58,730 matches
-
glaux, este emblema Atenei tocmai pentru că ochiul ei incandescent poate străpunge noaptea „făcând vizibil ceea ce altminteri este invizibil“<ref id=”2”>Ibid., p. 13.</ref>. Atena polymetis, „sfătuitoarea în varii ocazii“, al cărei sfat presupune cunoașterea ce se bazează pe privirea prealabilă, este deopotrivă glaukopis, dotată cu o incandescență și cu o claritate a ochiului care fac cu putință privirea-prealabilă în ceea ce abia urmează să se întâmple și să fie. În sfârșit, problema provenienței artei implică și o a treia ipostază
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în ceea ce abia urmează să se întâmple și să fie. În sfârșit, problema provenienței artei implică și o a treia ipostază a zeiței Atena: Atena skeptomene, „cea care meditează“. Relieful votiv din muzeul Acropolei o înfățișează pe zeiță îndreptându-și privirea către un punct precis: Atena privește către o piatră de hotar, către o bornă. Privirea meditativă a Atenei, spune Heidegger, este îndreptată asupra limitei. Dar ce este limita? Heidegger a vorbit în mai multe rânduri despre această problemă, pornind de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
implică și o a treia ipostază a zeiței Atena: Atena skeptomene, „cea care meditează“. Relieful votiv din muzeul Acropolei o înfățișează pe zeiță îndreptându-și privirea către un punct precis: Atena privește către o piatră de hotar, către o bornă. Privirea meditativă a Atenei, spune Heidegger, este îndreptată asupra limitei. Dar ce este limita? Heidegger a vorbit în mai multe rânduri despre această problemă, pornind de fiecare dată de la înțelesul termenului elin, peras. Prima și cea mai importantă interpretare a conceptului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de la Goethe până la Shelley și Spitteler. Prometeu funcționează cu adevărat ca agent al depășirii, ca unul care vrea să mute din loc limita umanului, și înlănțuirea lui pare să fie, până la urmă, o simbolică rememorare a cuvenitului statut limitativ. Așadar, privirea zeiței Atena skeptomene este îndreptată asupra limitei. Dar nu asupra limitei pe care o vedem cu toții privind obiectele din jur. Privirea Atenei vede limita încă-nevăzutului, în virtutea căreia obiectul vizibil (opera) va deveni ceea ce el este. Ea privește către lucrul încheiat
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
loc limita umanului, și înlănțuirea lui pare să fie, până la urmă, o simbolică rememorare a cuvenitului statut limitativ. Așadar, privirea zeiței Atena skeptomene este îndreptată asupra limitei. Dar nu asupra limitei pe care o vedem cu toții privind obiectele din jur. Privirea Atenei vede limita încă-nevăzutului, în virtutea căreia obiectul vizibil (opera) va deveni ceea ce el este. Ea privește către lucrul încheiat înainte ca acesta să înceapă să fie. Ea vede desăvârșirea care n-a fost încă săvârșită. Și de aceea, în calitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
căreia obiectul vizibil (opera) va deveni ceea ce el este. Ea privește către lucrul încheiat înainte ca acesta să înceapă să fie. Ea vede desăvârșirea care n-a fost încă săvârșită. Și de aceea, în calitatea ei de skeptomene, Atena ghidează privirea tuturor celor ce se îndeletnicesc cu facerea, cu confecționarea (și deci și cu arta) către momentul prealabil al operei, către condiția vizibilității ei ulterioare. Ea este însoțitoarea nevăzută a „posibilelor opere ale oamenilor“<ref id=”1”>Die Herkunft..., p. 13
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
despre care Heidegger vorbește pe larg în studiul privitor la conceptul de physis<ref id=”2”>Repere pe drumul gândirii, p. 222. </ref>. Puterea Atenei devine activă ori de câte ori intră în joc un eidos proaireton, un „aspect surprins în prealabil cu privirea“<ref id=”3”>Ibid., p. 223.</ref>. Arta își are proveniența în Grecia pentru că acolo omul a ajuns să cunoască pentru prima oară mecanismul ajungerii la prezență ca trecere de la nevăzut la vizibil. Orice artist stă sub semnul Atenei premergătoare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
oameni, în chiar privința vieții oamenilor, constituie miezul oricărei tragedii grecești. Tragedia este tocmai spectacolul necunoașterii limitei care este viața omului, al necunoașterii propriei limite. Artele plastice presupun privirea-prealabilă către limita posibilelor opere ale oamenilor. Tragedia reprezintă tocmai imposibilitatea acestei priviri atunci când „opera“ este însuși omul. Dintre toate artele, tragedia este singura care surprinde nu limita, ci ascunderea ei. Ea este reprezentarea a ceea ce pentru om rămâne obscur. Lui Heidegger i-ar fi plăcut să spună: tragedia e spectacolul stării-de-neascundere a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a ceea ce pentru om rămâne obscur. Lui Heidegger i-ar fi plăcut să spună: tragedia e spectacolul stării-de-neascundere a ascunderii înseși, ieșirea în lumină a obscurității ca obscuritate, vizibilitatea invizibilului ca invizibil. Din acest moment rolul zeiței Atena se încheie. Privirea anticipativă și limpede a zeiței se îndreaptă doar înspre ceea ce este încă nevăzut, nu înspre ceea ce trebuie să rămână nevăzut. Spre ceea ce este încă nevăzut, dar urmează să devină vizibil, nu înspre ceea ce este nevăzut și urmează să persiste în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
