60,912 matches
-
verdeața livezilor și a viilor, care au fost întotdeauna mândria jăvrinenilor. O pădure cu copaci seculari e situată la margine de sat. În lucrarea lui Zamfir Arbore „Dicționarul geografic al Basarabiei” se menționează: „Jăvreni, sat în județul Orhei, plasa Criuleni, așezat pe partea dreaptă a văii Răutului, spre sud de Răculești. Are 152 de case, cu o populație de 790 suflete, biserică, 220 de vite mari. Sînt multe mori de vînt și vii. „Această descriere a fost făcută la începutul secolului
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
de către Eugenia Samoilă-Tioftica sunt 2,6,8,9,66,112,131,151,208 etc. Sunt menționate doar câteva din sursele istorice în baza căreia a fost întocmită monografia localității Gura Galbenei care urmează a fi publicată. Comuna Gura Galbena este așezată de-a lungul râului Cogâlnic și se mărginește în partea de nord cu satul Bozieni, iar la sud cu satul Hârtop, fiind o așezare tipic autohtona. Casele sunt aranjate în formă de cuib. Localitatea are o vechime mare, martori ne
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
grade 42 latitudine și 26 grade 22 longitudine. Două șosele leagă târgușorul Gura-Galbenă cu Cubea și Chișinău, fapte menționate de Zamfir Arbore în "Dicționarul geografic al Basarabiei", București 1904. Tot din "Dicționarul geografic al Basarabiei", aflăm că acest sat este așezat în valea Galbenă, vale în județul Chișinău cu lungime 28 km., care începe la est de satul Lohanesti și continuă spre sud-est până aproape de satul Bisani, direcționează spre est și menține această traiectorie până în valea Cunducului, în care se deschide
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
19, sătul avea: la 1870-192 de case, 951 de locuitori (481 de bărbate și 470 de femei), 75 de cai, 280 de vite cornute mari, 477 de oi și capre. Din anul 1904 : “Holercani sat în jud. Orhei, volostea Criuleni, așezat pe malul Nistrului”. Are 247 de case, cu o populație de 1860 de suflete; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Din acest sat la 18762, au plecat mulți emigranți spre a se stabili în Caucaz, ademeniți de
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
le petrecea părintele Ilie Cleopa din România. Cu sistemul bolșevic biserica a fost închisă, apoi sfarîmată și pe locul ei construită actuala Casă de Cultură. Satul are niște locuri cu denumirile lor, "Cotul Nistrului", se numește astfel deoarece satul este așezat ca pe o peninsulă, "Rîpa lui moș Manole" aici erau hotarele cu satul vecin Cocieri, actualmente este construit sanatoriul "Struguraș". "Capul dealului", de acolo de pe malul rîului începea satul. "La Bairac", o casă din afara satului, cîndva locuise vre-un bai
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
un relief plat, slab fragmentat de văile cursurilor de apă. Altitudinea medie constituie 215 metri, cele mai înalte culmi au înălțimea de 252,6 m; 244,5 m și 228,5. Profilul geologic este reprezentata o cuvertură de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
satului, fără îndoială, se trage de la bălțile și mlaștinile de le-a format de-a lungul timpului apa Prutului. Dovezile se află în incunabile, cît și în cocumentele mai noi. Într-o menționare istorică este pomenit ca un „Sat mare... așezat în Valea Prutului pe rîulețul Țiganca, tocmai la gura văii Camenca, pe șoseaua care duce de la Lipcani spre Sculeni”. Denumirea, posibil, e una eronată, ce derivă de la slavonescul "boloto" (glod, mlaștină, baltă) și dovadă avem chiar în denumirile altor localități
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
LIMBENII NOI este o localitate din Raionul Glodeni, Republica Moldova. a fost menționat pentru prima oara în documentele istorice în anul 1824. Atestat în 1824. Distanțe: pînă la centru raional Glodeni 12 km, pînă la Chișinău- 156 km. Sat așezat alături de un iaz enorm, între șoseaua Glodeni-Fălești și c.f. Glodeni-Răuțel, în regiune de mici coline. Pe moșia localității se conturează 7 movile funerare, ce vorbesc despre lupta înverșunată a strămoșilor noștri în adîncul istoriei cu hoardele păgîne, care năvăleau
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
