7,853 matches
-
a adus din Franța. Îl caută pe stăpân în buzunare. După zahăr. Are șareta lui Carol I, primul domnitor rege al României. Era de patrimoniu. O luase Nicu Ceaușescu, o folosea uneori, iar după revoluție, ajunsese la un bulibașă al țiganilor pe la Timișoara. “Un prieten de-al meu mi-a cumpărat-o cu nevastă-mea și mi-a făcut-o cadou de ziua mea. Nu știu cât costă. Nici n-am întrebat. Merg cu ea uneori, mă mai plimb prin comună...” Victor Chivu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
focalizare care mărește anumite detalii), când de distanțare, de comentare, ca și cum ar fi vorba despre legenda unei fotografii sau de o didascalie de teatru: O masă de seară pe sfârșite. Masa este în dezordine. Ofițerii și tiganii fumează țigări. Doi țigani zdrăngăne la chitară într-un colț al tavernei și două țigănci, în mijlocul scenei, dansează 110... Când cotextul o permite, în special dacă frazele sunt scurte, poate exista și un efect de accelerare, prezentul lăsând impresia unei succesiuni pure de procese
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Tipic steinhardtian. Numai că de această dată eseistul nu se oprește aici, continuarea sa având darul de a nemulțumi pe mulți, dacă nu, chiar de a-i scandaliza. "De la celelalte neamuri, mai ales: sluțenii, defecte, de la greci, turci, evrei, maghiari, țigani. Le-am adaptat numai defectele". Nu-i cruță pe vecini, nici pe foștii săi coreligionari, nici pe țigani. Pe aceștia din urmă îi va ataca virulent în Jurnalul său. Consideră că: "poporul român e dintre acelea care-și dovedesc însușirile
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
nemulțumi pe mulți, dacă nu, chiar de a-i scandaliza. "De la celelalte neamuri, mai ales: sluțenii, defecte, de la greci, turci, evrei, maghiari, țigani. Le-am adaptat numai defectele". Nu-i cruță pe vecini, nici pe foștii săi coreligionari, nici pe țigani. Pe aceștia din urmă îi va ataca virulent în Jurnalul său. Consideră că: "poporul român e dintre acelea care-și dovedesc însușirile bune și superioritățile numai când și unde sunt în stare de puritatea etnică (de pildă în Maramureș)"5
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Steinhardt din perspectiva discursului postmodern a cărui principală preocupare este ceea ce numim prin sintagma "politicaly corectness". Este vorba de secțiunea Jilava 1961 și fabrica Stăruința din Vitan (1965-1968) a Jurnalului în care Steinhardt pune problema rasismului, cu referire directă la țigani: "Rasismul este o demență, dar cum să spun? -, nerasismul, contestarea unor rase deosebite, fiecare cu însușirile ei, este o nerozie"6. Deja discursul "politicaly corecteness"-ului e zgâlțâit din toate încheieturile. Dacă mai oferim și câteva pasaje prin care Steinhardt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
o demență, dar cum să spun? -, nerasismul, contestarea unor rase deosebite, fiecare cu însușirile ei, este o nerozie"6. Deja discursul "politicaly corecteness"-ului e zgâlțâit din toate încheieturile. Dacă mai oferim și câteva pasaje prin care Steinhardt conturează imaginea țiganului, atunci deja putem cataloga discursul ca fiind rasist: "Sunt mai ales certăreți, rostul vieții lor e gâlceava... fără de larmă și tărăboi se asfixiază și pier... au un dar neîntrecut de a terfeli totul: mincinoși... Leneși, urăsc pe cine le cere
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ne scandalizeze, să aducă foc și dezbinare... să ne scoată... din prejudecățile cele mai onorabile". Tot așa cum Hristos nu i-a urât pe cei din Templu deși i-a biciuit, am convingerea că nici Steinhardt nu i-a urât pe țigani, deși a scris ceea ce a scris. Când îți asumi statutul de creștin așa cum a facut-o Steinhardt nu poți să urăști. Poți doar să te simți obligat să-ți asumi propriile convingeri, "se cade să avem curajul de a fi
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Poporul român e dintre acelea care-și dovedesc însușirile bune și superioritățile numai când și unde sunt în stare de puritate etnică (spre pildă în Maramureș)" sau "De la celelalte neamuri, mai ales: sluțenii și defecte, de la greci, turci, evrei, maghiari, țigani. Le-am adoptat numai defectele". Face Steinhardt, în acest dialog cu Zaharia Sângeorzan, saltul de la dragostea de românitate la un românism exclusivist? G.A. Nu cred. În Jurnalul fericirii e o secvență foarte interesantă, în care e descris un episod
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
