65,481 matches
-
-mi dădea voie să mă cufund în starea mea de spirit circumspectă și feroce. În fiecare dimineață, încercări fără rezultat la piață, apoi îndelungată siestă, cu o minunată buiotă cumpărată de Mișu la Cortina d’Ampezzo. Am adoptat sistemul și acasă (sticle cu apă fierbinte, vârâte în patul respectiv). Ți-l recomand ca pe un mijloc infailibil de relaxare, împotriva frigului de toamnă care te înțepenește. Ai impresia că ești într-o cameră cu 23 de grade. Am dormit regește! Duminică
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spre condică, îmi scriu numele ca și cum literele ar fi strigăte de chemare prin necunoscut; în clasă, chiar în momentul când explic cel mai bine, amintirea ta și imensitatea singurătății mele îmi taie răsuflarea; când mă întorc, nu știu, odată ajunsă acasă, ce a fost pe distanța parcursă; după ora 9, când se culcă cei mici, singurătatea răsună, amplificată de atâtea amintiri, în camera asta pe care am mobilat o pentru tine. N-am deschis încă sertarul biroului tău; poate într-o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nici un cuvânt nu poate cuprinde tandrețea dureroasă pe care ți-o port. Nu am primit a șasea scrisoare. Unde o fi? Am s-o văd vreodată, așezată ca un mesaj de pace pe sugativa verde... așteptându-mă...? Când mă întorc acasă, prima oprire e la cutia de scrisori. Oftez resemnată și apoi urc, cu inima grea. Sunt fericită să aflu că ți-ai găsit un home plăcut. Dacă se poate, spune-i lui Georges să-ți fotografieze camera și casa unde
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ajunge une loque sordide, și nu e bine și nici nu merge cu tine. Aștept evenimentul adev[ă ratului] Curti ca să pot să-ți trimet banii, să nu faci unele lucruri. Am telefonat lui Mihai, dar nu mi-a răspuns acasă, pro babil a plecat la țară; nu pot să știu de ce nu va fi telefonat azi, când așa rămăsese convenit. Poate de când cu chestiunea Curti nu mai vrea să vină? Îl așteptam la masă cu pateu de ficat și friptură
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu ea la minister, dar [ea] totuși plecând plângând pe scară. Apoi masa și pe urmă, fără radio, fără citit, intrarea în pat. În noapte 10½- 11, un telefon fără glas, care mi-a amintit timpurile bune când tu erai acasă. Și acuma a bătut ceasul 8½. Trebuie să mă scol; îmi încep activitatea, ca întotdeauna, cu tine alături, prezentă și atât, atât de departe. Numai de ți-ar sosi scrisorile! Poetul nostru își clădește o casă extraordinară la mare, în vederea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
d-na Georgescu la inspectoratul [din] Str. Romei, apoi cu ea și pentru ea la Minister. Mici neajunsuri gospodărești cu proviziile C[urti], apoi la același film colorat „Henri V“, care rulează aici la Luxor și Trianon, cu Chirana, apoi acasă, în casa încălzită, destinsă de închircirea frigului crâncen de azi. Noroc că ziarele ne asigură că iarna nu va fi grea, dar frig ca azi nu am văzut de mult. Am pierdut obiceiul să vorbesc deschis de ceea ce e preocuparea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
haina de blană pusă peste picioare, Maria a ascultat eterna Jeanne d’Arc, tradusă. Asta se cheamă lecții de franceză! Apoi, plângăreața d-nă Georgescu, rămasă săraca nedetașată, până la 8. Mâine iar [la] minister pentru ea prin frig și ploaie și acasă la fel, minus ploaie. Mă gândesc la tine, Mouetta mea, îngrijește-te, îmbracă-te gros. Când voi ști că tu ai căldură voi fi fericită, dar tu scrie-mi lucrurile adevărat, nu le înfrumuseța ca să mă liniștești. Mâine dimineață îți
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1947], vineri seara Azi o zi extrem de grea; dimineața de la 8½ la 1½ clase; zbateri cu jurnalul de perete, cu programul lucrărilor ciclului democrat, la 1½ d-na Georgescu desperată; cu ea iar la minister fără succes, cu ea îndărăt acasă, plângând din 5 în 5 minute pe drum. Apoi la 2½ acasă; masă frugală în pripă (Curti adev[ăratul] a sistat trimeterea rațională a alimentelor), la 3 fără ¼ - 5¼ lecție de fr[anceză] cu Chirana, la 5¼ lecție cu Maria
