6,670 matches
-
o fetiță zglobie și drăgălașă, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragă decât oricui îi era bunicii, care nu știa ce daruri să-i mai facă. Odată bunica îi dărui o scufiță roșie, și pentru că-i ședea tare bine fetiței și nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, maică-sa îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații Grimm, Scufița Roșie) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială cauzală să fie introdusă prin: (a) locuțiune conjuncțională; (b) adverb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe prietenii noștri și cunoscuți să petrecem împreună și să ne chefuim pentru cea din urmă oară. Boierul se înduplecă și porunci de făcu o masă d-alea înfricoșatele, unde chemă prietenii și pe cei mai de aproape ai lor. Șezură, se înveseliră și se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
4 Se dă textul: ,,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: Le Formidable, și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul". Vezi ce bine-i șade lui zice mam'mare cu costumul de marinel? Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel? Da cum? Marinal... Ei! Ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Mergem să luăm contact, pentru prima oară, cu o cofetărie (restaurant) cu autoservire. În Europa, la acea dată, nu erau. Bucătăria e ca o farmacie și în văzul tuturor. Mâncarea se servește direct din vasele de gătit. Masa se ia șezând pe scaun, iar nu în picioare. Pentru băut, în afară de apă excelentă, se servesc diferite sucuri. În America, în acel timp, restaurantul și hotelul erau scumpe, din cauza utilizării personalului de serviciu. Cofetăria era foarte convenabilă. Se consumă cantități imense de înghețată
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
altele când e ieftin. Ceva mai mult. Sunt perioade când guvernul se dispensează de aur, lăsând prețurile să fluctueze violent. Pentru a face față nevoii de monedă, s-a venit și cu moneda de hârtie. Când eram copil, la bunica ședea în gazdă un funcționar de la prefectura Călărași (Ialomița), care la finele lunii ne arăta salariul său în monede de aur. Moneda era convertibilă, se schimba ușor în aur și invers. Nu era nici practic să umbli cu multă monedă metalică
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
grup de lucrători muncește la amenajarea terenului pentru o viitoare șosea. Acești lucrători fac parte din corpul civil de șomeri ce primesc o subvenție de la stat, atâta timp cât nu sunt chemați la diferite munci. Au cazărmi simple, modeste, în care pot ședea atâta timp cât sunt în lipsă de muncă. La ora 7 seara intrăm în Rapid City; e cel mai important oraș pe care îl întâlnim în Dakota de sud. Are o populație de 10.400 locuitori. Case clădite cu gust
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fine, avem o lege coerent articulată prin transpunerea căreia învățământul românesc nu va avea decât de câștigat. Prin modernizare punctuală, prin reformare îndrăzneață și renaștere autentică. Dar, ca să nu batem câmpii, cu grație ori fără, vă poftesc mai bine să ședem de vorbă în chestiune, vorba lui Maiorescu, cu connaisseurii breslei, cu legiuitorii angajați din interior la elaborarea excepționalului act normativ. Școala românească este foarte puternică... (Confesiunea dascălului legiuitor...) Dna prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, deputat PDL de Suceava, autor de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) Ca să nu-l lase sur sa soif (cum zic franțujii și, bineînțeles, el însuși) pe palindromicul Vasile Elisav, Nora se ridică, decisă, de pe scaun, făcu trei-patru pași până în dreptul taburetului pe care ședea Carmen, se aplecă asupră-i, în timp ce părul foarte negru i se revărsa, în ample valuri, pe fruntea camaradei sale, — ovalul feței căreia-l cuprinse cu palmele și, mângâindu-i-l ușor, își trecu degetele,-n ambele direcții, pe buzele fragede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
