583,813 matches
-
scris pe dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un căpitan ROȘCA, care a căzut mort într-o bătălie de-a lui Ștefan cel Mare, pe Valea lui Ștefan-Vodă. Acest stâlp se află în comuna Moșna, ținutul Fălciului.
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni. Șanțul se sfârșește în partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine locul de poartă. Într-o parte a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În partea dinspre miazăzi a dealului, în vârful căruia se află movila, aici este o tiharaie (prăpastie) care împiedică suișul în cetate. Între dealurile Morilor și Bohotinul, până la Stâlpul lui Roșca se întinde o vale care se cheamă Valea lui Ștefan-Vodă.
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
glas mare de om, strigând să aducă boii la plug. Și mirându-se ce om este acela ce ară Duminica, îndată a trimis în toate părțile ca să-l găsească pe acel om, să-l aducă la dânsul: și l-au aflat pe om în sus, pe apa Vasluiului, cale de patru ceasuri, arând la o movilă ce se cheamă acum MOVILA LUI PURCEL, că pe acel om îl chema . Și ducându-l pe acel om la Ștefan Vodă, l-a întrebat
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
urmărind, probabil pentru a reliefa structura de concerto grosso, dialogul cu viola sau cu violoncelul, instrumente pe care le-a scos în evidență pregnant, decupându-le astfel din contextul general al ansamblului; un aspect interesant ca idee, surprinzător pentru cei aflați în sală, întreaga sa concepție asupra partiturii contrariind adesea, spunându-ne însă, la final, că... se poate și așa. Dacă unii au fost încântați, alții au avut rezerve, pentru că o versiune interpretativă poate să placă sau nu, dar cu siguranță
"Anotimpurile", mai altfel by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83556_a_84881]
-
alăturat două oboaie și doi corni, perfect integrați în sonoritatea și stilul colectivului münchenez. Simfonia nr. 43, “Mercur”, a fost executată de-a dreptul miraculos. În fine, Concertul în do major pentru violoncel l-a avut protagonist pe Marin Cazacu, aflat în formă de zile mari. La îndreptățitele aplauze insistente ale publicului, domnii (de fapt își justifică apelativul de maeștri) Năsturică Herschcowici și Cazacu au oferit o parafrază a cunoscutei Passacaglii de Händel, cu (alte) variațiuni, extrem de spectaculoase. Să subliniem în
Final triumfal al forma?iilor camerale by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83589_a_84914]
-
care merită o apreciere deosebită. Privit în ansamblu, a fost un recital frumos, interesant, mai special, mulți simțind însă lipsa spectaculosului care, întotdeauna, captează ascultătorul. De această dată, a prevalat abordarea rațională, meticuloasă, mai puțin cea adresată sufletului, sensibilității celor aflați în sală, care au aplaudat în primul rând performanța tehnică incontestabilă și construcția perfect conturată a fiecărei lucrări în parte.
Rigoare elevat? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83560_a_84885]
-
sfera de interes profesional de care sunt legați, abordările problemelor fiind cumva complementare acelora din revista Muzica, organul de prestigiu al U.C.M.R. sub al cărei patronaj și cu al cărei gir științific funcționează încă de la începuturile sale magazinul muzical aflat astăzi într-un moment aniversar. La mulți ani Actualitatea muzicală! Gheorghe FIRCA
Un magazin muzical de succes by Gheorghe Firca () [Corola-other/Journalistic/83615_a_84940]
-
al festivalului care a condus trei concerte, la pupitrul a două formații străine diferite, a fost maestrul din Riga, Mariss Jansons, spre bucuria publicului bucureștean care a trăit o unică „experiență a emoțiilor, făcându-l să simtă că s-a aflat în Rai”. Iar bavarezii radio-ului din München i-au satisfăcut dorința maestrului - așa cum declara într-un interviu la București - de a-i încânta pe melomanii Capitalei României „ca ei să simtă că au fost, preț de două ore, în
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
publicului. Am avut senzația unui joc de artificii în care desele explozii aruncau în eter culori și figuri geometrice în ritm de vals ce păreau că nu se mai opresc. Întreaga măiestrie de orchestrator a lui Richard Strauss și-a aflat în dirijorul Mariss Jansons un vrăjitor în frac, care la un semn magic al baghetei sale dezlănțuia un instrument, o partidă, o armată de sunete sclipitoare care te învăluiau, purtându-te spre înălțimi. Singurul regret la întâlnirea cu acest eminent
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
partitură îndrăgită de public, rezolvată și de dirijor cu rigoare, poate cu mai puŃină spontaneitate și strălucire, aspecte ce Ńin însă de personalitatea sa probabil mai rezervată, dar compensate inspirat de ansamblul care astfel ne-a convins că s-a aflat într-o zi fastă.