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1½ clase; zbateri cu jurnalul de perete, cu programul lucrărilor ciclului democrat, la 1½ d-na Georgescu desperată; cu ea iar la minister fără succes, cu ea îndărăt acasă, plângând din 5 în 5 minute pe drum. Apoi la 2½ acasă; masă frugală în pripă (Curti adev[ăratul] a sistat trimeterea rațională a alimentelor), la 3 fără ¼ - 5¼ lecție de fr[anceză] cu Chirana, la 5¼ lecție cu Maria, care a priceput dintr’o dată imperfectul ind[i cativ] și cu care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la școală, unde trebuia să prezint jurnalul de perete la concursul „cel mai frumos jurnal preamărind prietenia româno sovietică“. Concursul a fost amânat pe luni. Sper ca jur nalul meu să fie premiat. De la școală, cu tramvaiul, la 12.20 acasă; de aci trebuie să merg la dejun la Bi[emel]. Am luat un filet și le-am pus 10 ouă, o pâine, o sticlă de vin excelent de la Slatina, vechi de 6 ani, două bucăți de brânză albă de Brăila
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cu hore românești, cu zăvelci de Amaradia, negre bătute în argint, dar nicio zăvelcă nu era mai frumoasă ca a ta. Nu-ți mai spun urletele de entuziam ale tineretului din sală; cunoști atmosfera, care e neschimbată. M’am întors acasă cu d-na Vernescu, pe jos, în discuție lungă, interesantă. La 8 am ajuns acasă, unde mă așteptau pruncii cu masa și baia gata. Acum ei au făcut baie, s’au culcat, iar eu sunt singură cu tine, cu aceeași
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
era mai frumoasă ca a ta. Nu-ți mai spun urletele de entuziam ale tineretului din sală; cunoști atmosfera, care e neschimbată. M’am întors acasă cu d-na Vernescu, pe jos, în discuție lungă, interesantă. La 8 am ajuns acasă, unde mă așteptau pruncii cu masa și baia gata. Acum ei au făcut baie, s’au culcat, iar eu sunt singură cu tine, cu aceeași imensă dragoste și imensă desnădejde. Zilele trec; curând vor fi două luni de când ai plecat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și frugal. După dejun o lecție de o oră ½ cu Iani; apoi la templul coral S[fân]ta Vineri, la nunta fostei mele eleve Angela Baluș cu un inginer Iancu. Nuntă mare, bogată, cu orgă și cor. Apoi în fugă acasă, unde era ședința; mă înlocuia Gaby. A prezidat Jebeleanu, cu tact și discreție. Foarte simpatică nevasta lui. 15 asistenți: Cicerone, d-na Crușevan, Vanghele, George Dan, Monda, Bonciu, Ada Orleanu, Matilda Ulmu, Ieronim Șerbu și alții neimportanți sau noui. Lectori
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dar nu pesimist; avusese ca dejun zeama de la o cutie de conserve, făcută supă. I-am servit aici brânză cu pâine, țuică de la Slat[ina], un măr și cafea turcească adevărată și i-am dat și o bucățică de brânză acasă. El mi-a spus să-ți comunic că e bine din toate punctele de vedere să trăești în cerc pur francez, că, în afară de [cele cu] Greg și Georges, să nu admiți alte convorbiri decât cele uzuale, să fii foarte atentă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tot, deși îmi pare că ele nu vor mai avea de cine să fie prea mult utilizate. Am lăsat și eu radioul deschis ca să mă amețesc cu muzica și [mai] bună, și [mai] eftină, numai să am impresia că ești acasă, că poți ieși din baie ori veni în trombă, în întârziere, de undeva. Dar nu se poate. Chiar muzica aceasta de duminică după amiază îmi strigă pe ton de cinematograf că eroina filmului vieții mele a plecat. Mai trebuie oare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
plină de încredere. Eu am o imensă încredere în tine, iubirea mea cea mare. Mamina te sărută, delicat și trist II 24 noembrie 1947, luni De dimineață am fost la școală patru ore; cam obositor și dur. M’am întors acasă și am reluat compresele reci; când a venit Mihai m’a găsit legată pe sub bărbie; vream să se elimine ultimul vestigiu de rău și mâine să mi pot face cursele absolut necesare: poșta, Rainer și școala de la 11 [la] 1