că duhul lui Iliescu ar plana deasupra congresului, în realitate acest congres a purtat pecetea inconfundabilă a lui Adrian Năstase. El l-a conceput ca formă și conținut, el a decis cine să vorbească și cine să tacă, cine să șadă în prezidiu și cine să rămână în umbră, și tot el a asigurat cu mână de fier de la cap la coadă desfășurătorul jocului pe scenă și în sală. N-a fost o manifestare a democrației interne de partid. Dimpotrivă, a
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
mai tarziu, la Timișoara, publicul de pe Bega a avut ocazia să vadă, pentru prima dată probabil, primul film autohton ce a scăpat de piratare (până acum) - o vizionare ce s-a sfârșit în aplauze, dar nu furtunoase, „căci nu-i șade-n obicei bănățeanului“, vorba lui Ciprian Marinescu. Constantin Vica a tras o fugă și până la Paris - el ne-a vorbit despre reacția spectatorilor de acolo. Octombrie » „Stăm prost cu cinema-ul.“ Ar fi nevoie de minimum un milion de spectatori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
hodișnete-ți ochii și lasă-i să lunece iute peste vorbe, căci n-avem nimic din ceea ce, îndeobște, îți reține atenția. Aibi încredere în noi, nu te ducem pre tine în ispită de la trebi, nu mai povestim, ci facem puțină retorică. Șezi colea lângă noi și întinde-te o clipită. Precum noi obosim cu scrisul, așișderea tu cu cititul. Ut pictura, lectura. Nu umbla încrâncenat după înțelesuri și pricini acolo unde însuși izvoditorului îi scapă, ci, tolănit, cum bine-ți șade, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
retorică. Șezi colea lângă noi și întinde-te o clipită. Precum noi obosim cu scrisul, așișderea tu cu cititul. Ut pictura, lectura. Nu umbla încrâncenat după înțelesuri și pricini acolo unde însuși izvoditorului îi scapă, ci, tolănit, cum bine-ți șade, la umbra istorisirilor în pârg, lasă creionul roșu în iarbă și privește cu ochi blânzi, somnoroși, ce frază frumoasă am scos. Așa!“. O sută de ani de zile la Porțile Orientului, un roman care a amuzat cenzura comunistă, ascunde totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
ducă la tatăl ei, Chirică îi spune lui Stan: "Stăpâne, lasă să se ducă numai nevasta d-tale". Iar ea pleacă singură cu copilul. Chirică îi spune apoi stăpânului: "Alăture cu casa socru-tău este o căsuță tupilată, în care șede un tălpoi de babă, meșteșugoasă la trebile sale, cum îi sfredelul dracului. Du-te de trage în gazdă la dânsa și te fă că ești un drumeț străin. Pune-te apoi pe lângă ea luntre și punte și juruiește-i cerul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mărit, Vârsta, măre, s-a-mplinit Și lui vremea i-a sosit, Vremea de căsătorit. Fată mândră i-am găsit Și cu ea l-am logodit; Iar când fuse la nuntit, Duminică se nuntea, Luni uncropul i-l cânta, Marți acasă mai ședea, Miercuri firman îi sosea, Joi la oaste se pornea Și din gură ne zicea: Nouă ani să suspinăm, Nouă ani să așteptăm, Iar, pe zece d-o porni, Până zece n-o-mplini, Mireasa să-i mărităm Și să nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ură? Sunt turcii cei disprețuiți: au răpit-o pe Chira; frații ei se răzbună cumplit pe răpitori, pirați din Brăila, șerpi de Dunăre. Sunt grecii (balada lui Codrean), sunt ungurii pe care-i blestemă cântecul: "Ungurean cu suman scurt, Nu ședea-n Moldova mult, Și te du în țara ta De-ți mănâncă slănina, Și-ți fă casă pe gunoi Ș-o freacă cu usturoi, Ca s-o aperi de strigoi!". Sau altul: Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
al acestor epopei animate de un suflu de revoltă și justiție socială. "Frunză verde peliniță, Zace-mi, zace în temniță, Pus de vodă Ștefăniță, Zace-mi Corbea viteazul, Zace-mi Corbea haiducul. În temniță la Opriș, Unde-mi zace Corbea-nchis, Șade-n apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
apă până-n sapă Și-n noroi până-n țurloi, Cu lacăte pe la ușe, Cu mâini dalbe în cătușe, Iar la gât pecetluit Cu cinci litre de argint, Cum n-am văzut de când sunt. Frunzuliță trei foi late, De ce în temniță-mi șade? Pentr-un paloș ferecat, Numa-n aur îmbrăcat, De nu știu cine furat; Pentr-un roși bidiviu, Cal nebun, roșu zglobiu, Cea fost prins de prin pustiu". El, care înainte alerga mândru prin munți și câmpii, stă de douăzeci și șapte de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pornografică reușită. Iată un exemplu de text în care afectele sunt puse pe planul al doilea: "Odată bancherul voia să stea la mijloc, să mi-o vâre în cur, iar tânărul să i-o vâre lui în dos; altădată, când ședea pe scaun, făceam astfel încât să mă așez pe coapsele lui și el mi-o vâra în cur, iar băiatul stătea în picioare între coapsele mele și mi-o vâra în pizdă; și-apoi prietenul lui îl apuca de buci; și