Misha Maisky din nou la Ateneu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83568_a_84893]
-
în (multe din) cele 100 de numere rânduri oarecare, dar și pagini foarte interesante - prin evenimentele/ ideile pe care le anunțau/ expuneau/ comentau, precum și prin stilul bine personalizat al unor condeie... Selectez două aspecte pozitive : 1) din A.M. am putut afla despre ce s-a mai întâmplat în alte centre muzicale/universitare din țară, precum și despre existența și succesele unor confrați din scenele paralele, cum ar fi compozitorii de muzică ușoară - care (=mai puțin pozitiv !) au fost întotdeauna mai bine portretizați
Actualitatea Muzicală - 100 de numere în forma nouă by Carmen Cârneci () [Corola-other/Journalistic/83610_a_84935]
-
de public și de specialiști, informațiile fiind parțiale, spre dezamăgirea celor care, deși știu că au realizat performanțe, nu se regăsesc nici măcar menționați, dar și a celor interesați de derularea activităților muzicale în ansamblu, care nu au cum să afle despre asemenea aspecte decât citind, eventual, prin alte publicații. Și este păcat, pentru că, repet, singura revistă de specialitate ar trebui să fie completă și (pe cât se poate) obiectivă. La cele 100 de numere în această formă doresc revistei viață lungă
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
Suplețea instrumentiștilor francezi l-a ajutat pe solist să colaboreze fructuos până în final, astfel că versiunea surprinzătoare a Capriciului român a încântat publicul care l-a obligat pe protagonist să ofere, în supliment, prima piesă din suita Impresii din copilărie. Aflat în largul său, Remus Azoiței a demonstrat în Lăutarul că stăpânește cu virtuozitate stilul enescian, că rafinata sa tehnică violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
rafinata sa tehnică violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins, că în momentul de față, proiectul discografic Opera omnia a lucrărilor pentru vioară de Enescu, se află în cele mai sigure perspective de finalizare optimă. Programul dirijat de Dmitrij Kitajenko a debutat cu Uvertura festivă de Jacques Ibert, o lucrare menită să celebreze 2600 de ani de la fondarea Imperiului japonez. Neoclasică, cu vizibile influențe impresioniste de tip
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean, violoncel, Anton Diaconu, vioara a II-a, Constantin Stanciu, viola. Nu s-au prezentat alături de Valentin Gheorghiu cum se anunțase inițial... Pe podium s-a aflat pianista germană de origină japoneză, Fumiko Shiraga (studii la Essen și Hanovra, perfecționare cu Nikita Magaloff și Badura Skoda). În program: Robert Schumann: Cvintetul pentru corzi și pian n mi bemol major op. 44, Johannes Brahms: Cvintetul pentru pian și
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
Și pentru că soprana Aurelia Florian, pe care am pregătit-o pentru rolul Cristinei, soția poetului, și care debuta într-o creație contemporană, a depășit toate așteptările. Destinul tragic al lui Paul Celan, care l-a inspirat pe compozitor, s-a aflat poate pentru prima dată, cu prilejul Festivalului “George Enescu” din acest an, în atenția publicului românesc, în timp ce poetul de origine română are de mult timp în Occident reputația de mare artist. Pentru Aurelia Florian interpretarea unui rol dintr-o creație
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
absolute în România. Aurelia interpretase strălucit opere de belcanto, ca Reginele donizettiene Anna Bolena, Maria Stuarda și Elisabetta I din Roberto Devereux, se bucurase de un mare succes în Tripticul puccinian Il Tabarro, Suor Angelica, Gianni Schicchi, și acum se afla în fața unui univers muzical cu totul nou, ceea ce desigur că o preocupa. I-am amintit în câte creații în premieră absolută a triumfat Hariclea Darclée, de premierele mondiale în care am cântat eu însămi partea sopranei, fie că era vorba
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
intra tot mai afund prin cele păduri. Până la o vreme curtenii îl însoțiră, dară întunecând, ei l-au pierdut din ochi. Căutară ei ba încoace, ba încolo, Vodă nicăieri. Neliniștea lor nu fu proastă. Toți se împrăștiară care încotro să afle pe Vodă, dar în zadar fu truda lor. Pe Vodă nu-l aflară, una, că era întuneric ca un corb; alta, că pădurea era atât de deasă, că nu puteai străbate nici într-un fel. La urmă curtenii osteniți ca
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
dară întunecând, ei l-au pierdut din ochi. Căutară ei ba încoace, ba încolo, Vodă nicăieri. Neliniștea lor nu fu proastă. Toți se împrăștiară care încotro să afle pe Vodă, dar în zadar fu truda lor. Pe Vodă nu-l aflară, una, că era întuneric ca un corb; alta, că pădurea era atât de deasă, că nu puteai străbate nici într-un fel. La urmă curtenii osteniți ca vai de ei, se așezară pe iarbă într-un loc mai lărguț din
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
în programul spectacolelor sau concertelor incluse pe afiș, ni s-a oferit acum noutatea vizionării montării realizate, anul trecut, la Teatrul „Capitole” Toulouse, în regia directorului Nicolas Joel (care, chiar în acele zile, a preluat conducerea Operei pariziene), ansamblul francez aflându-se atunci sub bagheta renumitul Pinchas Steinberg; ideea coproducției s-a concretizat, la București, prin implicarea ansamblului ONB, dar cu Oleg Caetani în fosă, rolul titular fiind susținut, și de această dată, de baritonul Franck Ferrari. O sală aproape plină
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
enunțând superba linie melodică mai curând cu agresivitate și oricum plat, monocolor. În spectacolul următor, structura a fost identică, dar în Oedip a apărut Ștefan Ignat, despre care am avut ocazia să scriu cu prilejul evoluțiilor sale anterioare. După cum am aflat la conferința de presă, producția se va întoarce la Toulouse, dar după seria de reprezentații din stagiune, va reveni la București, așa încât o vom regăsi pe afișul ONB, bucurându-ne că pe scena bucureșteană se cântă din nou Oedip, întristându
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
doream neapărat să ascult tălmăcirea Suitei nr. 2 în Do Major, op. 20 de George Enescu și eram curios să-l cunosc pe dirijorul Nikolai Alexeev (pe Yuri Temirkanov l-am apreciat la unul dintre Festivalurile trecute, 1995), despre care aflasem numai elogii artistice supradimensionate. Nu regret alegerea, chiar dacă violonistul solist m-a decepționat, fiindcă « Orga » de pe Neva cu 20 de coarde grave a transformat concertul într-un eveniment de neuitat al Festivalului internațional de la București. Ca martor consecvent al tuturor
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]