61,510 matches
-
Blachernes. El a servit drept carieră pentru noile construcții. In anul 1422, florentinul Bondelmonti, vizitând Costantinopolul nu a mai putut vedea vechiul palat, deoarece dispăruse aproape cu totul sub noile construcții răspândite deasupra, în general construcții de locuințe turcești din lemn. Acea locuire mizeră a dăinuit până la sfârșitul sec. al 19-lea și începutul sec. al 20-lea. Incendiile erau evenimente curente în timpul stăpânirii otomane a orașului. Cele care s-au produs însă în ultimul secol au avut darul de a
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica de lemn este așezată în cimitir, pe o culme ce domină satul și datează din secolul XVIII. Construcția este compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi. Pe latura sudică există un pridvor, delimitat de patru stâlpi ce susțin acoperișul de tablă. Stâlpii de susținere, cu ramificațiile de sub streașină, sunt sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în cuie de lemn. Atât pe laturile pronaosului, cât și ale altarului, consolele treptate formează îmbinări în coadă de rândunică. Deschiderea ușii de acces în pronaos este semicirculară, delimitată de un brâu în formă de funie răsucită, un șir motive geometrice și frumoase rozete
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele trei uși pictate și sculptate aparțin stilistic secolului al XVIII-lea. Pe bolta semicilindrică a altarului sunt pictați zece îngeri, iar pe pereții laterali Jertfa lui Avraam și sfinți episcopi. Cele nouă icoane pe lemn aflate în biserică sunt opera a trei meșteri diferiți. Dintre aceste icoane, două sunt și datate: Arhanghelul Mihail, probabil icoana de hram, datată 1791, și Maria cu Pruncul, datată 1798.
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
a picturii în 1791, acoperirea cu eternit în 1959 și a doua renovare a picturii în anul 1962. În patrimoniul acestei biserici nu se găsesc obiecte de valoare artistică sau istorică, cărțile fiind predate Bibliotecii din Bistrița, iar icoanele pe lemn au fost repictate, pierzându-și valoarea.
Biserica de lemn din Apatiu () [Corola-website/Science/316622_a_317951]
-
14. Biserica „Învierea Domnului” din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Cercetările arheologice efectuate la acest monument în anul 1983 au relevat existența a numeroase construcții fie din lemn, fie din cărămidă, care se succed fără întrerupere pe aceeași suprafață într-un interval de timp cuprins între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XVI-lea. Au existat două biserici succesive cu soclul de
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
un interval de timp cuprins între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XVI-lea. Au existat două biserici succesive cu soclul de piatră de carieră, legată cu un mortar friabil și cu elevația din lemn. Ambele biserici de lemn au fost mistuite de un incendiu. Au fost găsite morminte ce datează din perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. După arderea celor două edificii din
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
cuprins între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XVI-lea. Au existat două biserici succesive cu soclul de piatră de carieră, legată cu un mortar friabil și cu elevația din lemn. Ambele biserici de lemn au fost mistuite de un incendiu. Au fost găsite morminte ce datează din perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. După arderea celor două edificii din lemn, la începutul secolului
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
Ambele biserici de lemn au fost mistuite de un incendiu. Au fost găsite morminte ce datează din perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. După arderea celor două edificii din lemn, la începutul secolului al XV-lea a fost construită o biserică din piatră, de formă dreptunghiulară și cu o absidă poligonală decroșată. Pe traseul exterior al acesteia a fost construită biserica actuală. a fost construită în anul 1551, fiind ctitorită
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