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Ca niște diriginți care-și târâie elevii la recitări de sfârșit de an școlar, bocii, voiculeștii, tăricenii, stolojanii și tot neamul Șoimăreștilor de la PSD s-au căznit să umple cadrul camerei de filmat, luându-și figuri de învingători. În fața tuturor ședea El Lidero, încadrat, ca în carpetele cu căței jucând biliard, de prietenii și camarazii de nădejde. Dispuși pe rânduri, în spatele lor, erau „secunzii“. Se înțelege, cu cât erau mai departe de ceafa șefului, cu atât însemna că rolul lor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
picioarele sprijinite pe bancă și palmele pe sol, cu coatele întinse, se împinge în sol și se desprind palmele și se execută o lovire, urmată de aterizarea pe palme); • coborârea și ridicarea trunchiului din așezat pe banca de gimnastică (din șezând pe banca de gimnastică așezată transversal, cu picioarele întinse și fixate, se coboară trunchiul cu capul până pe saltea și se ridică la 45ș. • ridicarea trunchiului din culcat dorsal cu îngreuiere (culcat dorsal, cu brațele întinse în prelungirea trunchiului, ținând o
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
Limbi baltice letona viens div trys cetiri penki šeši septini aštiuoni devini desmit lituaniana vienas du trys keturi penki šeši septyni aštuoni devyni dešimt Limbi slave bulgară едно (edno) две (dve) три (tri) четири (chetiri) пет (pet) шест (shest) седем (ședem) осем (osem) девет (devet) десет (deset) cehă jeden dva tři čtyři pět šest sedm osm devět deset macedoneană eden еден dva два tri три četiri четири pet пет šest шест sedum седум osum осум devet девет deset десет poloneză jeden
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
пять pyat' шесть shest' семь syem' восемь vosyem' девять dyevyat' десять dyesyat' sîrbo-croată jedan један dva два tri три četiri четири pet пет šest шест sedam седам osam осам devet девет deset десет slovaca jeden dva tri štyri päť šesť ședem osem deväť desať slovenă ena dva tri štiri pet šest ședem osem devet deset ucraineană один odyn два dva три try чотири chotyry п'ять p'yat' шiсть shist' сiм sim вiсiм visim дев'ять dev'yat' десять desyat' Limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dyesyat' sîrbo-croată jedan један dva два tri три četiri четири pet пет šest шест sedam седам osam осам devet девет deset десет slovaca jeden dva tri štyri päť šesť ședem osem deväť desať slovenă ena dva tri štiri pet šest ședem osem devet deset ucraineană один odyn два dva три try чотири chotyry п'ять p'yat' шiсть shist' сiм sim вiсiм visim дев'ять dev'yat' десять desyat' Limbi indo-iraniene sanscrita ekadautrayaceturapanchasas saptaastaunauadasahindi ek do țin tchar (char) panch tché
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
șină te sen sen sîn chi el hän tema ő o ol ul ter ea (nu există, pentru ca aceste limbi nu au categoria gramaticala a genului) noi me meie mi bîz bîz bez bid voi te teie ți siz siz șez ta ei he nemad ők onlar olar alar ted Marius Sală și Ioana Vintilă-Rădulescu273 par a adera la opinia (majoritară, de altfel, printre lingviști) conform căreia familia uralică ocupă o poziție intermediară între familia altaica și cea indo-europeană. Iată cum
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Milea, Ostopcenii de la Ostopec, Onicenii de la Onica etc. Constantin C. Giurăscu, referindu-se la orașele, târgurile și cetățile moldovene, arăta: „E foarte posibil ca unii dintre martorii actelor domnești din secolele XIV-XV, desemnați prin numele lor și al localităților unde ședeau, să nu fie numaidecât dregători din aceste localități, ci boieri sau stăpâni de moșii avându-și reședința acolo. Dacă „Ștefan de Hotin, menționat la 3 februarie 1397 este după toate probabilitățile pârcălabul cetății respective, în schimb Isaia de la Baia, menționat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]