64,222 matches
-
Michael Witzel consideră că textele vedice originale au fost compuse în mod oral între c.1500 și c. 500-400 î.e.n.. Cu toate acestea, datarea Vedelor s-a văzut îngreunată, timp de mai bine de un secol, de elemente controversate precum Teoria invaziei ariene, teoria Afară din India și istoricitatea Mahabharatei, între altele. Cuvântul "veda" înseamnă „înțelepciune” sau „cunoaștere”. În termeni mai generali înseamnă „"Cunoaștere sacră, învățătură sfântă, scripturile hindușilor"”. Monier-Williams o definește mai exact ca „"Un număr de opere apreciate, care
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
că textele vedice originale au fost compuse în mod oral între c.1500 și c. 500-400 î.e.n.. Cu toate acestea, datarea Vedelor s-a văzut îngreunată, timp de mai bine de un secol, de elemente controversate precum Teoria invaziei ariene, teoria Afară din India și istoricitatea Mahabharatei, între altele. Cuvântul "veda" înseamnă „înțelepciune” sau „cunoaștere”. În termeni mai generali înseamnă „"Cunoaștere sacră, învățătură sfântă, scripturile hindușilor"”. Monier-Williams o definește mai exact ca „"Un număr de opere apreciate, care constituie baza primei
Vede () [Corola-website/Science/308231_a_309560]
-
folosite de către oamenii din Eurasia în paleolitic. Însă mici diferențe există în tehnica de prelucrare a acestora, semnificația acestor diferențe fiind interpretată diferit de către oamenii de știință, rezultând păreri contrare referitoare la relațiile Japoniei cu continentul, în paleolitic. Una din teorii interpretează noul tip de unelte ca un produs al dezvoltării, propunând astfel ideea că Japonia a format o cultură aparte, cu toate că nu a fost izolată de continent. O altă școală de gândire vede această inovație, în domeniul fabricării uneltelor, ca
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
Dr. Ing. Dumitru DINU, 2010. Cărți publicate 1. CUPȘA O.S., "Merchant Marine - The Story of a Silent Giant" - Ed. CERONAV, 2016. 2.CUPȘA O.S., "Dynamic Gravity - The Missing Part" - Ed. Nautica, 2015. 3. CUPȘA O.S. "Stemionica - Marea Teorie Unificată" - Ed.Nautica, 2013. 4. CUPȘA O.S. "Sisteme integrate de transport", Ed. Ceronav, 2012. 5. CUPȘA O.S. “Stemionics - Grand Unified Theory”, Ed. Nautica, 2012. 6. CUPȘA O.S. Dragomir C. - “Exploatarea Sistemelor Portuare”, Ed. Nautica, 2011. 7. CIORBEA
Ovidiu Sorin Cupșa () [Corola-website/Science/308235_a_309564]
-
(Sanscrita: तन्त्र, "țesătura, urzeala "; astfel "principiu, sistem, doctrina, teorie" de la rădăcina verbală "tan" "a se răspândi, a se propagă", si sufixul "tra" "instrument") este una din metodele de dezvoltare spirituală și cunoaștere dezvoltate pe teritoriul indian. Prin urmare, la modul esențial "tantra" înseamnă extinderea continuă a conștiinței cu ajutorul conștientei
Tantra () [Corola-website/Science/308252_a_309581]
-
A adus contribuții în domeniile mecanicii fluidelor și analizei matematice, preocupându-se în special de mișcările plane ale fluidelor incompresibile, de mișcările la mari viteze subsonice și supersonice, de soluțiile aproximative în dinamica gazelor, precum și de problema de limită din teoria potențialului. În 1990 a fost ales senator din partea PNȚCD. A fost singurul reprezentant al acestui partid în camera superioară a primului parlament ales liber după revoluția din 1989. s-a născut la Arad, la 29 martie 1912. Tatăl său, Lazăr
Caius Iacob () [Corola-website/Science/308258_a_309587]
-
următoarea relație: dar nu a fost imediat evident cum ar trebui definit Δt (deoarece timpul nu este tratat ca operator). În 1926, Dirac a oferit o definiție clară și o demonstrație a acestui principiu de incertitudine, ca rezultând dintr-o teorie cuantică relativistă a "evenimentelor". Dar cea mai bine cunoscută, mai des folosită și corectă formulare a fost dată abia în 1945 de către L. I. Mandelshtam și I. E. Tamm, după cum urmează. Pentru un sistem cuantic aflat într-o stare nestaționară
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
a fost mulțumit de principiul incertitudinii arătându-și nemulțumirea prin celebra replică "Dumnezeu nu joacă zaruri" la care i-a fost replicat " Atunci nu-i mai spune lui Dumnezeu ce să facă cu ele"(această replică se referă bineînțeles la Teoria Relativității in care fiecare eveniment este cât de cât previzibil ex: zarul pare imprevizibil, dar dacă știi densitatea aerului, viteza vântului, viteza zarului, masa zarului, viteza de rotație a lui, etc. poți practic să spui cum va cădea zarul). Nemulțumit
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
detaliată arată că imprecizia este dată corect de relația lui Heisenberg. Termenul "interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice" a fost adesea folosit ca sinonim pentru Principiul Incertitudinii al lui Heisenberg de către cei care credeau în destin și determinism și vedeau trăsăturile teoriei Bohr-Heisenberg ca o amenințare. În cadrul interpretării Copenhaga, acceptată pe scară largă (dar nu universal) a mecanicii cuantice (nu a fost acceptată de Einstein și alți fizicieni ca Alfred Lande), principiul incertitudinii este înțeles astfel: la nivel elementar, universul fizic nu