terminate lucrările de restaurare, biserica a fost resfințită la 8 octombrie 1989 de către episcopul Pimen Zainea, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. După Revoluția din decembrie 1989 au fost amplasate în curtea bisericii o capelă lumânărar și o troiță din lemn de stejar sculptat în cinstea eroilor martiri, în fața căreia se oficiază slujbe de pomenire la 22 decembrie a fiecărui an. În anul 2000 s-a restaurat clopotnița de tip zvoniță și în vara aceluiași an au fost aduse aici din
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
este cea mai nordică insulă din arhipelagul Insulele Feroe, situată la est de Borðoy, prin care este legată print-un pasaj cu capătul în localitatea Norðdepil. Numele insulei se traduce cu „Insula Lemnului”, deși nu a fost niciodată împădurită. Se presupune că numele ei se leagă de buștenii aduși la mal de către Atlantic din America de Nord și Siberia. Insula cuprinde 11 culmi, redate în tabelul de mai jos: <nowiki>*)</nowiki> între altitudinile insulelor Feroe
Viðoy () [Corola-website/Science/316628_a_317957]
-
o singură unitate administrativă. Biserica din filia Măgurele a fost construită în anul 1894 de către meșteșugarul lemnar Ioanuțiu Marcu și fiul acestuia Toma Marcu, din Deda, județul Mureș, sub îndrumarea preotului Ioan Pop și ajutorul credincioșilor. Biserica este construită din lemn cu temelie din piatră și are forma bisericilor românești, nu se cunoaște să fi fost cândva separată de parohia Mărișelu, fiind întotdeauna împreună. Biserica fiind din lemn, în decursul anilor a necesitat multe reparații, atât la exterior, cât si la
Biserica de lemn din Măgurele () [Corola-website/Science/316672_a_318001]
-
Mureș, sub îndrumarea preotului Ioan Pop și ajutorul credincioșilor. Biserica este construită din lemn cu temelie din piatră și are forma bisericilor românești, nu se cunoaște să fi fost cândva separată de parohia Mărișelu, fiind întotdeauna împreună. Biserica fiind din lemn, în decursul anilor a necesitat multe reparații, atât la exterior, cât si la interior, sub îndrumarea preoților care s-au perindat prin parohie. Ca o încununare a lucrărilor, începând din anul 1967 a fost reparat clopotul cel mare care era
Biserica de lemn din Măgurele () [Corola-website/Science/316672_a_318001]
-
a fost construită în jurul anului 1700 în localitatea Miceștii de Câmpie. În anul 1904, după ce sătenii din Micești și-au construit o nouă biserică de zid, biserica veche de lemn din fața noului lăcaș de cult, a fost donată credincioșilor ortodocși din satul Vermeș. Satul Vermeș este situat la 2 km de centrul de comună Lechința. Satul este atestat în documente pentru prima dată în 1333, sub numele de Vermus, când
Biserica de lemn din Vermeș () [Corola-website/Science/316664_a_317993]
-
au fost obligați să plece. Li s-a demolat și biserica și casele. După cum rezultă din acte și izvoarele nescrise, prin anul 1850 s-au așezat 10 familii de români creștini ortodocși, dar aceștia nu aveau biserică. Biserica veche de lemn, de lângă cimitir, a fost primită ca donație de la Parohia Miceștii de Câmpie în anul 1904. Între anii 1962-1963, biserica a fost renovată atât la exterior, cât și interior. Acoperișul, care inițial era din șindrilă, a fost înlocuit cu unul din
Biserica de lemn din Vermeș () [Corola-website/Science/316664_a_317993]
-
de la Parohia Miceștii de Câmpie în anul 1904. Între anii 1962-1963, biserica a fost renovată atât la exterior, cât și interior. Acoperișul, care inițial era din șindrilă, a fost înlocuit cu unul din tablă zincată. În prezent, biserica veche de lemn se află într-o stare avansată de degradare, având aceeași soartă cu a altor biserici de lemn, abandonate și căzute în uitare, după ce comunitățile respective și-au construit biserici noi de zid (noua biserică din Vermeș, cu hramul „Adormirea Maicii
Biserica de lemn din Vermeș () [Corola-website/Science/316664_a_317993]
-
exterior, cât și interior. Acoperișul, care inițial era din șindrilă, a fost înlocuit cu unul din tablă zincată. În prezent, biserica veche de lemn se află într-o stare avansată de degradare, având aceeași soartă cu a altor biserici de lemn, abandonate și căzute în uitare, după ce comunitățile respective și-au construit biserici noi de zid (noua biserică din Vermeș, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, a fost terminată în anul 2002).