socială umilă, de obicei aparținând mahalalei, sau ale unor conștiințe dislocate din normal. Motivele, circumstanțele sunt diferite, dar, în general, ele se explică prin particularități psihice, întâmplări nefericite, factori ostili din mediul familial sau social, toate supuse de personaje unei priviri insuficient distanțate. Cauze și relații dificil de lămurit produc derută și suferință continuă, nebunie, crimă, moarte. Absența lucidității, manifestările instinctuale, relativitatea reperelor, sărăcia, primejdiile și brutalitatea instaurării comunismului, condițiile din detenție, din armată sau din spitalele de psihiatrie macerează existența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
prezice o prăbușire financiară a Germaniei. (Guy era destul de naiv ca să nu știe că, deși Drucker era cu inima la Londra, carnetul lui de cecuri era la Berlin.) Se uită în jur așteptîndu-se să fie aplaudat, dar nu văzu decît priviri alarmate. Ridicîndu-și capul, Drucker spuse: "E un zvon lansat de britanici. Nu va fi nici o prăbușire". Siguranța lui fermă readuse imediat calmul în rîndul celorlalți. Harriet se uită la Guy, care nu-și dădea seama de tulburarea pe care o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au putut schimba spiritul și nici diminua calitățile lui pozitive. Pentru că "în Transilvania, toată lumea știe în ultimii douăzeci de ani că dacă este vorba despre cineva fără prihană al cărui drum este drept și cinstit, oricine trebuie să-și arunce privirile spre calea urmată de Iuliu Maniu". Încheia amintindu-și că Maniu a înfăptuit marele act de la Alba purtînd o uniformă militară de ostaș demobilizat 122. Visul național al românilor se împlinise. Iorga fusese desigur unul dintre arhitecții principali ai lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o privire. Perioada interbelică, în ciuda deficiențelor, a fost cea mai fericită perioadă din istorie României 1. Deși nu totul mergea foarte bine, în anii de început exista un optimism general. Mareșalul Foch remarca însă (atunci cînd i s-a arătat, în 1919
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Am văzut că mama sa, Regina Maria, credea că prințul Carol era blestemat să se autodistrugă. Dar regina greșea. Lovitura distrugătoare a venit din exterior. Întrucît asocierea cu Regele Carol II se va dovedi fatală pentru Iorga, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lui Carol. Student al lui Iorga atît la Universitatea din București, cît și la Vălenii de Munte, am văzut care erau relațiile lui Iorga cu el în timpul războiului și că, la cererea Reginei Maria, Iorga chiar a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apoi i l-a impus pe Argetoianu (ca ministru de interne) în acest post41. Ministru de externe va deveni ulterior D.I. Ghica. Întrucît rolul lui Argetoianu avea să fie decisiv (conducea ministerele cheie, de interne și finanțe), să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lui. În afară de Regele Carol II și de A. C. Cuza, Constantin Argetoianu a fost cel mai nefast asociat al lui Iorga. Conflictele și reconcilierile lui cu acesta reflectă regretabila labilitate a personalității lui Iorga. Cultura României era de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
solda. Dat fiind că regele Carol era de acord cu măsurile propuse de Rist, la sfîrșitul lunii mai 1932, Iorga și-a dat demisia. Astfel că, la sfatul lui Iorga, deși nu de bunăvoie, regele și-a îndreptat din nou privirile spre partidele politice 86. Lunile următoare au constituit o perioadă de eșec trist în viața lui Iorga. Regele a încercat s-o îndulcească oferindu-i un Ford (model 1932) drept cadou de ziua lui de naștere. A fost o slabă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În România, ca aproape pretutindeni în Europa, dreapta a profitat politic de Depresiune (cu excepția unor locuri îndepărtate ca Serbia sau Grecia). Va fi semnalul ieșirii în stradă pentru Legiune. Întrucît legionarii îi vor lua viața lui Iorga, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lor. Singura mișcare fascistă fondată sub auspiciile unei icoane sfinte, Legiunea Arhanghelului Mihail, a fost o mișcare fascistă originală. Mișcarea aceasta a introdus în România "Noul naționalism", luptînd în afara regimului politic. Deși foarte tînăr la vremea aceea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