crească furtunos. În 1897 ea a intrat în lista localităților basarabene care depășeau 500 de persoane. Zamfir Arbore, în „Dicționarul geografic al Basarabei" (1904), ne-a lăsat moștenire următoarea informație: Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
moșia generalului, 159 capi de familie, 5 văduve și un burlac, 3 preoți, 3 livezi și 10 vii, o moară, un lac și un iaz. Dicționarul geografic al Basarabiei, editat în 1904 constată: „Cuban sau Coban, sat în jud. Bălți așezat în valea Camenca la gura văii adânci, între satele Butești și Bolotina. Face parte din volosti Bolotina. Are 195 case, cu o populație de 1 373 suflete țărani români, o biserică cu hramul Sf. Mihail. Proprietarul d-nu Ventura are
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
anii 1300. În prima atestare 1482. Satul Bujor este o comună în Raionul Hincești situată la latitudinea 46.9225 longitudinea 28.2683 și altitudinea de 79 metri față de nivelul mării. Această localitate este în administrarea or. Hincești. Satul Bujor este așezat în regiune de coline din apropierea vămii Leușeni pe Prut 19 Km, la 35 km de orașul Hîncești și la 70 km de Chișinău. În subordinea primăriei din Bujor se află două sate: Chetroșeni și Mirești. Satul se învecinează cu 5
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
șerpuită de un râușor cu apa cristalină la care se adăpau bourii și căprioarele în tihnă, a poposit un cioban pe numa Ciuciulea cu turma sa de oi. Mai târziu când acesta și-a dat duhul, feciorii lui s-au așezat cu traiul aicea, unde au format un cătun și la acest cătun au dat denumirea după tatăl lor. Peste o vreme, a sosit un pâlc de răzeși aduși de Ștefan cel Mare care se întorcea de la o luptă cu tătarii
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
că denumirea de Ciuciuleni ar fi de origini turco-tătare care înseamnă mâneca moșului. Denumirea satului Ciuciuleni este unică în spațiul românesc și aceste legende frumoase ca dealtfel și localitatea, constituie o atracție pentru cei ce vizitează satul. Satul Ciuciuleni este așezat în centrul Republicii Moldova, pe colinele platoului central al Moldovei situându-se la distanța de 60 km de orașul Chișinău și 25 km de orașul Hîncești. Ciuciuleni este singurul sat din Republica Moldova cu acest nume. Are o suprafață de aproximativ 20
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Satul lui Rusu, apoi Rusești. Numele adevărat al acestui preot este necunoscut. Până în prezent s-au păstrat unele nume de familie menționate în recensământ ca: "Ghimp, Stăvilă, Meșină sau Cucu", numite ca cele mai vechi nume de familii din sat. Așezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
mai vechi nume de familii din sat. Așezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-o lăsătură, prezintă un peisaj pitoresc destul de frumos. Deci teritoriul satului reprezintă o regiune deluroasă. Este cunoscută toponimica dealurilor: Chicla, Cuftea, Holm, Purcariu și Dealul lui Matei. Denumirea lor este menționată în „ Dicționarul
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
și a numărului scăzut de izvoare. Ulmu se află la o poziție strategică, la distanțe prielnice față de Chișinău, de granița România și de alte sate din același raion. Autostrada E581 este în plin proces de construire (din 2010 s-a așezat baza, prundișul, în prezent se caută fonduri pentru asfaltarea autostrăzii). Se crede că numele satului provine de la un soi de arbori, specifici acestei regiuni numiți Ulmi (din lat. "Ulmus"). Sătenii împărtășesc aceiași părere. Deși acest copac se întâlnește rar în
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
Borogani este o localitate-centru de comună în Raionul Leova, Republica Moldova. Așezat în sudul Republicii Moldova, satul Borogani se află la 128 km distanță de Chișinău și la 8 km de stația de cale ferată Iargara (Leova). Satul este așezat într-o regiune cu relief ce constă din dealuri, mici coline și șes
