64,222 matches
-
dedicat lui Gray. În corespondența purtată cu Charles Darwin, Gray îi oferă acestuia informații utile pentru cartea sa despre originea speciilor. Gray a fost unul dintre cei mai fervenți suporteri ai lui Darwin în SUA, publicând numeroase articole în sprijinul teoriei selecției naturale. El și-a adunat articolele sub titlul "Darwiniana", operă care a avut un impact considerabil asupra răspândirilor ideilor darwiniste. A introdus, de asemenea, ipotezele creaționismului, în locul ipotezei hazardului, în ceea ce privește apariția variațiilor speciilor. Gray a fost primul președinte al
Asa Gray () [Corola-website/Science/306877_a_308206]
-
Bistrița-Năsăud, pe listele partidului PNȚCD. A absolvit Liceul Mihai Eminescu din București (1951), după care a terminat Facultatea de Fizică a Universității din București în anul 1955 și a obținut doctoratul în fizică cu acad. prof. Șerban Țițeica, cu teza "„Teoria microscopică a dezintegrării alfa”" (1962). Imediat după absolvirea facultății este repartizat la Secția de Fizică Teoretică a Institutului de Fizică Atomică din București. Aici își desfășoară activitatea în calitate de fizician (1955-1960), cercetător științific (1960-1962), cercetător științific principal (1962-1970), șef secție (1970-1974
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]
-
Aici a condus cercetări experimentale care au avut ca rezultat descoperirea unei noi dezintegrări exotice în care se emit nuclee de Neon 24. În aceeași perioadă a dezvoltat, împreună cu Horia Scutaru, prof. Aurel Isar, Eliade Ștefănescu și Werner Scheid (Giessen), "Teoria sistemelor cuantice deschise aplicată la reacții nucleare". A pus în evidență un al patrulea tip de radioactivitate naturală, după celelalte trei anterior cunoscute: alfa, beta și gama: radioactivitatea cluster sau de nuclei mari atomici. În timpul vizitei la Universitatea din Frankfurt
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]
-
la reacții nucleare". A pus în evidență un al patrulea tip de radioactivitate naturală, după celelalte trei anterior cunoscute: alfa, beta și gama: radioactivitatea cluster sau de nuclei mari atomici. În timpul vizitei la Universitatea din Frankfurt a dezvoltat o noua "Teorie a fragmentarii pentru producerea nucleelor supragrele". Aceasta a condus efectiv la producerea în laborator a unor astfel de nuclee. A fundamentat "Teoria microscopică a dezintegrării alfa", recunoscută în mediile științifice internaționale. A dezvoltat (1977) "teoria dezintegrărilor exotice a nucleelor mai
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]
-
gama: radioactivitatea cluster sau de nuclei mari atomici. În timpul vizitei la Universitatea din Frankfurt a dezvoltat o noua "Teorie a fragmentarii pentru producerea nucleelor supragrele". Aceasta a condus efectiv la producerea în laborator a unor astfel de nuclee. A fundamentat "Teoria microscopică a dezintegrării alfa", recunoscută în mediile științifice internaționale. A dezvoltat (1977) "teoria dezintegrărilor exotice a nucleelor mai grele decât plumbul" și a făcut predicția, confirmată în mod strălucit în 1983, a noilor moduri de radioactivitate. A publicat peste 350
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]
-
Frankfurt a dezvoltat o noua "Teorie a fragmentarii pentru producerea nucleelor supragrele". Aceasta a condus efectiv la producerea în laborator a unor astfel de nuclee. A fundamentat "Teoria microscopică a dezintegrării alfa", recunoscută în mediile științifice internaționale. A dezvoltat (1977) "teoria dezintegrărilor exotice a nucleelor mai grele decât plumbul" și a făcut predicția, confirmată în mod strălucit în 1983, a noilor moduri de radioactivitate. A publicat peste 350 de articole în publicații internaționale de prestigiu.
