58,690 matches
-
cu modelări semnificativ diferite, cu accent pe cercetări curente din fizică și recenzii colegiale. În plus, proiectul PlanetComputing este văzut ca un proiect nou care are putea include și Fizica Computațională (articol la PlanetPhysics.org și Inteligența artificială, împreună cu logica, clasificarea, ontologia și fundamentele matematice ale calculatoarelor și automatelor.
PlanetMath () [Corola-website/Science/321364_a_322693]
-
Pe de-o parte, se aflau Atatürk și elita liberală care îl susținea, iar pe de alta, marea masă a populației, conservatoare și cu un nivel de educație foarte scăzut. Una dintre schimbările principale a vizat desființarea sistemului milleturilor, de clasificare religioaso-etnică din Imperiul Otoman. Membrii fiecărui millet s-au bucurat în Imperiul Otoman de un anumit grad de autonomie, având propria conducere, colectându-și propriile taxe și trăind în conformitate propriul sistem religios și cultural. Sistemul kemalist de reforme desființa
Reformele lui Atatürk () [Corola-website/Science/321354_a_322683]
-
în care a viețuit ca pustnic Cuviosul Daniil Sihastrul. Ea se află la o distanță de circa 1 km de Mănăstirea Putna (județul Suceava). a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Daniil Sihastrul s-a născut la începutul secolului al XV-lea, într-un sat din apropierea orașului Rădăuți, primind la botez numele Dumitru. La vârsta de 16 ani, a fost călugărit cu numele David la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Rădăuți și
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
1811 de baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea în satul Costâna din comuna Todirești (județul Suceava). Biserica "Sf. Gheorghe" din Costâna a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 242, având codul de clasificare . Prima atestare a unei biserici la Costâna este în uricul din 15 martie 1490, prin care domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) i-a întărit Episcopiei Rădăuților 50 de biserici cu preoți dintre care 44 biserici din Ținutul Sucevei și 6
Biserica Sfântul Gheorghe din Costâna () [Corola-website/Science/321459_a_322788]
-
Callimachi. Ea se află pe un loc mai ridicat din partea de nord a satului Stâncești. Capela "Sf. Teodor" - Calimachi din Stâncești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 242, având codul de clasificare . În anul 1729, Teodor Călmașul, vornic de Câmpulung, a cumpărat moșia de la Stâncești de la Dumitrache Stroici pentru suma de 150 de lei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Maria Callimachi, văduva banului Dimitrie (Dumitrașcu) Callimachi (1705-1758), a început construirea conacului
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
stătător. Mulțumită acestei diversități, este tipic pentru bioinginerie să-și îndrepte atenția către un anumit subdomeniu sau un grup de subdomenii care sunt conectate între ele. Principala organizație de bioinginerie medicală din SUA împarte subdomeniile astfel: De asesmenea există o clasificare a subdomeniilor din bioinginerie prin asocierea cu domeniile inginerești mai cunoscute: Biotehnologia este des considerat un termen ambiguu, câteodată folosit ca un termen similar cu bioingineria medicală; totuși acest termen denotă produse specifice care folosesc „sisteme biologice, organisme vii sau
Bioinginerie medicală () [Corola-website/Science/321470_a_322799]
-
în anul 1813 de vornicul Costache Miclescu în satul Călinești, suburbie a orașului Bucecea (județul Botoșani). Biserica "Sf. Nicolae" din Călinești-Bucecea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 242, având codul de clasificare . Biserica a fost construită la anul 1813 de către vornicul Constantin (Costache) Miclescu (1754-1833), fiind sfințită la 26 octombrie 1813. Vornicul a fost căsătorit cu Zoița Vârnav, cu care a avut opt copii. Printre aceștia sunt de menționat marele vornic Scarlat
Biserica Sfântul Nicolae din Călinești-Bucecea () [Corola-website/Science/321485_a_322814]
-
1839 de spătarul Costache Negruzzi în satul Hermeziu din comuna Trifești (județul Iași). Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Hermeziu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1431, având codul de clasificare . Ea face parte din ansamblul curții familiei Negruzzi. În curtea bisericii se află mormântul scriitorului Costache Negruzzi, monument istoric cu codul . Satul Hermeziu este situat la o distanță de 5 km de șoseaua Iași - Ștefănești și la 36 km de
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Hermeziu () [Corola-website/Science/321501_a_322830]
-
similar în religiile Akkadiene, Canaanite și altele. De asemenea, o serie de povestiri sunt asemănătoare cu cele din mitologia greacă, de exemplu, coborârea lui Inanna în lumea de dincolo este foarte asemănătoare cu mitul Persefonei. Majoritatea zeităților sumeriene aparțin unei clasificări numite Anunna ("[descendenții]" lui Anu), în timp ce șapte zeități, inclusiv Enlil și Inanna, au aparținut unui grup de judecători ai lumii de dincolo, cunoscuți sub denumirea Anunnaki ("[copiii] lui Anu" și Ki). În timpul celei de-a Treia Dinastii din Ur, panteonul