referim însă la pasajul din Jurnalul fericirii Jilava 1961 și fabrica Stăruința din Vitan (1965-1968), atunci, cu siguranță, Steinhardt are o problemă cu ceea ce discursul postmodern denumește prin sintagma "politicaly corectness". G.A. Da, sigur. Nu întâmplător acest text despre țigani, datat 1965, apare pe un site al comunității rromilor din România, Steinhardt fiind acuzat de rasism. Cred că experiența din fabrica Stăruința este mai traumatizantă pentru Steinhardt decât anii de închisoare. E oarecum logic. În închisoare a fost în apropierea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Exegetul lui Steinhardt consideră că acesta "e adeptul acelei comunități care s-ar afla în interferență cu Mitteleuropa". În ceea ce privește încălcarea normelor "politicaly corectness"-ului de către Steinhardt, într-un pasaj din Jurnal în care vorbește de rasism cu referire directă la țigani, Ardeleanu se întreabă: "în anii '65 cine punea problema corectitudinii politice?", subliniind că acest concept ideologic e "destul de recent în dezbaterile de la noi". Interviul cuprinde și o secțiune în care e pus în discuție felul în care e perceput Steinhardt
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
greutatea lor nu e proporțională cu mărimea! În spatele trăsurii boierești șade un arnăut cu turban, anteriu scurt, șalvari și cizme galbene, înarmat cu un iatagan și o pereche de pistoale. Mai puțin falnic e vizitiul de pe capră, de obicei un țigan murdar și înveșmântat pestriț: pe cap o pălărie de tip occidental, cu canaf de aur sau de argint, iar de la brâu în jos - ițari moldovenești. Mulți dintre boierii ieșeni, notează în continuare Ramsay, duc un trai opulent și primesc în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dar manierele lor în societate și chipul de a-și mobila locuințele prezintă contraste la fel de surprinzătoare ca echipajele și costumele descrise mai sus. Auzi vorbindu-se franțuzește și vezi toalete occidentale, dar și fumători de ciubuc lungiți pe divane sau țigani zdrențăroși care deretică prin casă. În septembrie 1837 descindea în București Ion Codru Drăgușanu: „Iacă-mă în Babilonul României. Nu-ți scriu figurativ, ci deplin în sens leterale. Aici e amestecul limbilor, aici contrastul porturilor și combinațiunea cea mai bizară
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Beldiman s-a refuzat de a plăti contribuțiunea personală, lăsând de a i se împlini căciula pentru acoperirea acestei dări; în țara Românească, singur repauzatul Ioan Manu a urmat a subscrie până la moartea sa «Ioan Manu, mare vornic»“ (M. Kogălniceanu, Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor). 10 Plângându-se nevestei de incomoditatea hainelor nemțești în care aceasta îl silise să se îmbrace, Grigori Bârzoi primea următorul răspuns acid: „Ian taci, taci... că de-o mie de ori te prinde mai bine
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cea materială. Deschizând dicționarul lui Șăineanu (ed. III, 1914), iată ce aflăm despre giubea: „1. odinioară, haină largă purtată de boieri dasupra anteriului [...]; 2. haină de aceeași formă, purtată în urmă de preoții bătrâni, de lăutari, de haiduci și de țigani [...]; 3. azi haină țărănească de sărbătoare, căptușită cu blană. [Turc. djübbè; giubeaua, ca și anteriul, a descins toate treptele ierarhiei sociale: boieri, preoți, lăutari, haiduci, țigani, țărani au purtat-o pe rând, iar cei din urmă o păstrează până astăzi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
aceeași formă, purtată în urmă de preoții bătrâni, de lăutari, de haiduci și de țigani [...]; 3. azi haină țărănească de sărbătoare, căptușită cu blană. [Turc. djübbè; giubeaua, ca și anteriul, a descins toate treptele ierarhiei sociale: boieri, preoți, lăutari, haiduci, țigani, țărani au purtat-o pe rând, iar cei din urmă o păstrează până astăzi.]“ Una din urmările acestui mers descendent o fixează, am văzut mai sus, remarca avizată a Chiriței: atașamentul unui ins față de ținuta cea veche atrăgea, de la un
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în două treimi din totalul populației sale; în 1927, din 12 500 000 de locuitori, între 1 300 000 și 2 000 000 sînt unguri protestanți, 800 000 evrei, 730 000 germanofoni, 450 000 ucraineni, 360 000 bulgari, 310 000 țigani și 60 000 ruși. În Cehoslovacia, cehii nu reprezintă decît jumătate din populație. Chiar la un loc cu slovacii, ei nu depășesc 65 % în raport cu 3 milioane de germanofoni (24 %), 700 000 de unguri și 500 000 de ruteni sau ucraineni
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în ajutor în cadrul diviziei SS "Handzar". Contra-propa-ganda sîrbă cifrează la un milion numărul total al exterminării, în timp ce o comisie oficială iugoslavă constatase, în 1964, un număr de 50 000 de dispăruți în lagărul de la Jasenovac, dintre care 18 000 erau țigani, evrei și opozanți croați 337. Și mai detestabil încă este faptul că Biserica catolică se implică în această partidă, pentru a încheia astfel ostilitățile seculare cu rivala sa ortodoxă de la Belgrad. Călugării franciscani îi binecuvîntează pe ucigași, unul dintre ei