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]
-
Eminescu, evidențiindu-i ca trăsături definitorii inteligența, memoria extraordinară (capacitatea de a reține un volum imens de cunoștințe), cultura excepțională (cunoscător al filosofiei, al credințelor religioase; pasionat de marile scrieri ale lumii), setea de cunoaștere (interesul constant pentru nou, pentru teoriile științifice, economice, filosofice etc.), modestia (refuzul premiilor și al gloriei; simplitatea pe care o dovedește în discuția cu regina României, Carmen Sylva). Afirmă că biografia lui Eminescu se apropie de cea a geniului romantic: inteligent, visător, însetat de cunoaștere, dar
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]
-
Acest punct de vedere nu este împărtășit și de comunitatea istorică. Câțiva cercetători merg atât de departe încât să afirme că Akhenaten sau unul din adepții lui era Moise din Biblie. Comunitatea egiptologică consideră aceste afirmații neștiințifice, deoarece nici una din teorii nu se bazează pe dovezi solide și venerarea lui Aten nu are nimic în comun cu religia lui Moise. Conform lui John Tuthill, profesor la Universitatea din Guam, motivele lui Akhenaten pentru reforma sa religioasă, au fost în primul rând
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
respingă argumentele libertariene, el este convins până la urmă de concepția libertariană. Din punctul de vedere al lui Nozick schimbarea nu a fost atât de mare, nemai vorbind de convertire, cum au afirmat unii. Și atunci când era socialist, Nozick adopta o teorie a îndreptățirii, dar schimbarea a constat, tocmai, în faptul că a găsit cadrul corect de teorie a îndreptățirii, i.e. liberal. Nozick discută în continuare modul în care evaluează el filosofii. Pentru el ceea ce contează este cât de buni sunt filosofii
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
lui Nozick schimbarea nu a fost atât de mare, nemai vorbind de convertire, cum au afirmat unii. Și atunci când era socialist, Nozick adopta o teorie a îndreptățirii, dar schimbarea a constat, tocmai, în faptul că a găsit cadrul corect de teorie a îndreptățirii, i.e. liberal. Nozick discută în continuare modul în care evaluează el filosofii. Pentru el ceea ce contează este cât de buni sunt filosofii în a construi argumente filosofice, și nu trebuie judecați după faptul dacă dețin sau nu adevărul
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
evaluează el filosofii. Pentru el ceea ce contează este cât de buni sunt filosofii în a construi argumente filosofice, și nu trebuie judecați după faptul dacă dețin sau nu adevărul. Nozick mai evidențiază faptul că în contextul filosofic contemporan studiul economiei, teoriei jocurilor, teoriei utilității, teoriei deciziei, se constituie ca elemente necesare pentru a lucra în domeniul filosofiei politice și sociale. În acest interviu Nozick discută despre etică, filosofie și știință, Karl Popper și metoda științifică, Ayn Rand și epistemologie, conștiință, relativism
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
filosofii. Pentru el ceea ce contează este cât de buni sunt filosofii în a construi argumente filosofice, și nu trebuie judecați după faptul dacă dețin sau nu adevărul. Nozick mai evidențiază faptul că în contextul filosofic contemporan studiul economiei, teoriei jocurilor, teoriei utilității, teoriei deciziei, se constituie ca elemente necesare pentru a lucra în domeniul filosofiei politice și sociale. În acest interviu Nozick discută despre etică, filosofie și știință, Karl Popper și metoda științifică, Ayn Rand și epistemologie, conștiință, relativism și viață
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
el ceea ce contează este cât de buni sunt filosofii în a construi argumente filosofice, și nu trebuie judecați după faptul dacă dețin sau nu adevărul. Nozick mai evidențiază faptul că în contextul filosofic contemporan studiul economiei, teoriei jocurilor, teoriei utilității, teoriei deciziei, se constituie ca elemente necesare pentru a lucra în domeniul filosofiei politice și sociale. În acest interviu Nozick discută despre etică, filosofie și știință, Karl Popper și metoda științifică, Ayn Rand și epistemologie, conștiință, relativism și viață academică. O
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
a proteja indivizii împotriva violenței și de a veghea asupra respectării contractelor dintre indivizi. Statul minimal apare cu ajutorul unui proces pe care Nozick îl numește mână invizibilă. "Anarhie, Stat și Utopie" este o critică la cartea lui John Rawls, "O teorie a dreptății", deoarece prezintă o teorie a dreptății ca îndreptățire, pe când Rawls în cartea sa sustine o teorie a dreptății ca dreptate redistributivă. Nozick mărturiseste că pentru el, "Anarhie, Stat și Utopie"," Philosophical Explanations" și "Invariances" sunt cărtile cele mai
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
de a veghea asupra respectării contractelor dintre indivizi. Statul minimal apare cu ajutorul unui proces pe care Nozick îl numește mână invizibilă. "Anarhie, Stat și Utopie" este o critică la cartea lui John Rawls, "O teorie a dreptății", deoarece prezintă o teorie a dreptății ca îndreptățire, pe când Rawls în cartea sa sustine o teorie a dreptății ca dreptate redistributivă. Nozick mărturiseste că pentru el, "Anarhie, Stat și Utopie"," Philosophical Explanations" și "Invariances" sunt cărtile cele mai incitante din punct de vedere intelectual
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
unui proces pe care Nozick îl numește mână invizibilă. "Anarhie, Stat și Utopie" este o critică la cartea lui John Rawls, "O teorie a dreptății", deoarece prezintă o teorie a dreptății ca îndreptățire, pe când Rawls în cartea sa sustine o teorie a dreptății ca dreptate redistributivă. Nozick mărturiseste că pentru el, "Anarhie, Stat și Utopie"," Philosophical Explanations" și "Invariances" sunt cărtile cele mai incitante din punct de vedere intelectual. Totuși, influența cea mai puternică a manifestat-o "Anarhie, Stat și Utopie
