59,329 matches
-
acest moment. Momentul luării deciziei subsumează toți factorii interiori și exteriori implicați pe parcursul procesului decizional și reprezintă rezultatul final al etapelor parcurse, de la nașterea trebuinței la alegerea criteriului pe baza căruia are loc evaluarea produsului. Din gama factorilor implicați În comportamentul de achiziție influențare se alătură atitudinilor, tipul și stilului de viață, nivelul de receptare a influenței. Astfel, se poate constata o dublă determinare a actului de achiziție: pe de o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o parte se conturează forța factorilor interni (percepție, trebuințe, motive, personalitate, Învățare, atitudini), pe de altă parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va fi cumpărat sau nu, ce marcă va fi preferată, când, unde și cum va avea loc achiziția. Decizia de cumpărare este un act conștient ce urmărește satisfacerea În condiții de raționalitate a unei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
financiar atrage după sine implicații psihologice prin aceea că pierderea În acest plan induce o imagine de sine negativă, de manager deficitar al resurselor personale sau familiale și se conturează o atitudine de respingere față de firma, producătorul sau magazinul furnizor. Comportamentul post-cumpărare. După ce s-a efectuat cumpărarea, consumatorul va face o evaluare a gradului În care decizia luată a fost bună sau nu. Dacă performanțele produsului sau serviciului achiziționat se ridică la nivelul așteptărilor sale, consumatorul va fi satisfăcut și informațiile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
proces decizional. Dacă are, Însă, motive de insatisfacție, atunci apare o stare de neliniște a acestuia, cunoscută sub denumirea de disonanță cognitivă. L. Festinger (1957) a definit disonanța cognitivă ca fiind tensiune apsihologică care apare atunci când individul observă neconcordanța dintre comportamentul său și convingerea pe care o are despre situația respectivă. Această tensiune este o stare de disconfort emoțional, pe care tinde să o reducă. Această stare este aproape inevitabilă, pentru că, de regulă, alternativa aleasă de consumator are și unele deficiențe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mare, cu cât volumul și valoarea produselor cumpărate este mai mare, cu cât atracția relativă a alternativelor respinse este mai ridicată și cu cât importanța relativă a deciziei de cumpărare crește. Satisfacția provocată de produsul sau serviciul cumpărat va afecta comportamentul ulterior. Un consumator satisfăcut va fi mult mai dispus să cumpere produsul și a doua oară și va da informații favorabile și altor potențiali cumpărători. Un consumator nesatisfăcut se va manifesta În moduri diferite. Astfel, pentru a reveni la o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
model numit SPACE, ale cărui valențe țin mai mult de experineța practică și sunt validate prin practică. Dimensiunile care alcătuiesc modelul SPACE sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește intențiile, stările emoționale și pornirea spre interacțiune. Este abilitatea de „radar social”. După părerea noastră, această abilitate se dezvoltă antrenând componenta potențialului creativ denumită sensibilitate la probleme. Este foarte necesar ca această calitate să o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
A) Autenticitatea. Această dimensiune arată cât de cinstit și sincer ești cu oamenii și cu propria persoană Într-o situație dată (Albrecht, K., 2007, p. 112). „Radarele sociale” sau „mustățile de pisică” ale celor din jur culeg și citesc, din comportamentul nostru, semnale diverse exprimate de noi prin dimensiunea prezență, semnale ce-i fac pe ceilalți să ne considere deschiși, cinstiți, demni de Încredere sau mincinoși, fanfaroni, răi, neautentici. Consumatorul va decela din atitudinea ofertanților , agenților de marketing, autenticitatea sau tendința
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și relaționa cu angajații; un agent de marketing empatic va reuși să Înțeleagă rapid dorințele și expectanțele clientului, Îl va atrage, utlizând și limbajele emoționalității și chiar Îl poate loializa mai ușor. 3.3. Influența socială. Asertivitate și manipulare În comportamentul consumatorilor Așa cum o prezintă S. Chelcea (2006, 133), influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1990). Astfel, indivizii se pot conforma sau pot fi independenți unii față de alții, pot fi concilianți cu anumite cereri, solicitări pot răspunde asertiv și se pot supune autorității sau se pot opune acesteia Într-un activitatea de sfidare. Pentru adoptarea comportamentului asertiv și rezistență la presiunea complezenței, autorii citați mai sus recomandă ca necesare păstrarea vigilenței pentru recunoașterea "cererilor capcană" și a Încercărilor de manipulare. Conformismul, conform definiției pe care o formulează S. Chelcea (2006, 137) este un răspuns la o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care o formulează S. Chelcea (2006, 137) este un răspuns la o presiune indirectă care se exercită asupra individului. Oamenii se conformează pentru că sunt supuși unei influențe duble: informațională și normativă. Când nu sunt siguri de propriile lor cunoștințe utilizează comportamentul celorlalți ca pe o sursă de informare corectă. În celălalt caz, oamenii acceptă norma grupului pentru că doresc să fie acceptați de grup , pentru a nu fi criticați sau izolați. Complezența se manifestă prin conformism, dar un conformism de suprafață, care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
