6,446 matches
-
mărimea medie a unei gospodării era de 3,1 persoane. La nivelul comunei, gospodăriile casnice erau distribuite în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: Actualmente în comună sunt înregistrați 1.664 agenți economici, inclusiv 1.564 gospodării țărănești, întreprinderi individuale - 49, societăți pe acțiuni - 1, societăți cu răspundere limitată - 25. Pe teritoriul comunei se află o asociație de economii și împrumuturi, un centru de medicină, 2 farmacii, 2 gradinițe de copii, un liceu teoretic („Emil Nicula”), o școală
Mereni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305131_a_306460]
-
în exportul de cereale, acesta a determinat cultivarea gramineelor pe tot cuprinsul Novorosiei de vest. Aflată la 65 km de Odesa, Nezavertailovca s-a înscris în același profil agricol, cultivând cereale comercializate intermediarilor din portul Odesei. Din anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării și colectivizării forțate. La mijlocul secolului XX, în Nezavertailovca au funcționat 4 colhozuri, constituite după principiul teritorial: 2 în partea moldovenească a satului („Frunze” și „Karl Marx”), 2 în partea rusă („Krasnîi partizan” și „Zarea Moldavii”). O ramură
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a. Casele se făceau din nuiele lipite cu lut, acoperișul era din stuf ori șindrilă. Casele boierilor băcioieni se deosebeau de cele țărănești. Erau construite din piatră, acoperite cu oale, cu foișor, pridvor, cîteva odăi. Dupa întemeiere, satul și-a început dezvoltarea demografică destul de lent. În 1861, în Băcioi erau 270 de gospodării cu o populație de 1086 de oameni. Conform datelor din
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
a unei gospodării era de 3,3 persoane. Din 1999 în Corjeuți activează Organizația Teritorială Briceni a Mișcării Ecologiste din Moldova. Personalul este alcătuit din 20 de persoane (2 colaboratori științifici, 3 pădurari, o profesoară, 1 agronom (lider al asociației țărănești). Scopul organizației constituie protecție și prevenirea distrugerii patrimoniului natural. În satul Corjeuți convețuiesc 5 confesiuni religioase. Chiar dacă ortodocșii constituie cel mai numeros cult, asistența la slujbele săptămânale la biserică este de 150 oameni (1,88 % din populația totală localității). Însă
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
dintre care 1687,36 ha le revin suprafețelor de apă, 3814 ha - terenurilor arabile, 185,45 ha - pășunilor, 304 ha - viilor, 32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
Timofei Rusu -în 1802, Toader Jitaru și Andrei Ofici - în 1804, Pavel Herghelegiu - în 1806. In 1817, cînd autoritățile guberniale îi оnregistrau pe basarabeni pentru a le cere jurămоnt imperiului și țarului rus, în s. Grimăncăuți se aflau 114 gospodării țărănești, iar moșia aparținea vistiemicului Iordachi Rossetti Roznovanu. Pe o progenitură a acestui boier, dar cu numele schimbat în Gheorghe Rosset, o aflăm aici și la 21 apr. 1835, cînd preot în sat era Constantin Cunițchi în vîrstă de 60 de
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
aveau aici 4.385 des. de pămînt arabil și 979 des. de pădure. Din această moșie țăranii primesc "nadeluri" pe o suprafață de 1.926 des. Fara aceste "nadeluri" rămnînînd 65 de familii. In 1870 satul avea 225 de gospodării țărănești, 723 de bărbați și 683 de femei, care erau oameni săraci. In 1872 satul a suferit din cauza holerei, iar la sf. anului 1877 mulți s-au îmbolnăvit de difterie. în noiem. și dec. 1870 chiar au decedat. Ceilalți, îngroziți, se
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
818 hectare, ceia ce înseamnă aproximativ 8% din totalul terenurilor agricole. În total aceste suprafețe însumează 2.914 hectare, iar 1.249 hectare sînt neînsămînțate. În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
s-a produs în urma repartizării locuitorilor satului, în perioada 1993-1994, a cotelor de teren care le-au revenit din virtutea legii adoptate de Parlamentul republicii cu privare la privatizarea pământului. În 1997, 29 de proprietari de cote au format gospodăria țărăneasca Dacia. În anul de studiu 1996/97 la școală erau înscriși circa 640 de elevi, director în acea perioada a fost Nicolae Burbulea. Primarul comunei este Andrei Țurcan (Partidul Popular Creștin Democrat ), care a câștigat alegerile locale din 2011 acumulând
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
case, deja cu 2102 locuitori. Recensămînturile din 1979 și 1989, înscriu în liste 2032 locuitori și respectiv 1983. După transformările sociale din anii 1989-1991, stăpâni pe pământ au devenit cu adevărat țăranii, acum lucrînd în mod individual sau în gospodării țărănești asociate. În satul Hlinaia au fost înregistrate 732 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 1921 de persoane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.6 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
150 gospodării. La acea vreme moșia s. Scumpia aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. Paminturi arabile, finețe și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
114 ha sunt plantate cu livezi. După lichidarea SA „Cobani” în localitate au fost create 3 SRL-uri - "Davlup-Agro" (lider D. Lupușor), „Cobăneanca” (lider Ion P. Lupușor) și „Prolific-Prim” (lider Ion V. Lupușor). 195 de oameni și-au format gospodării țărănești. În Cobani funcționează o carieră de piatră, o moară și o oloiniță, o piață, o școală medie cu clase liceale, o biserică ortodoxă, un cămin cultural, 2 biblioteci, un ambulatoriu, o grădiniță. Din Cobani vine renumitul medic-psihiatru Alexandru Nacu (n.
