9,186 matches
-
Floroiu și George Scrioșteanu. Cronica plastică e susținută de Lucia Dracopol-Negulescu, Mihail Gh. Constantinescu și D. Caselli. Fără dinamismul de altădată sunt vechile rubrici „Gazetăria literară”, „O samă de cuvinte”, „Bazar”, „Așa și așa”. Un efort în direcția conectării la actualitate se vădește însă în 1930, când se realizează o anchetă - Săptămâna poeziei - și un ciclu de interviuri luate de N. Crevedia. Menționabile sunt „cărțile redate în extrase”, alese de Numa Cartianu și de un enigmatic Dimitry, care mai trimite câteva
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Nicoară și Al. Drăghici, cronică plastică Ion Zurăscu, Lucia Dem. Bălăcescu, Olga Greceanu ș.a., „Cronica ideilor” fiind susținută în intervalul 1938-1941 de Mircea Mateescu. Cronica filmului o asigură din 1944 Liviu Bratoloveanu, care mai inserează note și comentarii pe marginea actualității culturale, dar și nuvele (una sub numele Adina Stolnicu), fragmente din romanul Oameni la pândă și dintr-o piesă de teatru. Mai relevantă pentru deschiderea manifestată de U.l. este contribuția colaboratorilor. Între aceștia primul loc revine „gândiriștilor” Nichifor Crainic
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
vieții, Pro Murnu, Destinul imperial al poetului, Amurgul poeziei, Milliarium, Poetul Ion Pillat), Dan Botta (Teatru pentru 10 000, Templele graiului, Horia și geniul suferinței), George Murnu, ca și „raționaliștii”: Șerban Cioculescu (Caragiale în ediție completă, Caragiale și ardelenii, Între actualitate și permanență, Critica de directivă), Vladimir Streinu (Poetic și oniric, Romane în două volume, Începuturile criticii literare, serialul Tipologii literare), Tudor Vianu (Ce s-a schimbat în literatura română în ultimii 25 de ani, Ștefan Dimitrescu), Al. Rosetti (serialul Diverse
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
provocându-i moartea. Dar nici puterea, nici mărirea lui nu durează. Când se crede invincibil și, în consecință, se întrece pe sine în aroganță, norocul îl părăsește, doctorul ajungând din nou calic. Nu numai teatrul lui V. va reveni în actualitatea literară postum, ci și memorialistica, din care fragmente răzlețe apăruseră în „Sburătorul”, „Curentul familiei”, „Rampa” și ultimul mult mai încoace, în 1979 (în „Manuscriptum”). Șerban Cioculescu își amintește a-l fi auzit citind un capitol în cenaclul lui Lovinescu: „Voinic
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Stănescu, Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știință din județul Teleorman, Pitești, 1993, 163-164; Valjan, DRI, V, 269-308; Cristea, Teleorman, 709-710; Iulia Popovici, Comediile lui I. Valjan, RL, 2000, 31; Ghițulescu, Istoria, 178-179; Micu, Ist. lit., 314; Gabriela Duda, Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan, RL, 2002, 15; Dicț. scriit. rom., IV, 695-697; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, I, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2003, 292-294. D. Mc.