văzuse la Tîrgu Mureș cu un an în urmă, vorbea despre el ca și cum ar fi văzut capul monstrului, dar nu îndrăznea să-l descrie. Avînd oarecum o fire aventuroasă, mi-am spus că trebuie să arunci cu orice preț o privire mai îndeaproape asupra acestei ființe fabuloase. A doua zi am început să-mi pun în aplicare hotărîrea. Prietenul meu cel mai bun, fiul preotului ortodox din sat, mai mare cu patru ani decît mine, mi-a făcut rost de un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
el Mein Kampf și comenta: "Dacă Hitler o ia spre est, asta n-o să-mi frîngă inima"115. Politica aceasta s-a accentuat și mai mult sub Neville Chamberlain, în speranța de a-l încuraja pe Hitler să-și îndrepte privirile spre Răsărit. Mai expusă unui posibil atac german, Franța nu putea acționa de una singură. În privința claselor superioare franceze, autorul acestei cărți își amintește de atmosfera din copilăria petrecută printre prietenii de familie la Blois, Tours și Orleans (și de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
El (ca și mulți alții) nutrea o antipatie profundă față de ministrul de externe polonez, colonelul Beck, și față de politica excentrică a acestuia, mai ales că, după spusele lui Iorga, Beck "nu avea încredere în armata română"137. Să aruncăm o privire asupra relației lui Iorga cu evoluția situației interne din acești ani fatidici. Odată cu dezlănțuirea vîrtejului, Iorga vedea tot mai mult în rege o garanție a stabilității, mai cu seamă că destabilizarea situației internaționale se reflecta în România printr-o radicalizare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a competenței acestora. Iorga considera drept o insultă afirmația lui Dománovszky cum că urmașii Regelui Decebal au fost "ciobani nomazi" și încheia (ca de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică și a soartei minorităților maghiare. Adevărata problemă din spatele acestei dezbateri istorico-științifice era revizionismul maghiar. Speranțele revizioniste maghiare, încurajate mai înainte de retorica lui Mussolini erau și mai mult încurajate de atacarea cu succes a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pace de la Trianon drept irevocabil. Toate acestea și soarta minorității maghiare din România dominau relațiile dintre Ungaria și România. Cei aproximativ 1.700.000 de unguri din Transilvania nici măcar nu se prefăceau că acceptă administrația majorității române. Să aruncăm o privire asupra formidabilei minorități maghiare, cea mai mare și mai de neîmpăcat din România Mare. Înainte de Primul Război Mondial, ungurii din Ungaria Mare se considerau drept "națiune de stat" (államnemzet). Deși ungurii permiteau naționalităților folosirea limbii materne în casele lor, la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
literatură). Aceste contradicții vor deveni cauza cîtorva dintre "salturile (lui) mortale" cele mai patetice din ultimii ani ai vieții. A sosit vremea să examinăm evoluția relațiilor lui Iorga cu Legiunea. Întrucît trăsătura precumpănitoare a Legiunii era tinerețea, să aruncăm o privire asupra tineretului român și a ideilor lui Iorga despre tineret în ultimii ani ai vieții sale. Cu treizeci de ani în urmă, Iorga era considerat liderul, "Apostolul" corpului studențesc din România. Foarte multe se întîmplaseră de atunci. Iorga se apropia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc", 27 martie 1936, 26 aprilie 1933 și 22 iunie 1934 123 Iorga vorbea despre "modestia" și "lupta împotriva corupției a lui Mussolini". "Neamul românesc", 3 noiembrie 1936. Ambasadorul italian scria rapoarte de la Moscova, dar Mussolini nu și-a aruncat privirile asupra lor timp de trei ani. Își găsea însă zilnic timp să se uite atent la fotografiile din ziare și la filmele documentare care îl aveau ca erou și dădea ordine precise relativ la postura în care urma să fie înfățișat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai târziu, scriitorul Stephan Hermlin descria o scenă dintr-un cinematograf din Frankfurt, unde germanii trebuiau să urmărească documentare despre Dachau și Büchenwald Înainte de a primi cartelele de alimente: „În lumina proiectorului, am putut vedea cum majoritatea și-au Întors privirea după ce filmul a Început și au rămas așa până la sfârșit. Azi sunt convins că milioane de oameni și-au Întors astfel privirea... Nefericitul meu popor era În același timp sentimental și insensibil. Nu voia să fie zdruncinat de evenimente și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]