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unde se află concentrată majoritatea populației. 349 La 23 milioane de locuitori, România numără în 1980, după toate estimările, între 1 750 000 și 2 500 000 de unguri, ca și 360 000 de germanofoni și un număr considerabil de țigani și alte minorități de origine luxemburgheză sau lorenă. 350 L'Hebdo (20), 17 mai 1990, p.15-18. 351 E. Hobsbawm, op. cit., p.218. 352 Cf. S. Chahmouradian, La Tragédie de Soumgaït, Paris, Seuil, 1991. 353 M. Grmek, op. cit., p.233
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
4. „Cînd vioarele tăcură’’, XV, apud: Zina Molcuț, Simbolismul european, 2, Ed. Albatros, „Lyceum”, 1983, p. 457. în Opere (1938), „princese”, din același vers, e înlocuit cu „prințese” (p. 62). 5. „Concert nupțial”, în Calendarul Luceafărul 1915, p. 66. 6. „Țiganul”, în Obraze și măști, Ed. Cartea Romînească, 1922, p. 18. 7. Ed.Alcalay, BPT, 1907. 8. Rodo-, „Pierrot în negru”, în Viața Romînească, 8, vol.31, 1913, p. 292. Enigme 1. Opere, p. 116. 2. „Căruțașul”, în Scrieri alese, ediția
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2. Ienăchiță Văcărescu, în Poeții Văcărești, Versuri alese, ediția cit., p. 29. 3. Dinicu Golescu, însemnare a călătoriii mele, ediția cit., p. 157. 4. Vezi: V. Alecsandri, „Iarna”, în Poezii, ediția cit., p. 106; Constantin Negruzzi, „Scrisoarea VIII (Pentru ce țiganii nu sînt romîni)”, în Opere, 1, Ediție critică de Liviu Leonte, Ed. Minerva, 1974, p. 233; A. Russo, „Stînca corbului” (Legendă culeasă la Bicaz)”, în Piatra-teiului, Ediție îngrijită de Geo Șerban, EPL, 1967, p. 255. 5. „Pe lîngă plopii fără
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost exprimat în solicitări pentru consolidarea legii și ordinii, pentru înăsprirea pedepselor pentru infractori, inclusiv reintroducerea pedepsei cu moartea. În aproape toate cazurile, criminalitatea și tulburarea ordinii publice, au fost fie etnicizat și explicate ca aparținând așa-numitei "chestiuni a țiganilor", fie puse într-un idiom populist și discutate în termeni de infracționalitate și corupție a elitelor. Cu toate acestea, spre deosebire de grupusculele neofasciste și neonaziste din Cehia, SPR-RSČ nu s-a opus, în principiu, democrației reprezentative, ba chiar, la fel ca
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
dat glas unor teme și grupuri care nu își găsiseră o voce în mainstreamul discursului post-tranziție al elitelor asociate cu Forumul Civic. Este vorba de: anticomunismul radical, de naționalismul antigerman și de rasismul îndreptat împotriva rromilor (așa numita "problemă a țiganilor"). De asemenea, Republicanii au mobilizat și angajat politic un anumit segment al societății cehe: tinerii, slab educați, cu precădere de sex masculin, care, altfel, ar fi fost dezangajați politic. Într-un sens mai profund, pentru mulți dintre alegători, naționalismul, autoritarismul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ca ton și țintă cu cel al Republicanilor, a ajuns să fie puternic exprimat de Partidul Comunist al Boemiei și Moraviei (KSČM). Singura problemă a "majorității tăcute", asupra căreia SPR- RSČ a avut un monopol de exprimare, a fost "problema țiganilor": credința după care rromii ar fi o minoritate infracțională, care generează o serie probleme sociale și împotriva căreia ar trebui să fie orientate, cu precădere, politicile punitive și represive - sentiment de altfel predominant în mare parte din societatea cehă (Fawn
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
barieră, dar unde survin bariere socio-economice (grupuri cu venituri mici sau fără venit oficial) și mai ales culturale (în speță, analfabetismul). Acesta din urmă impune adoptarea unor sisteme de educație bazate pe alte metode decât materialele scrise. În fine, pentru țiganii migratori, asistența medicală este dificilă, iar procurarea medicației antidiabetice specifice, problematică. Etica și deontologia medicală ne fac responsabili pentru găsirea unor soluții viabile pentru aceste situații, a căror rezolvare merită uneori un cadru legislativ mai flexibil (18). 16. Presiunea timpului
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
psihologică, emoțională, indusă în parte, de necesitatea îngrijirilor cotidiene aferente diabetului, ceea ce conduce la o mare infantilizare și la deresponsabilizarea copilului în timp. Alte mame, din cauza nivelului economic și cultural scăzut, mai ales în cazul familiilor numeroase , în special la țigani, dar și a unui nivel deficitar de educație privind diabetul, sau care tind să mascheze boala copilului, au tendința de a se implica prea puțin, transferând copilului prea multe responsabilități privind tratamentul și dieta, încă de la început, în discordanță cu
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]