Mitologia sumeriană () [Corola-website/Science/321499_a_322828]
-
Parascheva" din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
final al unui proces cognitiv elementar, primordial realizat datorită proprietății organismului numită (sensibilitate) După criteriul morfologic utilizat în special în secolul XIX au fost considerate cinci tipuri de senzații: senzație vizuală, senzație auditivă, senzație olfactivă, senzație gustativă și senzație cutanată. Clasificarea după organele de simț s-a dovedit a fi grosieră deoarece în compunerea unor organe de simț s-au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni ale unor senzații precum și senzația vagă, neclare ce nu
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
au găsit subsisteme organice autonome. Pe de altă parte s-au descoperit subdiviziuni ale unor senzații precum și senzația vagă, neclare ce nu puteau fi localizate în organele cunoscute la un moment dat. Criteriul funcțional a depășit limitele criteriului organului în clasificarea senzațiilor prin delimitarea funcției senzoriale și apoi identificarea organului receptor care îndeplinește funcția.Avantajul acestui criteriu este că s-au descoperit mai multe senzații și s-a constatat o diversitate sporită a senzațiilor. Pe lângă acest avantaj, s-au descoperit și
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
senzațiilor. Pe lângă acest avantaj, s-au descoperit și organele de simț pentru senzații mai puțin evidente cum sunt senzația kinestezică, senzația vestibulară sau senzația organică. Criteriul funcției îndeplinite de senzație s-a dovedit a fi mai riguros, mai profund pentru clasificarea senzațiilor.Limitele acestui criteriu de clasificare s-au dovedit a fi delimitarea dificilă a senzațiilor deoarece modalitățile senzoriale sunt inegal specializate și sunt unele senzații care sunt produse de același sistem organic sau de o combinație de subsisteme biologice. O
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
descoperit și organele de simț pentru senzații mai puțin evidente cum sunt senzația kinestezică, senzația vestibulară sau senzația organică. Criteriul funcției îndeplinite de senzație s-a dovedit a fi mai riguros, mai profund pentru clasificarea senzațiilor.Limitele acestui criteriu de clasificare s-au dovedit a fi delimitarea dificilă a senzațiilor deoarece modalitățile senzoriale sunt inegal specializate și sunt unele senzații care sunt produse de același sistem organic sau de o combinație de subsisteme biologice. O clasificare mai avansată a senzațiilor s-
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
senzațiilor.Limitele acestui criteriu de clasificare s-au dovedit a fi delimitarea dificilă a senzațiilor deoarece modalitățile senzoriale sunt inegal specializate și sunt unele senzații care sunt produse de același sistem organic sau de o combinație de subsisteme biologice. O clasificare mai avansată a senzațiilor s-a făcut pe fundamentul condițiilor și direcțiilor recepției. Fiziologul Charles Scott Sherrington ( 1861-1962) utilizat intens acest criteriu elaborând două clasificări ale senzațiilor. Prima clasificare a prevăzut 2 categorii de receptori, adică receptori de contact sau
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
care sunt produse de același sistem organic sau de o combinație de subsisteme biologice. O clasificare mai avansată a senzațiilor s-a făcut pe fundamentul condițiilor și direcțiilor recepției. Fiziologul Charles Scott Sherrington ( 1861-1962) utilizat intens acest criteriu elaborând două clasificări ale senzațiilor. Prima clasificare a prevăzut 2 categorii de receptori, adică receptori de contact sau tangoreceptori și receptori de distanță în felul acesta găsind senzațiile obținute prin contactul direct cu obiectul ca senzația tactilă, gustativă etc și senzațiile obținute de la
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
același sistem organic sau de o combinație de subsisteme biologice. O clasificare mai avansată a senzațiilor s-a făcut pe fundamentul condițiilor și direcțiilor recepției. Fiziologul Charles Scott Sherrington ( 1861-1962) utilizat intens acest criteriu elaborând două clasificări ale senzațiilor. Prima clasificare a prevăzut 2 categorii de receptori, adică receptori de contact sau tangoreceptori și receptori de distanță în felul acesta găsind senzațiile obținute prin contactul direct cu obiectul ca senzația tactilă, gustativă etc și senzațiile obținute de la distanță ca senzația auditivă
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
