585,044 matches
-
Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012) *17) Sursa: Eurostat (date online, code: trng lfs 13) *18) Sursa: Eurostat (date online, code: edat lfse 32) *19) Sursa: Eurostat (date online, code: t2020 10) ────────── 20. Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări: a) rata părăsirii timpurii a școlii în România, 18,1% în 2014, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent și la 7 puncte procentuale peste media europeană
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări: a) rata părăsirii timpurii a școlii în România, 18,1% în 2014, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent și la 7 puncte procentuale peste media europeană de 11,1%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluție sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020; ... b) ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25% în 2014. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel național și cele la nivelul UE 28: media europeană de 37,9% în 2014, ținta europeană de 40% pentru 2020. ... c) impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25% în 2014. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel național și cele la nivelul UE 28: media europeană de 37,9% în 2014, ținta europeană de 40% pentru 2020. ... c) impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice; ... d) România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA*20). În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară la evaluarea PISA 2009, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire - 37,3%, matematică - 40,8% și științe exacte - 37,3%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
3%, matematică - 40,8% și științe exacte - 37,3%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%; ... *20) (OECD) Programme for Internațional Student Assessment. ────────── e) în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
care media europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%; ... *20) (OECD) Programme for Internațional Student Assessment. ────────── e) în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
3-4, rata de ocupare în 2014 a fost de 57,2%, față de 69,1% în 2009. Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,2% în anul 2014, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează sub media europeană, de 76,2% și departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020; ... f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2014, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
1% în 2009. Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,2% în anul 2014, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează sub media europeană, de 76,2% și departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020; ... f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2014, de 65,7% față de media europeană de 69,2%, fără progrese semnificative în perioada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020; ... f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2014, de 65,7% față de media europeană de 69,2%, fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020; ... g) rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2014, de 1,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020; ... g) rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2014, de 1,5%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și departe de ținta de 12% propusă de România pentru 2020. ... 21. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3 în 2012, 61,9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
pregătire profesională, denumite în continuare SPP ... Calificările sunt elaborate pe baza standardelor ocupaționale, descriu rezultatele învățării grupate în unități de rezultate ale învățării, corelate cu descriptorii de nivel din Cadrul național al calificărilor, abordare ce permite implementarea în România a Sistemului european de credite pentru educație și formare - ECVET. c) oferta de calificări profesionale ce pot fi dobândite prin învățământul profesional și tehnic este stabilită pe termen mediu și lung și ajustată anual pe baza unui model de planificare strategică a ofertei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
prin rata de ocupare la nivel național pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, cu nivel de educație ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanță de 3,4 puncte procentuale. România se situează sub media europeană de 76,2% și la mare distanță de ținta propusă la nivel european pentru 2020 de 82% în ceea ce privește rata de ocupare de 66,2% pentru tinerii din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ani, cu nivel de educație ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanță de 3,4 puncte procentuale. România se situează sub media europeană de 76,2% și la mare distanță de ținta propusă la nivel european pentru 2020 de 82% în ceea ce privește rata de ocupare de 66,2% pentru tinerii din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3-8 în 2014. ... Formarea profesională continuă 30. Formarea profesională continuă reprezintă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3-8 în 2014. ... Formarea profesională continuă 30. Formarea profesională continuă reprezintă o componentă majoră a politicilor în domeniul învățării pe tot parcursul vieții, la nivel național și european, având ca obiectiv general creșterea competitivității și sprijinirea dezvoltării societății bazate pe cunoaștere. 31. Formarea profesională continuă se desfășoară pe două dimensiuni: a) formare profesională prin programe de calificare, inițiere, perfecționare, specializare organizate de furnizori de formare profesională autorizați, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 556/2011 , republicată, funcționează Autoritatea Națională pentru Calificări care ca atribuții principale: a) elaborarea, implementarea și actualizarea Cadrului național al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor, gestionarea Registrului național al calificărilor, Registrului național al furnizorilor de formare profesională a adulților și Registrului național al evaluatorilor de competențe profesionale; ... b) coordonarea autorizării furnizorilor de formare profesională continuă la nivel național, a sistemului de asigurare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