Biserica de lemn din Vermeș () [Corola-website/Science/316664_a_317993]
-
Consistoriul episcopal din Cernăuți în care au cerut remedierea acestei situații. Pe lângă dughene, din inițiativa episcopului Dosoftei Herescu și cu cheltuiala șătrarului Ilie Cârste și a altor credincioși, pe terenul biserici a fost construită în anul 1782 o casă de lemn cu patru camere și cerdac (la răsărit de biserică) pentru a servi ca școală. Școala a fost demolată în 1817. La 14 februarie 1792, o comisie formată din șase târgoveți, între care parohul Apostolache Ioanovici, protopopul Ioan Carashevici, și epitropul
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Sucevei înăuntru și afară precum s-au aflat în ziua de astăzi”, un manuscris cu 19 pagini. În inventar se specifică faptul că turnul clopotniță ctitorit de Alexandru Lăpușneanu nu mai avea acoperiș, în locul lui fiind construită o clopotniță de lemn cu stâlpi, având înălțimea de patru stânjeni și trei șuhuri. Aceasta era amplasată în curtea bisericii, lângă dugheana lui Dumitraș Brandabur, și avea trei clopote, de mărimi diferite: 150 de ocale, 60 ocale și 12 ocale. În anul 1809, a
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
lui Dumitraș Brandabur, și avea trei clopote, de mărimi diferite: 150 de ocale, 60 ocale și 12 ocale. În anul 1809, a avut loc un incendiu care a afectat Biserica "Sf. Dumitru". Atunci au ars acoperișul bisericii și clopotnița de lemn situată în curte. Biserica a fost reparată în anul 1822 și acoperită cu șindrilă. Turnul clopotniță construit de Alexandru Lăpușneanu a fost reparat în 1845 și i s-a adăugat un al patrulea nivel, încununat de o cupolă, ajungând să
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
acoperirea bisericii cu tablă de cupru, după proiectul arh. Virgiliu Polizu. Lucrările au fost executate de firma RESTACO, condusă de ing. Mihai Bradu, printre meșteri aflându-se o echipă din Mălini. Șarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de stejar. Apoi, s-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru achiziționată de la un furnizor din Brașov. Cheltuielile de reparație au fost suportate de Primăria municipiului Suceava, de Consiliul Județean Suceava și de enoriașii
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
fost modificat ulterior, adăugându-i-se în secolul al XIX-lea (în anul 1845, când a fost refăcut turnul după un incendiu) un nou etaj de forma unei turle cu baza octogonală, peste care se înalță, pe opt colonete de lemn, vârful acoperișului. În prezent, turnul-clopotniță are 40 metri înălțime, fiind cel mai înalt turn de biserică din Suceava. În decursul timpului, turnul a îndeplinit rosturi administrative complexe, el dominând prin înălțimea sa întreaga panoramă a orașului atât în Evul Mediu
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
, comuna Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud a fost construită în secolul XVIII. Situat pe o vale îngustă între Spermezeu, Perișor și Dumbrăvița, satul Păltineasa ascunde pe o mică colină biserica de lemn a cărei datare nu o cunoaștem, dar care s-ar putea afla, încrustată, pe una din bârnele pereților ce au fost tencuiți. Bătrânii satului susțin că biserica ar fi fost ridicată de meșteri din Idieciu, o localitate din apropiere și
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
ce au fost tencuiți. Bătrânii satului susțin că biserica ar fi fost ridicată de meșteri din Idieciu, o localitate din apropiere și datează probabil din secolul al XVIII-lea. Construcția are un caracter arhaic. Planul derivă direct din casa de lemn țărănească, altarul fiind în continuarea pereților dreptunghiului format de naos și pronaos. Absida este construită din patru laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
casa de lemn țărănească, altarul fiind în continuarea pereților dreptunghiului format de naos și pronaos. Absida este construită din patru laturi, formând o muchie în centru și trădând intenția de a fi rotunjită, element mai rar întâlnit la construcțiile de lemn. Intrarea se face pe latura de sud în pronaosul tăvănit și care a fost despărțit de naos printr-un perete plin în care s-au tăiat deschideri. Naosul este boltit semicilindric, iar în continuare se intră în absida altarului doar
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]