93) consideră asertivitatea ca acea opțiune a individului În comunicare ce Îl ajută să Își susțină poziția fără a blama sau fără a trata cealaltă persoană ca pe un adversar. Alberti și Emmons (1974 după J. Cottreaux 1999, 99) definește comportamentul asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acea opțiune a individului În comunicare ce Îl ajută să Își susțină poziția fără a blama sau fără a trata cealaltă persoană ca pe un adversar. Alberti și Emmons (1974 după J. Cottreaux 1999, 99) definește comportamentul asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane. Asertivitatea a fost
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
păreri sau chiar la inabilitatea de a avea o imagine pozitivă despre sine. Considerând asertivitatea socială ca una dintre cele mai importante variabile ale competenței sociale, următorul pas este identificarea condițiilor pe care le presupune și conturarea rolului asertivității În comportamentul social. Sfera asertivității Având la bază precizările anterioare referitoare la asertivitatea, s-au desprins din literatura de specialitate (S. Moscovici, 1998 ; S. Chelcea, 1998 ; D. Fontana, 1988) o serie de abilități de care individul trebuie să dispună și care conturează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care le provoacă poate isca un conflict, astfel Încât multe persoane, evitând discuțiile În contradictoriu, Își reprimă sentimentele. În acest caz, soluția de mijloc, care să Înlăture și nesiguranța și pasivitatea, dar și aroganța și agresivitatea este recunoașterea deschisă a comportamentului ce produce nemulțumirea și Încercarea de a găsi modalități de rezolvare a situației. Dificultatea În exprimarea emoțiilor pozitive este asociată de către Fontana (1988, 294) cu căldura socială. Conform opiniei autorului, căldura socială ia forma afecțiunii, a simpatiei sau a Împărtășirii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
negative ce derivă din aceste deficiențe În abilitățile implicate de asertivitate, cadrele didactice trebuie să intervină acordând sprijin elevilor În recunoașterea propriilor sentimente și a sentimentelor celorlalți. În acest fel elevii pot fi determinați să privească mai atent propriul lor comportament, să aleagă cuvintele și acțiunile potrivite pentru a-și transmite emoțiile și pot decide asupra modului de a răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a-l influența). Comportamentul asertiv se concretizează În capacitatea și abilitatea de exprimare a opiniilor personale, În puterea de convingere, dar și În capacitatea de a-ți face respectate drepturile. Este foarte importantă cunoașterea drepturilor pe care omul le are, susținerea acestor drepturi fără
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o mai mare libertate și satisfacție În legătură cu propria persoană și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea și revendicarea propriilor drepturi, acceptarea responsabilităților și respectarea nevoilor celorlalți corelate cu dorința de afirmare și pregătirea succesului social sunt componente foarte importante ale sferei creativității. Comportamentul asertiv depinde În mare măsură și de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoane, recunoașterea cunoștințelor, resurselor, rolului și statusului persoanei. Prin autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
alte caracteristici ale comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor autori citați, putem creiona o listă de avantaje ale Însușirii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Afirmarea drepturilor A nu căuta Întotdeauna acceptarea din partea celorlalți Păstrarea unei imagini pozitive despre sine Lupta contra depresiei Înfruntarea celorlalți Nu contează eșecul, importantă este afirmarea Pentru o definire mai exactă a asertivității trebuie păstrați În vedere trei factori: descrierea comportamentului verbal și nonverbal, intenția subiectului și contextul social În care se manifestă comportamentul. Asertivitatea nu trebuie Înțeleasă ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
despre sine Lupta contra depresiei Înfruntarea celorlalți Nu contează eșecul, importantă este afirmarea Pentru o definire mai exactă a asertivității trebuie păstrați În vedere trei factori: descrierea comportamentului verbal și nonverbal, intenția subiectului și contextul social În care se manifestă comportamentul. Asertivitatea nu trebuie Înțeleasă ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea se opune agresivității, dar și comportamentului pasiv. Asertivitatea nu Înseamnă renunțare și nici
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și contextul social În care se manifestă comportamentul. Asertivitatea nu trebuie Înțeleasă ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea se opune agresivității, dar și comportamentului pasiv. Asertivitatea nu Înseamnă renunțare și nici lipsă de combativitate. Răspunsul asertiv presupune alegere conștientă, decizie clară, flexibilitate, curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înseamnă renunțare și nici lipsă de combativitate. Răspunsul asertiv presupune alegere conștientă, decizie clară, flexibilitate, curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Asertivitatea nu presupune: COMPORTAMENT AGRESIV COMPORTAMENT PASIV A-i ataca pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clară, flexibilitate, curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Asertivitatea nu presupune: COMPORTAMENT AGRESIV COMPORTAMENT PASIV A-i ataca pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți Incapacitatea de a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Asertivitatea nu presupune: COMPORTAMENT AGRESIV COMPORTAMENT PASIV A-i ataca pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți Incapacitatea de a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința că ceilalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]