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Deduc după telefonul ciudat dat de aici.) Pe urmă îl cred de o sgârcenie feroce. Săptămâna trecută a mâncat de 145 de lei, o săptămână întreagă. Face supe din zeama de conserve!! Mâine de dimineață se duce Dorina la el acasă, să aducă praf de lapte amer[ican] și cartofi noui să fac garnitură la friptură, și cu lapte cremă de castane. E însă amuzant și vrea să-mi îndepărteze starea sufletească ușor în depresiune. Poate îți scriu astea și ca să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Maria - ți-am scris într’o scrisoare - nu mai vream să-l văd, nici pe nimeni din ai lui. De altminteri, nu ți-am scris că la un moment dat Ghighi a plecat cu copilul și nu s’a întors acasă decât acum două săptămâni. I-am spus - pe str[ada] Wilson - ceea ce ai spus tu despre el și școala lui de regie și mi-a spus că de ce nu scrii la jurnal; ripostându-i că tu lucrezi totuși în Franța
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
bunică; și tu, după plecarea mea, nu trebuie să rămâi singură. Tinerețea e victorie și victoriile au apusuri. Să nu crezi că sunt nefericită în astă seară; ușor melancolică, da. Aș fi vrut la întoarcerea prin ploaie să te găsesc acasă, să-ți spun ușor agresiv (de teamă să nu răcești): „Ai schimbat pantofii?“ și după masă să ne așezăm amândouă pe divanul tău, să ne luăm cafeaua și țigara, să vorbim. Visez cu ochii mari râsul tău clar, sonor, flori
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în capotul de noapte de flanelă albă, în genunchi făcându-ți rugăciunea. Mi-e dor de tine, de totdeauna, Mamina II Sâmbătă, 6 decembrie [1947] [...] Eri o zi grea, cu cinci ore pline de explicații și stăruințe 8-1; în galop acasă și la 2.20 la Crematorium unde era depus tatăl d-rei Grobnic. [...] M’am urcat apoi sus la tata. Trei crizanteme albe mai erau încă acolo de data trecută; am aprins candela și i-am vorbit înăbușit de tine, de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la un moment când co respondența dintre noi ar fi complet întreruptă, am dreptul, acum, când încă se poate (de vreme ce celelalte primesc totuși scrisori de la Paris), să primesc vești de la tine ca să pot trăi. Celelalte persoane stau comod în casă, acasă, dar eu, așa rănită în sentimentele mele, în opiniile mele, trebuie să lupt pentru existența asta mizeră. Știu că nu sunt [o eroină] corneliană, că sunt o biată epavă fără minte, că n-ar trebui să-ți scriu așa, că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
momente ca să-ți povestesc cum mi-a fost ziua. 2 martie [1948], marți Mouetta mea, abia m-am întors de un sfert de oră; e zece și un sfert. O zi de muncă asiduă, neîntreruptă: până la 1, școală, la 2 acasă, apoi o privire asupra conferinței: Uni unea Partidului Unic Muncitoresc, pe urmă, la ora 3, la școală: două ore de educație - expunere pe marginea unui film sovietic; la 5 ședință de sindicat, la 6½ conferința mea și comunicări ale partidului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
școală: două ore de educație - expunere pe marginea unui film sovietic; la 5 ședință de sindicat, la 6½ conferința mea și comunicări ale partidului pentru profesori. Totul a mers foarte bine. Apoi discuție prelungită și comunicări ale consilierului educativ, întoarcere acasă, cină, lecție de franceză cu Iani și doar aceste cinci minute ca să-ți spun că te iubesc în ciuda oboselii și dincolo de ea, cu dragostea mea febrilă și exasperată. Te iubesc din toată inima, scumpa mea. Mă apuc iar de lucru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mă trezesc, nici să mă țin pe picioare. Un efort: am ajuns la ora exactă la școală; pe urmă șase ore de muncă fără întrerupere, neplăceri cu clasa a IV-a B, care devine imposibilă; la trei m-am întors acasă, prânz în grabă, apoi, până la 5½, lecție cu Ileana; la ora 6, ore de seminar de partid cu neofiții, la noi acasă. Eram cu totul zece persoane. Tema: ziua internațională a femeii. Seminar bun, cu discuții interesante. Au plecat la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
muncă fără întrerupere, neplăceri cu clasa a IV-a B, care devine imposibilă; la trei m-am întors acasă, prânz în grabă, apoi, până la 5½, lecție cu Ileana; la ora 6, ore de seminar de partid cu neofiții, la noi acasă. Eram cu totul zece persoane. Tema: ziua internațională a femeii. Seminar bun, cu discuții interesante. Au plecat la 8½, încântate de aspectul casei, care chiar era frumoasă, cu frumoasele covoare de care ți-am vorbit într-una dintre scrisorile mele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]