b) coordonarea autorizării furnizorilor de formare profesională continuă la nivel național, a sistemului de asigurare a calității în formarea profesională continuă și activitățile Comitetelor Sectoriale; ... c) asigurarea compatibilității sistemului național al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european și internațional; ... d) participarea la elaborarea unor planuri sau programe de interes național în domeniul calificărilor; ... e) coordonarea și controlul, la nivel național, a procesului de elaborare a standardelor ocupaționale; ... f) înaintarea de propuneri Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
terțiar față de numai 0,3% în cazul persoanelor cu nivel de educație secundar inferior, primar sau fără studii. ... d) ponderea angajaților din întreprinderi, participanți la cursuri de formare continuă, în anul 2010, în România, este de 18%, mult sub media europeană de 38%. ... e) pe activități ale economiei naționale se constată că, în toate activitățile economice, ponderea angajaților din toate întreprinderile participanți la cursuri de formare continuă, în 2010, se situează sub media europeană. Cea mai redusă participare se înregistrează în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
România, este de 18%, mult sub media europeană de 38%. ... e) pe activități ale economiei naționale se constată că, în toate activitățile economice, ponderea angajaților din toate întreprinderile participanți la cursuri de formare continuă, în 2010, se situează sub media europeană. Cea mai redusă participare se înregistrează în construcții unde ponderea angajaților participanți la cursuri de formare continuă este de doar 7%. ... 38. În urma analizei SWOT a sistemului de educație și formare profesională se evidențiază următoarele aspecte principale: RELEVANȚA SISTEMELOR DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
componentă semnificativă de învățare la locul de muncă, lipsește un mecanism de asigurare a calității învățării în cadrul companiilor și de formare a competențelor pedagogice necesare tutorilor. ... e) mecanisme de finanțare publică și privată a formării profesionale: sprijinul financiar al Uniunii Europene a făcut posibilă cofinanțarea unui număr mare de programe de formare profesională, dar sunt insuficiente măsuri la nivel de sistem pentru stimularea implicării companiilor în formarea profesională inițială și a participării adulților la programe de formare profesională continuă; lipsa unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
profesională inițială și în formarea profesională continuă, dar implementarea acestora este inegală și nu asigură încrederea la nivel de sistem în calitatea certificatelor de calificare. ... d) competențele persoanelor cu atribuții în furnizarea programelor de formare profesională: sprijinul financiar al Uniunii Europene a făcut posibilă cofinanțarea unui număr mare de programe de dezvoltare profesională a profesorilor și formatorilor, dar acestea au fost fragmentate, neexistând o abordare coordonată la nivel național, care să asigure dezvoltarea coerentă și unitară a competențelor persoanelor cu atribuții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și formatorilor, dar acestea au fost fragmentate, neexistând o abordare coordonată la nivel național, care să asigure dezvoltarea coerentă și unitară a competențelor persoanelor cu atribuții în formarea profesională. ... e) calitatea infrastructurii educației și formării profesionale: sprijinul financiar al Uniunii Europene a permis îmbunătățirea infrastructurii educației și formării profesionale într- un număr semnificativ de școli, dar nu a acoperit întreaga rețea de școli din învățământul profesional și tehnic; în plus, progresul tehnologic rapid conduce la uzura morală a mijloacelor didactice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
elevilor creativitatea și spiritului antreprenorial, dar acestea necesită a fi extinse, având în vedere mai ales dezvoltarea parteneriatelor între furnizorii de formare profesională, instituțiile de învățământ superior, mediul de afaceri și comunitatea locală. ... b) capacitatea instituțională de a accesa fonduri europene: un număr semnificativ de furnizori de formare au accesat fonduri europene, dar ponderea acestora din totalul furnizorilor rămâne extrem de redus, atât datorită unei capacități instituționale reduse, cât și datorită insuficientei asistențe adecvate în acest scop. ... c) mobilități internaționale în formarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
având în vedere mai ales dezvoltarea parteneriatelor între furnizorii de formare profesională, instituțiile de învățământ superior, mediul de afaceri și comunitatea locală. ... b) capacitatea instituțională de a accesa fonduri europene: un număr semnificativ de furnizori de formare au accesat fonduri europene, dar ponderea acestora din totalul furnizorilor rămâne extrem de redus, atât datorită unei capacități instituționale reduse, cât și datorită insuficientei asistențe adecvate în acest scop. ... c) mobilități internaționale în formarea profesională: un număr important de furnizori de formare au implementat proiecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]