6,541 matches
-
Bernea a decedat în seara zilei de 4 decembrie 2000, la Paris, după ce suferise o dificilă intervenție chirurgicală pe cord deschis. Corpul său a fost adus în țară și înmormântat la Biserica Mavrogheni, în apropiere de Muzeul Țăranului Român. La înmormântarea sa au participat numeroși ierarhi ai B.O.R., în frunte cu Părintele Patriarh Teoctist și cu Arhiepiscopul Bartolomeu Anania (care a ținut atunci o memorabilă cuvântare), precum și renumiți oameni de cultură printre care Andrei Pleșu și Horia-Roman Patapievici. Interviuri
Horia Bernea () [Corola-website/Science/304207_a_305536]
-
multe romane ale sale ca fiind reflectivă a părerii sale că nu există Dumnezeu. Hardy a făcut o infecție la plămâni în decembrie 1927 și a murit în ianuarie 1928, după ce a dictat ultimul său poem soției, pe patul morții. Înmormântarea sa, pe 16 ianuarie la catedrala Westminster Abbey, a fost un eveniment controversat: familia și prietenii au dorit ca locul de veci să fie la satul natal Stinsford, dar executorul său, Sir Sydney Carlyle Cockerell, a insistat să fie la
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
utilizarea unui suport lemnos insuficient uscat și pregătirea incorectă a suprafețelor în vederea pictării). La una dintre icoanele celor 12 apostoli lipsește aproximativ 1/5 din suprafața stratului pictural. Mitropolitul Anastasie Crimca, ctitorul mănăstirii, a ales această biserică ca loc de înmormântare a sa. El a murit în anul 1629, fiind înmormântat în pronaosul bisericii sub o piatră funerară fără niciun fel de inscripție. Cu prilejul săpăturilor arheologice din perioada 1963-1964 s-au mai găsit în pronaos și alte morminte. În partea
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
A fost absolvent al facultății de filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, promoția 1962. a murit la vârsta de 67 de ani. Suferea de cancer cu multiple metastaze. Trupul neînsuflețit i-a fost depus la biserica din Piața Amzei, iar înmormântarea a avut loc la cimitirul Bellu din București. Fusese internat, în ultimele cinci zile, în stare gravă la Spitalul Agrippa Ionescu din București și era menținut în viață doar cu ajutorul aparatelor. a) în septembrie 2001, de la atacul terorist din New York
Aristide Buhoiu () [Corola-website/Science/303950_a_305279]
-
16 minute și 19 secunde: „prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!“ Moartea lui Dan Spătaru în urma unui infarct a adus la înmormântarea lui peste zece mii de oameni.
Dan Spătaru () [Corola-website/Science/303974_a_305303]
-
diacon ajutat de un subdiacon și de șase asistenți. A dispus mărirea catacombelor sf. Calixt, unde i-a și îngropat pe sfinții Ponțian și Hippolyt din Sardinia, fapt care dovedește raporturile sale bune cu autoritățile imperiale, de competența căreia ținea înmormântarea condamnaților la deportare. Într-adevăr, cei doi împărați sub care a pontificat: Gordian al III-lea și Filip Arabul, au sistat persecuțiile pe care le-a reluat cu și mai multă determinare noul împărat, Decius. Arestat din porunca lui Decius
Papa Fabian () [Corola-website/Science/304314_a_305643]
-
satului are hotar cu localitățile Bujor, Lăpușna, Șipoteni, Pașcani, Iurceni, Mirești. Pe aceste locuri, sute de ani în urmă, era toloacă, câmp liber, pe aici umblau turme de animale sălbatice. Posibil că s - au oprit aci, pentru odihnă și pentru înmormântarea ortacilor căzuți în lupte, nomazii războinici, veniți după pradă tocmai de prin stepele asiatice. Documentar, satul Boghiceni apare menționați pentru prima dată într - un hrisov al lui Ștefan cel Mare din 9 ianuarie 1489, prin care se precizează hotarele unui
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
și amândouă sunt de fapt indentități false ale lui R. Daneel Olivaw. Demerzel mai apare pentru un scurt moment în epilogul cărții "Preludiul Fundației", în care se precizează ca el a fost unul din puținii oameni care au participat la înmormântarea lui Hari Seldon. R. Daneel Olivaw apare încă o dată în "Fundația și Pământul", unde Golan Trevize și Janov Pelorat din Fundație găsesc Pământul și baza lui Daneel de pe Lună radioactive. Învață despre manipulările paterne ale acestuia, incluzând cauza creării unei
R. Daneel Olivaw () [Corola-website/Science/297978_a_299307]
-
primul care a făcut asocieri fanteziste cu Merlin. Potrivit cărții lui Geoffrey, Historia Regum Britanniae, Merlin, folosindu-se de magie a luat cercul de la locul său original din Irlanda, din porunca lui Aurelius Ambrosius, pentru a servi ca loc de înmormântare pentru prinții Marii Britanii. În 1655, arhitectul John Webb, scriind în numele fostului său superior, Inigo Jones, a susținut că Stonehenge a fost un templu roman, dedicat lui Caelus, (nume latin dat zeului grec al cerurilor, Uranus), și a fost construit folosind
Stonehenge () [Corola-website/Science/298035_a_299364]