Cobani, Glodeni () [Corola-website/Science/305174_a_306503]
-
din Biliceni soției Ancuța și fiicei Ileana. Dar, din documentele ce au urmat la 15 octombrie 1803, la 4 ianuarie 1804, precum și din recensămîntul anului 1817, aflăm aici un singur boier - Alexandru Panaiti. Satul era alcătuit deja din 154 gospodării țărănești, altele 6 aparțineau clerului bisericii Sfântul Mihail. La 29 aprilie 1835 moșia trece în prorietatea lui Carp Osmolovcki, iar 20 din cele 187 familii țărănești, nemulțumite de exploatarea noului moșier, iau calea bejeniei spre Bugeac. Preotul Constantin Prepeliță încearcă să
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
1817, aflăm aici un singur boier - Alexandru Panaiti. Satul era alcătuit deja din 154 gospodării țărănești, altele 6 aparțineau clerului bisericii Sfântul Mihail. La 29 aprilie 1835 moșia trece în prorietatea lui Carp Osmolovcki, iar 20 din cele 187 familii țărănești, nemulțumite de exploatarea noului moșier, iau calea bejeniei spre Bugeac. Preotul Constantin Prepeliță încearcă să-i dojenească, dau nu i s-a dat ascultare. Sătenii Ion Nereuță, Tudor Bîrsan și Toader Stratan creșteau în familiile lor cîte 6-7 copii. Printre
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
de cultură, biblioteca publică, care include și o mediatecă, Biserica ortodoxă și Biserica evangelică, o moară de grâu, oloiniță, multe magazine, un oficiu poștal, o filială a școlii de muzică din Chișcăreni, o stație de alimentare cu gaz, 168 gospodării țărănești, care prelucrează pământul cu forțe comune, 30 întreprinderi individuale și societăți cu răspundere limitată.
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
1818 satul Liublenita s-a pomenit în județul Iași și s-a aflat în cadru lui pîn în decembrie 1835, cînd a fost format județul Soroca .La 22 iulie 1831, șeful județului Iași , Milinski , îi raporta guvernatorului Basarabiei despre tulburările țărănești din satele : Buloboci , Rublenita și altele și cerea să trimită forțe militare pentru înăbușirea lor. În anul 1835 a fost efectuat recesamintul populație. Pe atunci moșia Rublenita mai era stăpînita de vistiernicul Iordache Ruset-Roznovan, care trăia în Moldova de dincolo de
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
sentința cumutata ulterior cu 25 de ani de detenție într-un lagăr de corecție prin munca. În urmă privatizări pămîntului , 1006 persoane au fost împroprietărite cu cîte 1,23 ha. În present activează SRL “Tehrubor”, director Genadie Munteanu , 81 gospodari țărănești. În 1992 la Nistru ,pentru independență și integritate au luptat: Eftodie Vasile, Bița Andrei, Bița Serghei, Botoroga Petru, Botoroga Valeriu, Chirosca Ion, Chirosca Tudor, Corcimari Eugen, Cotaga Vasile, Lesan Vladimir, Martin Ion, Plitoc Mihail.