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
mureșenilor”, redactorii își propun, de asemenea, să deschidă paginile „tinerei generații de pe tot cuprinsul țării” (Cuvinte de început). În consens cu programul, se publică îndeosebi literatură contemporană, aprecieri critice referitoare la fenomenul literar din țară și de peste hotare, informații din actualitatea culturală, iar după 1989 se acordă o atenție deosebită „literaturii de sertar”, textelor venite din exil și interviurilor. Rubrici: „Semne”, „Panoramic”, „Cronica literară”, „Cronica ideilor”, „Restituiri”, „Arte”, „Biblioteca Babel”, „Filtre”, „Revista revistelor”, „Documentele continuității”. Colaborează cu versuri Dimitrie Stelaru, Nichita
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
dialog epistolar Lucian Blaga - D. D. Roșca, cu o prezentare de Mircea Cenușă (1986), o antologie lirică Nichita Stănescu (1984). V. mai include o cronică a revistelor literare din țară și străinătate, o rubrică de noutăți culturale și informații din actualitatea literară, concursuri literare, reportaje, studii de filosofie a limbii, de istorie (la rubrica „Documentele continuității”), sociologie, politologie, etnografie, arheologie, geografie, cronică dramatică, plastică, științifică, muzicală, scrisori primite la redacție. În ultimii ani ai secolului al XX-lea și în primii
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
fiecărui număr, cronici (de regulă în cadrul rubricii „Cu cărțile pe masă”, dar și în alte secțiuni, unele ocazionale), recenzii, articole, eseuri, demersuri analitice sau hermeneutice, studii cu tentă academică, note de lectură pronunțat neconvențională, cercetări de istorie literară etc. Despre actualitatea literară curentă, ca și despre alte subiecte la ordinea zilei, scriu Nicoleta Sălcudeanu, Al. Cistelecan, Cornel Moraru, Ruxandra Cesereanu, Iulian Boldea, Ruxandra Ivăncescu, Nicoleta Cliveț, Mihaela Ursa, Sanda Cordoș, Dumitru Mureșan, Virgil Podoabă, Dumitru Crudu, Ion Pop, Mihai Vakulovski, dar
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Nenițescu, note succinte despre evoluția tiparului artistic, de la edițiile venețianului Aldo Manuzio la cărțile de lux românești, cum sunt Tulburarea apelor de Lucian Blaga, cu desene de A. Demian, și Satul meu de Ion Pillat, cu xilogravuri de Ioan Theodorescu-Sion. Actualitatea culturală e surprinsă la rubricile „Teatrale”, „Revista cărților noi”, „Cronica revistelor”. Multe texte rămân nesemnate: traducerea nuvelei Floarea de lotus a lui Henryk Sienkiewicz, parodiile, epigramele și catrenele vesele. L. D.
VESTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
studenților la lupta decisivă împotriva fascismului, a sărăciei și a problemelor sociale „care bântuie omenirea”. Se publică articole ce vizează condiția intelectualului în formare, dezbateri, fragmente literare, eseuri (Mâl de Isaiia Răcăciuni, Giovanni Papini de B. Emanoil ș.a.), precum și „Cronica actualității” educative, sociale și politice. Principalii colaboratori sunt B. Fundoianu, Ion Th. Ilea, Petre Neagoe, C. I. Parhon, sculptorul Fr. Storck. L. T. G.
VIAŢA STUDENŢEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290538_a_291867]
-
clopote tainice cina”, iar Bacovia „a suferit de boli pe care doctorii / nu le pot lecui. / Sărutul Poeziei / i-a strălucit totdeauna pe frunte”. Dicțiunea suferă o modificare importantă în Dați ordin să înflorească magnolia (1977), prin întoarcearea spre fețele actualității, în primul rând spre efectele civilizației mașiniste asupra umanității. Atitudinea devine polemică, demitizantă, iar modelele sunt acum versurile lui Geo Dumitrescu și ale lui Adrian Păunescu. Civilizația modernă aduce cu sine și o sciziune a sinelui, înstrăinarea, o ruptură a
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
România (1990) și Premiul Societății Scriitorilor „C. Negri” din Galați (1993). În Evohe, Burebista! (1990) V. reconstituie cu mijloacele prozei de ficțiune evenimente și portretizează personalități politice. Culegerile de nuvele Hoții Prutului... (1991) și Țara cu viță-de-vie (1996) sunt consacrate actualității, fiind abordate dintr-un unghi cvasisămănătorist tendințe sociale nocive, precum filistinismul, degradarea limbii, falsificarea istoriei, înstrăinarea de neam. Romanul Cornul de Aur (1994), în care tematica etică este alimentată copios de mitul lui Dionysos, pare să-l plaseze pe scriitor
VICOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290546_a_291875]
-
un moment dat Ernest Verzea, este consacrată literaturii și artelor; aici primesc spațiu rubricile „Cronica literară”, ținută la început de Șerban Cioculescu, „Calendar istoric”, „Revista revistelor”, „Bazar-curiozități”, „Viața femeii”, „Cronica dramatică”, „Viața artistică”, „Popasuri poetice”. Pagina a treia conține rubricile „Actualitatea de ieri până azi”, „Reportaj interior”, „Reportaj exterior”, „Din Ardealul românesc”, „Tot ce vă interesează”, iar ultima reunește știrile externe. Ziarul găzduiește și interviuri, cum sunt cele cu Liviu Rebreanu în postura de director al Teatrului Național, cu Cezar Petrescu
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
de director al Teatrului Național, cu Cezar Petrescu, Ticu Archip, Al. A. Philippide, Sextil Pușcariu și Victor Papilian. Cronica literară mai e asigurată de G. Călinescu, Tudor Vianu, Miron Radu Paraschivescu, Sandu Tzigara-Samurcaș. Alte rubrici sunt deținute de Dan Petrașincu („Actualitatea literară”), Petru Comarnescu („Cronica plastică”), Al. Kirițescu („Cronica teatrală”). Anișoara Odeanu colaborează cu articole diverse, Tiberiu Tretinescu și Ernest Verzea participă cu intervenții pe teme literare și artistice. Grupul colaboratorilor permanenți se va consolida prin atragerea mai tinerilor Al. Raicu
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
mania clasificărilor, O pildă, O rușine, Ai tu bilet de voie?), Al. Cazaban (Proza unui bebe, M. Dragomirescu diplomat, Ciripituri literare, Panu, Iorga și Aurel Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi deschide o rubrică permanentă, „Preludii”, în care cerne actualitatea literară, pledează pentru îmbogățirea literaturii române prin traduceri (Să nu ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al poeziei noastre populare, Conferența d-lui Delavrancea), ia apărarea scriitorilor împotriva abuzurilor editorilor sau ale politicienilor (Cum trăim, Schimbarea
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
Opinii fugare și libere despre Banat. Alături de articole de orientare estetică și de educație artistică (se reproduc, de pildă, texte de Lucian Blaga din volumele Ferestre colorate și Fețele unui veac), apar și editoriale culturale sau articole de atitudine și actualitate, semnate de G. M. Ivanov, Brutus Haneș, Liviu Jurchescu, Ioachim Miloia, Filaret Barbu, Zeno Velceanu, Traian Birăescu, Constantin Miu-Lerca, Nicolae Țirioi, Petru Sfetca, Marius Munteanu. Publicistica, abundentă, militează în principal pentru necesitatea unor instituții regionale (universitate, post de radio, teatru
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Externe”. Din 22 septembrie 1990 V. editează suplimentul „Caleidoscop cultural-artistic și de divertisment”, iar din 7 decembrie 1990 suplimentul studențesc „Opoziția”, girat de Organizația Tineretului Universitar Național-Liberal din București. Alături de numeroase dezbateri politice, declarații de presă, interviuri, platforme-program, reportaje din actualitatea social-politică, se republică versuri de Octavian Goga și Petőfi Sándor, poezii de Marin Sorescu, Ana Blandiana, Emil Manu, Irina Mavrodin, precum și eseuri de Cezar Tabarcea, Gh. Tomozei, Mircea Ciobanu, Traian Coșovei, Constant Călinescu. V. cuprinde, de asemenea, memorii, cugetări, epigrame
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
despre „arta cuvântului la Eminescu”. Mai pot fi menționate eseul lui Horia Rădulescu intitulat Țăranul român văzut de scriitori, un portret consacrat lui Paul Valéry de Florin Niculescu, un articol ce deplânge moartea lui G. Ibrăileanu și câteva însemnări despre actualitatea culturală. Ultimul număr este dedicat lui Mihai Eminescu. Ideologic, prin articole precum Scrisoare către Căpitan, apărut sub semnătura lui Gh. Capagea Rosetti, revista se înscrie în seria tipăriturilor apropiate politicii de extremă dreapta. M. Pp.