-
după naștere. În ciuda rugăminților de a fi lăsată singură, regina Victoria a insistat să anunțe prioada de doliu la curte care a dus la elemente de nesolidaritate din partea presei care a descris nașterea ca „un avort neplăcut” și pregătirile de înmormântare ca o „mămoșenie bolnăvicioasă”. Alexandra și-a petrecut vara anului 1877 în Grecia, recuperându-se după perioada de boală și vizitând-și fratele, regele George I al Greciei. În timpul războiului Ruso-Turc (1877-1878), Alexandra a fost clar împotriva Turciei și de
Alexandra a Danemarcei () [Corola-website/Science/312535_a_313864]
-
său Alexandru al III-lea al Rusiei a murit iar nepotul ei, Nicolae al II-lea al Rusiei, a devenit Țar. Alexandra și-a susținut sora văduvă, s-a rugat alături de ea și-a stat două săptămâni în Rusia după înmormântarea soțului acesteia. După decesul soacrei sale, regina Victoria, în 1901, Alexandra a devenit regină. Două luni mai târziu, fiul său George și nora sa Mary au plecat într-un lung tur al imperiului, lăsându-și copiii în grija Alexandrei și
Alexandra a Danemarcei () [Corola-website/Science/312535_a_313864]
-
recviemul pontifical care a avut loc în data de 16 iulie 2011 în Domul Sfântul Ștefan din Viena. După recviem, care a început la ora 15, cortegiul funerar s-a deplasat în procesiune până la Cripta Capucinilor, unde a avut loc înmormântarea. La ceremonie au participat fostul rege Mihai al României, fostul rege Simeon al II-lea al Bulgariei, regele Carl al XVI-lea Gustav al Suediei, Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European, precum și alți șefi de state și de guverne. Inima sa
Otto von Habsburg () [Corola-website/Science/312566_a_313895]
-
Clara (Maria Clara Sebők), completează că nemții nu-i vor face nimic lui Ipu, pentru că el este idiot. Ipu cere ca oficialitățile satului să-i facă un mormânt frumos, iar gazdele îi spun că-i vor face o slujbă de înmormântare fastuoasă și un monument funerar cu o cruce din marmură neagră înaltă de doi metri, cu un basorelief al defunctului așa cum arăta în tinerețe și cu un grilaj din fier forjat aurit. La cererea musafirului, preotul realizează o simulare a
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
un monument funerar cu o cruce din marmură neagră înaltă de doi metri, cu un basorelief al defunctului așa cum arăta în tinerețe și cu un grilaj din fier forjat aurit. La cererea musafirului, preotul realizează o simulare a slujbei de înmormântare. În plus, Ipu cere ca rudele lui - fosta lui soție, Fumegoaia, sora lui Catița (care era bolnavă de oftică) și vărul Ioanichie (care s-a întors de pe front fără picioare) - să primească pământ și bani, iar notarul încheie un act
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
transilvan cu o candoare și un firesc dezarmant. După ce un militar neamț a fost ucis, localnicii sunt amenințați cu decimarea dacă nu-l predau pe terorist. Ipu acceptă sacrificiul propriei vieți de dragul unei parcele de teren pentru familie și unei înmormântări de lux la a cărei repetiție ține morțiș să asiste. Scenariul lui Titus Popovici (după propria nuvelă «Moartea lui Ipu») îi permite lui Sergiu Nicolaescu să-și exercite, pentru prima oară, uneltele analizei în universul psihologic al unei colectivități aflate
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
Ipu») îi permite lui Sergiu Nicolaescu să-și exercite, pentru prima oară, uneltele analizei în universul psihologic al unei colectivități aflate la răscruce de timp și istorie. Admirabilă banda de sunet a lui A. Salamanian (Pr. ACIN). Secv. rapel: «repetiția» înmormântării lui Ipu, originală reverență la umorul Săpânței, dar anticipată, cu un an înaintea celebrului film al lui Robert Altman, necunoscut pe atunci la noi, M.A.S.H.”". Acest film a obținut două premii din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Premiul
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
eliberează din arest pe deținuții comuniști Pârvu și Lefter. Are loc un schimb de focuri în care Pârvu este rănit, dar comisarul scapă. Legionarii se duc la Moldovan acasă și o împușcă pe mama acestuia. Aflat în cimitir cu prilejul înmormântării mamei sale, Moldovan este atacat din nou de legionari, dar reușește iarăși să scape. În zilele următoare, oamenii lui Paraipan îl caută pe Moldovan prin tot orașul, el fiind ascuns de țiganii lui Limbă în groapa de lângă Mănăstirea Plumbuita. Între
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
pe Titus în momentul în care Lucius ajunge acolo, iar Lucius îl ucide pe Saturninus ca să răzbune moartea tatălui său. Lucius spune povestea familiei sale oamenilor și este proclamat împărat. El ordonă ca lui Saturninus să i se acorde o înmormântare adecvată, corpul Tamorei să fie aruncat la fiarele sălbatice, iar Aaron sa fie îngropat-adânc într-un cufăr și lăsat să moară de sete și de foame.