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
Cu ajutorul acestei cărți Nozick a reușit să impună în filosofia politică o viziune alternativă la concepția lui Rawls despre dreptate, ceea ce dovedește impicit valoarea și impactul cărții în comunitatea academică. Nozick este interesat în susținerea a ceea ce el numește o teorie istorică a dreptății ca indreptățire, tip de teorii în care dreptatea sau nedreptatea distribuirii de resurse este stabilită nu in funcție de modele structurale ale stării finale, ci in funcție de procedurile prin care s-a ajuns la aceea distribuire. Din multitudinea
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
în filosofia politică o viziune alternativă la concepția lui Rawls despre dreptate, ceea ce dovedește impicit valoarea și impactul cărții în comunitatea academică. Nozick este interesat în susținerea a ceea ce el numește o teorie istorică a dreptății ca indreptățire, tip de teorii în care dreptatea sau nedreptatea distribuirii de resurse este stabilită nu in funcție de modele structurale ale stării finale, ci in funcție de procedurile prin care s-a ajuns la aceea distribuire. Din multitudinea de posibilități prin care indivizii pot ajunge in
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
dreptatea sau nedreptatea distribuirii de resurse este stabilită nu in funcție de modele structurale ale stării finale, ci in funcție de procedurile prin care s-a ajuns la aceea distribuire. Din multitudinea de posibilități prin care indivizii pot ajunge in posesia resurselor, teoria propusă de Nozick le va alege pe cele considerate ca fiind „drepte”, oferind si o definitie inductiva a „indreptatirii” cu referire la proprietate, ea avand la baza trei principii: „1. Un individ care dobândește o proprietate conform principiului dreptății in
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
nu este indreptățit la o proprietate decât prin aplicări (repetate) ale 1 si 2.” În viziunea lui Nozick, avem astfel o condiție suficientă pentru dreptatea unei distribuții de bunuri și posesiuni, asupra cărora fiecare este indreptățit să le dețină. În teoriile istorice ale dreptății rolul central este ocupat de principiul dreptății în achiziție, căci principiul dreptății în transfer nu poate funcționa până când nu s-a stabilit că indivizii sunt îndreptății la ceea ce urmăresc să transfere: principiul dreptății în transfer operează cu
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
de achiziția inițială atunci când o posesiune trece in proprietatea altuia, îndreptățirea morală este preservată. Ca proceduri de transfer pe care Nozick se pare că le preferă sunt schimburile voluntare efectuate in cadrul pieții. Argumentul moral al lui Nozick pentru această teorie are la bază proprietatea asupra propriei persoane, care proprietate, susține el, este implicată de Formula Umanității a Imperativului Categoric: „Constrângerile colaterale asupra acțiunii reflectă principiul kantian fundamental că indivizii sunt scopuri și nu numai mijloace; ei nu pot fi sacrificați
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
fi sacrificați sau folosiți pentru înfăptuirea altor scopuri fără consimtământul lor. Indivizii sunt inviolabili.” Conform acestui argument, impozitarea progresivă va fi vazută de către autorul american ca fiind același lucru cu munca forțată. În Philosophical Explanations (1981), Robert Nozick formulează o teorie externalistă asupra cunoasterii adăugând definirilor clasice noi condiții menite să legitimieze o opinie adevărată drept cunoaștere prin apel la fapte externe proceselor cognitive conștiente ale subiectului cunoscător. Conform abordărilor internaliste clasice ale problemei cunoașterii, o persoană S știe că p
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
în lucrarea sa, "A Theory of Justice". Printre reprezentanții cei mai importanți ai acestei mișcări se numără Michael Walzer și Alasdair MacIntyre. Principala critică pe care o aduce comunitarianismul liberalismului este ignorarea semnificației pe care o are comunitatea pentru individ. Teoria dreptății descrisă de John Rawls propune o nouă abordare a contractului social, o nouă viziune liberală care a reușit să se constituie în cea mai reprezentativă paradigmă a filosofiei politice contemporane. Articolul de față are intenția de comenta critic conceptul
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
conceptul introdus de Rawls, de dreptate ca fairness, încercând totodată să aducă în discuție principalele contra-argumente aduse acestuia de către filosofii ce sunt considerați ca făcând parte din curentul comunitarian. Structura lucrării este următoarea: prima parte își propune să prezinte succint teoria rawlsiană a dreptății, cea de-a doua introduce principalele contra-argumente comunitariene, pentru ca partea a treia să se ocupe cu precădere de critica adusă de MacIntyre atât lui Rawls, cât și concepției despre dreptate a lui Robert Nozick." - " " Mulhall și Swift
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]
-
asistential și progresiv. Singira diferența este ca programele și politicile se fac la propunerea sau cu implicarea comunităților care sunt comanditarele și beneficiarele acestor proiecte” - " Cristopher Barry - The idea of democratic community " Rowman & Littlefild. Oxford, 1994. O scurtă expunere a teoriei rawlsiene a dreptății Prin introducerea conceptului său de dreptate ca fairness 1, în filosofia politică, John Rawls își manifestă intenția clară ca aceasta să fie acea concepție despre dreptate cu valabilitate moral-universală și posibil-aplicabilă în toate tipurile de societate. Dar
Comunitarianism () [Corola-website/Science/306935_a_308264]