obținute de la distanță ca senzația auditivă și și senzația vizuală. Pentru că era totuși un criteriu relativ superficial deoarece chiar și în cazul auzului timpanul are contact cu energia mecanică a vibrațiilor emanate de obiect Sherrington a trecut la a doua clasificare care avea ca punct de reper locul amplasării receptorilor. Conform cu acest criteriu autorul a stabilit că receptorii de la suprafața corpului adică exteroceptorii produc senzații corespunzătoare însușirilor mediului extern cum ar fi culoarea, , sunetul. De asemenea receptorii plasați în înteriorul corpului
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
culoarea, , sunetul. De asemenea receptorii plasați în înteriorul corpului interoceptorii produc senzații corspunzătoare proprietăților interne corpului. O altă categorie de receptori, cei plasați în tendoane, articulații, mușchi adică proprioceptorii aduc informații despre poziții, mișcări, concretizate în senzații proprioceptive. Totuși această clasificare are limite; ulterior s-a descoperit că stimulii din afară provoacă o reacție complexă intero-exteroceptivă iar propriorecepția îndeplinește și funcții exteroceptive. Clasificarea lui Sherrington este unilaterală și pentru faptul că bazează clasificarea pe un singur segment anatomo-fiziologic al producerii senzației
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
plasați în tendoane, articulații, mușchi adică proprioceptorii aduc informații despre poziții, mișcări, concretizate în senzații proprioceptive. Totuși această clasificare are limite; ulterior s-a descoperit că stimulii din afară provoacă o reacție complexă intero-exteroceptivă iar propriorecepția îndeplinește și funcții exteroceptive. Clasificarea lui Sherrington este unilaterală și pentru faptul că bazează clasificarea pe un singur segment anatomo-fiziologic al producerii senzației și anume pe receptor, pe când senzația ca produs finit este rezultatul unui proces executat de serie de mecanisme dispuse corelat. Pe fundamentul
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
poziții, mișcări, concretizate în senzații proprioceptive. Totuși această clasificare are limite; ulterior s-a descoperit că stimulii din afară provoacă o reacție complexă intero-exteroceptivă iar propriorecepția îndeplinește și funcții exteroceptive. Clasificarea lui Sherrington este unilaterală și pentru faptul că bazează clasificarea pe un singur segment anatomo-fiziologic al producerii senzației și anume pe receptor, pe când senzația ca produs finit este rezultatul unui proces executat de serie de mecanisme dispuse corelat. Pe fundamentul însușirilor detectate senzorial s-a făcut o clasificare ce pune
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
că bazează clasificarea pe un singur segment anatomo-fiziologic al producerii senzației și anume pe receptor, pe când senzația ca produs finit este rezultatul unui proces executat de serie de mecanisme dispuse corelat. Pe fundamentul însușirilor detectate senzorial s-a făcut o clasificare ce pune în prim plan funcția reflectorie a senzațiilor și relația dintre subiect și obiect. Autorul remarcabil care a efectuat o asemenea clasificare a fost A. H. Uhtomski ( 1875-1942). Considerând natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
proces executat de serie de mecanisme dispuse corelat. Pe fundamentul însușirilor detectate senzorial s-a făcut o clasificare ce pune în prim plan funcția reflectorie a senzațiilor și relația dintre subiect și obiect. Autorul remarcabil care a efectuat o asemenea clasificare a fost A. H. Uhtomski ( 1875-1942). Considerând natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații cutanate provocate de stimuli mecanici, senzații vizuale și auditive produse de stimuli fizici, senzații gustative și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
natura stimulilor receptați a surprins patru categorii de senzații: senzații cutanate provocate de stimuli mecanici, senzații vizuale și auditive produse de stimuli fizici, senzații gustative și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații proprioceptive și interoceptive determinate de stimuli fiziologici. Clasificarea lui Uhtomski are meritul de a evidenția conectarea senzațiilor la lumea externă și internă și că subliniază natura reflectorie a senzațiilor. Mai prezintă această clasificare avantajul că sintetizează un criteriu unic în clasificare. Efectele negative produse de această clasificare este
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]
-
și olfactive cauzate de stimuli chimici și senzații proprioceptive și interoceptive determinate de stimuli fiziologici. Clasificarea lui Uhtomski are meritul de a evidenția conectarea senzațiilor la lumea externă și internă și că subliniază natura reflectorie a senzațiilor. Mai prezintă această clasificare avantajul că sintetizează un criteriu unic în clasificare. Efectele negative produse de această clasificare este că restrângând numărul senzațiilor face imposibilă diferențierea și surprinderea specializării proceselor senzoriale. Criteriul specializării și corelării senzațiilor discriminează senzații intramodale și senzații intermodale.În senzațiile
Senzație () [Corola-website/Science/316385_a_317714]