Titus Andronicus () [Corola-website/Science/312025_a_313354]
-
ianuarie 2007, Hrant Dink, redactor-șef al revistei armene din Istanbul "" și principal promotor al recunoașterii Genocidului din Turcia, a fost asasinat de un tânăr naționalist. Aproape o sută de mii de manifestanți au ieșit pe străzile Istanbulului, cu ocazia înmormântării lui, ținând pancarte, care declarau „suntem cu toții armeni”, o premieră în Turcia, unde discursul rămăsese, până atunci, puternic influențat de poziția oficială a guvernului. În mod similar, din ce în ce mai mulți armeni convertiți la islam se dezvăluie și își revendică originea, cum
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
află mormântul arhiereului Chesarie Răzmeriță "Sinadon" (1798-1888), fost locotenent de Mitropolit al Moldovei (1860-1863). El a decedat la Mănăstirea Agafton la 19 august 1888, fiind înmormântat două zile mai târziu lângă zidul bisericii "Pogorârea Sf. Duh", la dorința sa. Slujba înmormântării a fost celebrată de arhiereul Dositei Botoșăneanul. În jurul mănăstirii Agafton există un adevărat sat călugăresc ca și la mănăstirile Văratec și Agapia. Casele mănăstirești de la Agafton au reprezentat, în majoritate, zestrea părintească a fetelor la intrarea în cinul călugăresc, iar
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
cu trupurile neînsuflețite au fost duse la gară din Sarajevo, cortegiul funerar fiind condus de mai multe batalioane de infanterie și de cavalerie. Tunurile din cetate au tras o salva de doliu, după care trenul s-a pus în mișcare. Înmormântarea a avut loc la Viena, într-un cadru restrâns. Atentatul a generat Criză din iulie, care a dus la declarația de război către Șerbia din partea Austro-Ungariei, fapt care a marcat începutul primului război mondial. Conducerea Șerbiei a fost conștientă de
Atentatul de la Sarajevo () [Corola-website/Science/311645_a_312974]
-
din București, acesta a comunicat că n-a dat nici o dispoziție pentru sigilarea bisericii și a dispus deschiderea ei . Pe această bază, pr. Demosten a desigilat paraclisul, dar a fost arestat imediat după tulburările ce s-au produs la o înmormântare și anchetat pentru rupere de sigiliu. I s-a întocmit dosarul penal nr. 1 din 1969, care a fost judecat la Judecătoria din Târgu Secuiesc, acuzației inițiale adăugându-i-se ulterior de către procuror și pentru infracțiunea de uzurpare de calități
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
Camus, deși Camus a respins personal ultima etichetă. Personajul principal este Meursault, un franco-algerian indiferent ("un cetățean al Franței domiciliat în Africa de Nord, un om mediteranean, un "homme du midi" care abia cunoaște cultura mediteraneană tradițională") care, după ce a participat la înmormântarea mamei sale, ucide apatic un bărbat arab pe care el îl cunoscuse la Alger. Povestea este împărțită în două părți: punctul de vedere al lui Meursault (narat la persoana I) înainte și, respectiv, după crimă. În ianuarie 1955, Camus a
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
I) înainte și, respectiv, după crimă. În ianuarie 1955, Camus a spus: „Eu am rezumat "Străinul" cu mult timp în urmă, printr-o remarcă pe care o admit ca extrem de paradoxală: În societatea noastră orice om care nu plânge la înmormântarea mamei sale riscă să fie condamnat la moarte. Am vrut doar să spun că eroul cărții mele este condamnat pentru că el nu joacă acest joc.” Romanul face parte din „ciclul absurdului”, o trilogie compusă din romanul „Străinul”, eseul "Mitul lui
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
și piesa de teatru "Caligula", constituind fundamentul filozofiei camusiene: absurdul, din cadrul existențialismului. Pe baza acestui roman, tradus în 40 de limbi, Luchino Visconti a realizat în 1967 o adaptare cinematografică. Meursault, un francez algerian, află de moartea mamei sale. La înmormântarea ei, el nu arată nicio stare de tristețe, ci mai degrabă una de indiferență. Când este întrebat dacă dorește să vadă corpul, refuză și, în schimb, fumează și bea cafea în fața sicriului. A doua zi, el o întâlnește pe Marie
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]