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
universul." Bohr, unul din autorii interpretării Copenhaga a răspuns, "Einstein, nu-i spune tu lui Dumnezeu ce să facă." Niels Bohr însuși a recunoscut că mecanica cuantică și principiul incertitudinii sunt contraintuitive când a afirmat: "Cine nu e șocat de teoria cuantică nu a înțeles nici un cuvânt din ea." Dezbaterea de bază dintre Einstein și Bohr (inclusiv Principiul Incertitudinii al lui Heisenberg) a fost bazată pe faptul că Einstein spunea în esență: "Bineînțeles că putem să știm unde este un lucru
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
există ceea ce Einstein a numit "realism local," o descriere opusă principiului incertitudinii, dat fiind că toate obiectele trebuie să aibă deja proprietățile lor înainte ca acestea să fie măsurate. Mare parte din secolul XX, au fost propuse multe astfel de teorii ale variabilelor ascunse, dar în 1964 John Bell a teoretizat inegalitatea Bell pentru a le contrazice, inegalitate care postula că deși comportamentul unei particule individuale este aleator, el este corelat cu comportamentul altor particule. De aceea, dacă principiul incertitudinii este
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
o particulă are "realism local", trebuie să fie cazul că particule aflate la distanțe mari își transmit informații unele altora pentru a se asigura că corelările comportamentale între particule au loc. Interpretarea teoremei lui Bell oprește în mod explicit orice teorie a variabilelor ascunse să fie adevărată, pentru că arată necesitatea unui sistem de a descrie corelații între obiecte. Implicația este că, dacă o variabilă locală ascunsă cauzează poziționarea particulei 1, atunci o a doua variabilă locală ascunsă va fi responsabilă pentru
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
ce au urmat, teorema lui Bell a fost testată și confirmată experimental de numeroase ori, iar aceste experimente sunt într-un fel cele mai clare confirmări experimentale ale mecanicii cuantice. Merită observat că teorema lui Bell se aplică doar la teoriile variabilelor locale ascunse; teoriile variabilelor ascunse nelocale pot să existe (ceea ce unii, inclusiv Bell, cred că pot face legătura conceptuală între mecanica cuantică și lumea observabilă). Dacă părerea lui Einstein sau cea a lui Heisenberg este adevărată sau falsă nu
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
lui Bell a fost testată și confirmată experimental de numeroase ori, iar aceste experimente sunt într-un fel cele mai clare confirmări experimentale ale mecanicii cuantice. Merită observat că teorema lui Bell se aplică doar la teoriile variabilelor locale ascunse; teoriile variabilelor ascunse nelocale pot să existe (ceea ce unii, inclusiv Bell, cred că pot face legătura conceptuală între mecanica cuantică și lumea observabilă). Dacă părerea lui Einstein sau cea a lui Heisenberg este adevărată sau falsă nu este o problemă empirică
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
cred că pot face legătura conceptuală între mecanica cuantică și lumea observabilă). Dacă părerea lui Einstein sau cea a lui Heisenberg este adevărată sau falsă nu este o problemă empirică simplă. Un criteriu prin care am putea judeca succesul unei teorii științifice este puterea de explicare pe care aceasta ne-o dă, și până acum se pare că vederea lui Heisenberg a fost mai bună la a explica fenomenele subatomice. Principiul incertitudinii este enunțat în mai multe feluri în cultura populară
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
și a lui John Ruskin : a comparat viața omului disipat din secolul al XIX-lea cu cea a unui abate medieval. Pentru Carlyle, comunitatea monastică era unită de valori spirituale și umane, în timp ce cultura modernă zeifica forțe economice impersonale și teorii abstracte privind „drepturile” omului și „legile” naturale. Valorile comunale erau înlocuite de individualism izolat și capitalism „laissez-faire” nemilos, justificat de ceea ce el numea „"sinistra știință"” a economiei. Aceste idei au influențat dezvoltarea socialismului, deși unele aspecte ale gândirii lui Carlyle
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
ce denumește populația de etnie sârbă ce locuia în statul medieval Rașca, în momentul în care maghiarii au venit în Europa și keve - denumirea macghiară a localității Cuvin din Voivodina, locul de unde au plecat locuitorii de astăzi ai comunei. Alte teorii susțin faptul că particula keve este de origine hunică, Keve fiind unul dintre comandanții de oști ai lui Attila. De asemenea keve înseamnă "pietricică" în maghiara veche. Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic
Ráckeve () [Corola-website/Science/308284_a_309613]
-
trebui să fie finită sau nu. "G"("z") se numește funcție generatoare a șirului "a". este adesea utilă în tratarea funcțiilor generatoare de șiruri cu valori reale nenegative, cum ar fi funcțiile generatoare de probabilități. În particular, este utilă în teoria proceselor Galton-Watson.