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
prevăzută cu foișoare, un stadion și mult spațiu verde. Comuna Chișcăreni are mulți meșteri populari, care țes covoare, brodează, prelucrează lemnul, împletesc în lozie, prelucrează tabla. Cămin cultural (renovat): activează șapte grupuri artistice, dintre care patru au titlul Model . Gospodăria țărănească Vasile Turtureanu: crește prepelițe, comercializează ouă de prepelițe și carne de prepeliță. Apicultură. Mai multe familii de prisăcari Soții Iurie și Mariana Turtureanu preconizează construcția unui muzeu al albinăritului. În localitate activează clubul de fotbal FC Spicul Chișcăreni, care din
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
nivelul de trai scăzut au influențat negativ asupra nivelului de trai al populației. În general populația satului se confruntă de următoarele problemele: La 01.01.2011 în localitate activau 15 agenți economici și de subiecți ai antreprenoriatului (înregistrați ca gospodării țărănești). Sunt acordate servicii de morărit și de fabricare a uleiului, oferite de două întreprinderi. Analiza ramurală a întreprinderilor existente, denotă că cea mai mare parte din întreprinderi activează în agricultură. În această ramură, specifică pentru majoritatea localităților rurale din republică
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
boierului Paida poate fi remarcată prin faptul că în urma intervenției sale la Zemstva din orașul Soroca, pe teritoriul satului a fost construită "școala primară de 4 clase" cu limba de predare rusă, intrînd în funcție la 01.10.1901. Reforma țărănească din anul 1861 a fost înfăptuită abia în 1908, când țăranii dependenți au primit câte 12,8 ha de pământ, iar restul de țărani neprimind nimic au fost nevoiți să arendeze pământ de la boieri ori să lucreze în parte. După
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
cale ferată Rîbnița, 73 km de Chișinău pe drumul ce leagă Orheiul de Rezina. În anul 2008 avea o populație de 725 locuitori, împărțiți în 250 de gospodării. 5 agenți economici: SRL "Trust Niscom", Întreprinderile individuale "Semenii","Cojocaru Iacob", Gospodăriile țărănești: "Bîtcă Alexei" și "Duca Igor". Conform satul Otac a fost înființat în anul 1830, deși există informații, că ar fi fost o localitate veche de răzeși și mazili. În anul 1870 se afla în plasa Izvoare, avea 35 de case
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
ocupația Basarabiei în 1812. În 1859 satul Buzdugeni de pe r Racovăț, sat răzeșesc, avea 30 de gospodării, în care viețuiau 82 de bărbați și 75 de femei. Ei stăpâneau 600 des. de pământ arabil, suficient pentru un sat mic. Reforma țărănească din Rusia și Regulamentul din 14 iulie 1868 n-au stimulat viața localnicilor în nici un fel, doar s-a constatat că au pe moșia lor pământ îndeajuns. La recensământul din 1870 s-au înregis¬trat 31 de gospodării cu 75
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
care aparțineau lui Filip Nesterovici și Iosif Stahurschi. David Calestru participa în fiecare an la Expoziția agricolă din Edineț și la 13 mai 1914 primește un premiu mare pentru caii săi frumoși în 1923 s Buzdugeni număra 65 de gospodării țărănești și nici o gospodărie boierească Aici trăiau 386 de oameni (189 de bărbați si 197 de femei) Satul avea școală primară, iar enoriașii frecventau bise¬rica din satul vecin, pentru care în 1903 au cumpărat podoabe și lucruri scumpe Anastasia Chisea
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
sunt formate de râul Bâc care trece prin localitate și lunca lui. Suprafața totală a terenurilor de sub apă este de 7 ha. Baza economiei locale o formează cei peste 160 agenți economici. Cea mai mare parte a lor sunt gospodăriile țărănești - 152. În afară de aceasta în oraș activează 3 întreprinderi individuale, 4 întreprinzători în bază de patentă, o societate pe acțiuni, 7 societăți cu răspundere limitată și o cooperativă de consum. Principalii agenți economici din teritoriu sunt: fabrica de vinuri și întreprinderea
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
erau admiși în stăpînirea ei. Războaiele ruso-turce din sec. XVIII au lipsit oamenii de apărare, iar satul, ca și toată Țara Moldovei, era devastat cu strășnicie. La 18 iunie 1774 satul Alcedar era pe jumătate părăsit, rămăseseră numai 14 gospodării țărănești și două familii de bejenari din Țara Leșească. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru trei familii de mazili, două ale arnăuților și gospodăria preotului din sat. La sfîrșitul anului 1774 satul se golise și mai rău avea numai
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]