VIEAŢA SI SUFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290554_a_291883]
-
1913 până în august 1914 și în mai-iulie 1916. Directori: Cristian Racovski, George Grigorovici, M. Gh. Bujor; secretari de redacție: Gh. Oprescu (1913), O. Călin (1914), I. C. Frimu (1916). Din 1913 sumarul este organizat pe rubrici: „Sociologie și politică”, „Literatură”, „Polemică”, „Actualități”. Publicație social-democrată cu un accentuat caracter ideologic și politic, V.s. intenționează să fie „un nou organ de luminare, de critică și de luptă”, cu o doctrină bazată pe concepția materialistă a istoriei, în spiritul lui Karl Marx și Friedrich Engels
VIITORUL SOCIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290566_a_291895]
-
1981; I.D. Dmitriev, Un vânător neobișnuit, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Refuzul livrescului, „Tinerimea Moldovei”, 1981, 24 mai; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 199-209; Timoftei Melnic, Valențe etico-psihologice ale personajelor, „Nistru”, 1985, 9; Ghenadie Nicu, Un roman de actualitate, „Nistru”, 1989, 8; Nicolae Popa, Sânge și marșuri, „Sfatul Țării”, 1992, 18-20; Nicolae Negru, Unul dintre puținii, „Columna”, 1995, 1-3; Vitalie Ciobanu, Vânt și lumină, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Prohin, Liber ca-n amintire, „Moldova literară”, 1996, 28 februarie; Mihai
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
după 1989. Cărări și gânduri (I-II, 2000-2003) este o culegere de articole publicate în suplimentul „aldine” al cotidianului „România liberă”, la rubrica „Un gând”, din 1997 până în 2003. Textele sunt, cele mai multe, educative fără a fi pedante, abordând teme de actualitate și de cultură, cu referiri la scriitori ca Dante, Cehov, Montaigne, Plotin, Nichita Stănescu, Omar Khayyam, Li Tai-Pe ș.a. SCRIERI: Smochinul neroditor, București, 1986; ed. 2, pref. Ioan Buduca, Alexandria, 1998; Azazel, București, 1995; Drumul spre mănăstiri. Ghidul așezămintelor monahale
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
surprinse. Ei vor realiza designul optim și vor alege modalitățile de furnizare corespunzătoare, în funcție de grupurile-țintă, și vor elabora materialele de promovare adecvate; 2. celor care oferă consiliere și consultanță adulților, dar și organizațiilor, furnizând în același timp și informații de actualitate referitoare la sistemul educațional și la oportunitățile de formare existente; 3. celor implicați în politica decizională privind formarea adulților, astfel încât să faciliteze accesul la programele de pregătire, recunoașterea competențelor dobândite prin urmarea acestora etc.; 4. adulților, care au șansa de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
surprinse. Ei vor realiza designul optim și vor alege modalitățile de furnizare corespunzătoare, în funcție de grupurile-țintă, și vor elabora materialele de promovare adecvate; 2. celor care oferă consiliere și consultanță adulților, dar și organizațiilor, furnizând în același timp și informații de actualitate referitoare la sistemul educațional și la oportunitățile de formare existente; 3. celor implicați în politica decizională privind formarea adulților, astfel încât să faciliteze accesul la programele de pregătire, recunoașterea competențelor dobândite prin urmarea acestora etc.; 4. adulților, care au șansa de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a fost, de asemenea, complicat mai ales că memoria recentă asupra monarhiei era congruentă cu crearea regatului Iugoslaviei care anulase autonomia sârbilor, croaților și slovenilor, devenind involuntar un precursor monoideatic al planurilor lui Tito . Cazul Albaniei a demonstrat totuși că actualitatea memoriei monarhiei nu depinde neapărat de tradiția dinastică , memorializările identitare și patrimoniale din mica republică au beneficiat de un aport deloc de neglijat din partea populației și, uneori, chiar din partea autorităților . În alte situații din regiune, ca de exemplu, Polonia sau
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
elevilor; * evaluarea formală și evaluarea informală; * evaluarea sumativă și evaluarea formativă; * evaluarea achizițiilor din domeniul cognitiv și evaluarea efectelor produse în plan atitudinal și psihomotor; * evaluarea realizată aleatorie și evaluarea centrată pe obiective. Perfecționarea actului evaluativ este o problemă de actualitate, în condițiile în care, în unitățile de învățământ evaluarea formativă este sufocată de evaluarea sumativă. Aceasta este practicată aproape în mod exclusiv prin repetate lucrări de control care generează stări tensionale și care măsoară, de regulă, numai volumul cunoștințelor, priceperilor
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]