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Borogani este o localitate-centru de comună în Raionul Leova, Republica Moldova. Așezat în sudul Republicii Moldova, satul Borogani se află la 128 km distanță de Chișinău și la 8 km de stația de cale ferată Iargara (Leova). Satul este așezat într-o regiune cu relief ce constă din dealuri, mici coline și șes; pe râulețul Ialpugel, afluent al râului Ialpug. Există mai multe variante privitor la atestarea satului în istorie: 1612, 1765, 1790, etc., sub denumiri diferite: Borgana, Bărgăoani din
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
Orhei, Republica Moldova, care se învecinează cu satele Zahoreni, Sirota și Chiperceni. În trecut satul s-a numit Curleni. Anterior a intrat în componența raionului Rezina. Principalul râu care curge prin apropiere este râul Cogâlnic. Satul Podgoreni este un sat pitoresc așezat în zona centrală a Republicii Moldova. Satul este atestat documentar în anul 1623, dar se crede că este mult mai vechi. Documentele de arhivă vorbesc despre formarea și dezvoltarea social-economică a satului, prezintă indicii demografici. Locuitorii medievali ai satului aveau privelegii
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Bardar este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Satul Bardar se află la 15 km de Chișinău și la 10 km de Hîncești. Bardar, sat enorm cu înfățișare de agro-orășel, așezat între dealuri pitorești îmbrăcate în vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
sfârșitul veacului al XIX nu se mai amintesc școlile satului, semn că acestea au fost închise de autoritățile țariste. În Dicționarul geografic al Basarabiei, editat la București la începutul secolului XX, despre localitate se menționa: „Cazangic. Sat în județul Ismail, așezat pe țărmul râulețului Sărata. Are 109 case cu o populațiune de 890 de suflete țărani români.” La 27 aprilie 1912 guvernatorul țarist al Basarabiei a aprobat consiliul comunei Cazangic format din 9 persoane, primar fiind Grigore Novițchi. În 1914 în
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
pielăritului, etc. În urma păcii de la București (16 mai 1812), Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus, ceea ce a avut urmări grave asupra populației autohtone. Reforma agrară din Basarabia n-a oferit nici o palmă de pământ locuitorilor satului Ciocâlteni, deoarece erau așezați pe pământ răzășesc. Impozitele creșteau, țăranii erau siliți să ocupe loturi de teren nefertil, taxa ogorului fiind destul de costisitoare. Autocrația țaristă ducea o politică de rusificare și deznaționalizare, având ca scop final crearea poporului velicorus. După marea Unire din decembrie
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
găgăuzi, 0.18% - alte etnii. În comuna Bulboci au fost înregistrate 833 de gospodării casnice în anul 2004(4). Membrii acestor gospodării alcătuiau 2284 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Satul Bulboci este așezat pe valea rîului Căinar. Existența unei vieți sedentare omenești în acest loc cu mult înainte de era noastră o probează vestigiile arheologice, descoperite în cuprinsul și în preajma localității: străvechile unelte de lucru și obiecte de uz casnic, fragmentele unor vase de
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
aceeași linie verticală și paralelă cu axa tulpinii se numește ciclu. Un ciclu poate cuprinde o singură rotație în jurul tulpinii, care să unească cele două frunze, sau mai multe rotații. La capetele porțiunii de spirală se află cele două frunze așezate pe aceeași linie verticală. Dispunerea opusă a frunzelor se caracterizează prin inserția la acelasi nod a doua frunze, în mod opus, de o parte și de alta a tulpinii. De regulă, frunzele unui nod sunt așezate într-un plan perpendicular
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
află cele două frunze așezate pe aceeași linie verticală. Dispunerea opusă a frunzelor se caracterizează prin inserția la acelasi nod a doua frunze, în mod opus, de o parte și de alta a tulpinii. De regulă, frunzele unui nod sunt așezate într-un plan perpendicular pe cel al frunzelor de la nodul alăturat, superior sau inferior. Astfel, toate nodurile cu soț au frunzele dispuse în același plan, iar nodurile fără soț au frunzele în alt plan, perpendicular pe primul. Această așezare a
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]