Teorema lui Abel () [Corola-website/Science/307519_a_308848]
-
Vitali Lazarevici Ghinzburg (în ; ) a fost un fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2003, împreună cu Alexei Abrikosov și Anthony Leggett, pentru contribuțiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor și superfluidelor. El a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. s-a născut în anul 1916 la Moscova în familia inginerului, specialist în curățarea apelor, Lazăr Efimovici Ghinzburg (1863-1942, Kazan) și a medicului
Vitali Ghinzburg () [Corola-website/Science/307530_a_308859]
-
la Universitatea din Cernăuți (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii (Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
sărac, o mare parte din hârtia sa de manuscript. Între timp, geniul lui Schubert a început să iasă la iveală în compozițiile sale. Era lăsat, ocazional, să dirijeze orchestra de la Stadtkovikt, iar Salieri a decis să îl învețe în privat teorie muzicală și compoziție. A fost prima orchestră pentru care a scris, și și-a devotat mult din restul timpului său la Stadtkonvikt ca să compună muzică de cameră, numeroase cântece, piese pentru pian și, mai ambițios, lucrări liturgice pentru cor. La
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
cunoștințele de armonie și contrapunct și chiar și-a rezolvat un loc la lecțiile de armonie ale lui Simon Sechter. În mijlocul activității sale creatoare, sănătatea sa s-a deteriorat. Cauza oficială a morții sale a fost febra tifoidă, dar alte teorii au propus sifilisul. La finalul anilor 1820, sănătatea sa a decăzut și s-a confesat unor prieteni că este în pragul morții. În vara anului 1823, compozitorul a fost consultat de Ernst Rinna, care i-a confirmat suspiciunile sale, faptul
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
interlope. Reputatul critic american de film Richard Schickel, în comentariul său inclus pe DVD, prezintă ideea că totul este un vis indus de opiu, avut de Noodles în 1933, conținând amintiri din copilărie și contemplări ale viitorului. Această așa-zisă "teorie a visului" este populară printre numeroșii fani ai filmului și, câteodată, devine cauza unor dezbateri aprinse (vezi mai jos). Filmările au început la data de 14 iunie 1982 și au durat până la 22 aprilie 1983, aproape un an mai târziu
A fost odată în America () [Corola-website/Science/307594_a_308923]
-
de opiu adeseori au vise detaliate și că aceste viziuni au tendința să exploreze trecutul și viitorul subiectului. În filmul documentar "A Fistful of Sergio Leone" (Un pumn de Sergio Leone) se menționează că însuși Leone ar fi indicat această teorie unui cinefil care tocmai vizionase filmul. Oponenții "teoriei visului" citează faptul că secvențele din 1968 includ mai multe anachronisme - muzică de Beatles (vezi mai jos), televiziune și referințe la războiul din Vietnam - care nu au existat în 1933, iar Noodles
A fost odată în America () [Corola-website/Science/307594_a_308923]
-
aceste viziuni au tendința să exploreze trecutul și viitorul subiectului. În filmul documentar "A Fistful of Sergio Leone" (Un pumn de Sergio Leone) se menționează că însuși Leone ar fi indicat această teorie unui cinefil care tocmai vizionase filmul. Oponenții "teoriei visului" citează faptul că secvențele din 1968 includ mai multe anachronisme - muzică de Beatles (vezi mai jos), televiziune și referințe la războiul din Vietnam - care nu au existat în 1933, iar Noodles nu ar fi avut posibilitatea să-și imagineze
A fost odată în America () [Corola-website/Science/307594_a_308923]