8,468 matches
-
latinești spre marea daună a limbei naționale. Limba germană e foarte bogată în vorbe, în urma înlesnirii cu care dintr-o radicală se pot forma o mulțime de cuvinte {EminescuOpIX 407} derivate, fie prin adăogirea unei sufixe, fie pre altă cale. Acuma d-nii scriitori căutau a altoi limbei noastre fizionomia alteia cu totului străine de ea și prin acest soi de cultivare a limbei au ieșit la lumină fenomene cari au dat ocazie penelor satirice să facă haz de jurnalistica de peste Carpați
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
face prin altă dispozițiune specială. De când cu războiul oriental se petrec multe lucruri turcești și în Transilvania. Astfel de esemplu în Dobra, ținutul Hunedoarei, există o școală primară centrală a ocolului Dobra la a cării susținere contribuiesc comunele românești ortodoxe. Acuma comisiunea administrativă, un soi de comitet. permanent al consiliului județan, ia hotărârea de a desființa acea școală de model. Parohul Dobrei, d. Romul de Crainic, povestește în "Telegraful romîn" astfel lucrurile: Comisiunea administrativă, din îndemnul iubirei cătră popor, ca să-l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cealaltă a opri repetarea ei. [10 august 1877] " GLOBUL " La 6 august curent au apărut în București cel dendîi număr al foii ilustrate Globul, care făgăduiește a fi o foaie de literatură populară, ilustrată. O literatură ilustrată ne este pân - acuma o idee necunoscută și ne amintește mai mult rolurile de papyros egiptean scrise ideografic, unde într-adevăr fiece noțiune e totodată și ilustrată. Dar să lăsăm această greșală de construcție și să ne ținem de foaia de "literatură populară". O
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
A arunca bănuiala neștiinței înainte de-a o fi argumentat mai întîi însamnă a gratifica anticipando pe contrariul cu epitete la întrebuințarea cărora abia argumentațiunea făcută gata ne dădea un drept. Dacă noi, plătind cu aceeași monetă, am zice de pe acuma - la începutul observărilor critice - că ne permitem a bănui cumcă cunoștințele filozofice ale d-lui Zotu sunt pe atât de contestabile pe cât e și lealitatea sa în discuțiune, că ne trebuia un text prin care să putem verifica lealitatea și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inima va fi una a priori; în care însă cugetele se vor unifica - cugetele doamne a lucrărilor, astfel încît pe viitor lucrările noastre toate să aibă una și aceeași țintă, astfel ca unificarea direcțiunei noastre spirituale să urzească de pe-acuma unitatea destinelor noastre. Să facem ca o cugetare, una singură, să treacă prin toate faptele, să pătrundă toată viața noastră națională. Să fim conștiuți de situațiunea noastră față cu lumea, de dătoriile cătră ea și cătră noi înșine. În trecut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
patru membri, validează printr - asta de-a doua oară alegerea lor și printr - asta incidentul odios s-a părut închis, rămâind ca la o a doua ședință să se aleagă prezidentul. Intervalul dintre ședința primă și a doua a fost acuma spațiul în care s-a dezvoltat o activitate admirabilă în felul ei. Toate elementele pasive a Junimei române din Viena care cu anii nu se interesă de Societate, apoi contingentul proaspăt a studinților care vin din provinție, cari nu cunosc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cel cel inteligent și de bună - credință va cerca să se dezbere de tot ce-ar putea să-i întunece judecata. Inteligența e putința, buna - credință e voința de-a vedea și reproduce obiectiv cele ce esistă și se 'ntîmplă. Acuma sunt la noi 4 specii de jurnale: Neinteligente dar de bună - credință; aceste nu posed posibilitatea de a vedea obiectiv: Telegraful. Inteligente dar de rea - credință; aceste nu posed voința de-a vedea obiectiv. Neinteligente și de rea - credință; aceste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vinde munca pe băutură, o populație în care mortalitatea crește în mod înspăimîntător, iar sudoarea mînelor ei se capitalizează în mînile unui element fără patrie, fără limbă, fără naționalitate... Nu e de mirat că influența austriacă e mare. Să comparăm acuma suma puterilor soțiale de astăzi cu suma puterilor soțiale de sub patriarcalul prisacari Ioan Sandul Sturza Voievod. Boierii mari proprietari de latifundii, care-și cruțau populația în mod instinctiv Boierii mici slujbași Breslele târgoveților cu starostiile lor Răzășii, țărani liberi Iobagii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țăranilor e prea necultă și, deși singura clasă pozitivă, nimeni n-o pricepe, nimeni n-o reprezentează, nimănui nu-i pasă de ea. Ne mai rămâne o singură clasă pozitivă, pe a cărei spate trăim cu toții - țăranul român. Să vedem acuma cum ne silim din răsputeri de a o nimici și pe aceasta cum am nimicit pe celelalte și 'mpreună cu ea statul și națiunea. Să nu uităm un lucru: toată activitatea unei soțietăți omenești o mai mult ori mai puțin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
industria și meseriile. Deodată cu reforma constituțională din Turcia se vor naște o mulțime de trebuințe între poporațiunile de preste Dunăre, căci egalitatea înaintea legii aduce egalitatea în aspirațiuni. Deodată însă cu introducerea nivelatorului costum european - o prezicem de pe-acuma - se vor stinge aproape toți breslașii, cari produceau pîn-acuma obiectele trebuitoare clasei de mijloc, și vor fi înlocuiți repede-repede prin emigranți europeni, cari vor pune mâna pe meserii acolo, ca și la noi. Poziția cu totul privilegiată a străinilor în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
limba și ființa sa națională, bunurile imobile ale turcilor și creștinilor vor trece în curând în mâni europene, încît peste un secol esterminarea fizică a raselor slavone va fi mântuită, daca împărăția ca totalitate nu-și va îndrepta privirea de pe acuma la raporturile sale economice, daca nu va stabili o lege a incolatului, daca va îngădui năpustirea ordelor galițiene în orașele sale - precum am îngăduit-o noi. Nu știm daca vr-o foaie slavonă de preste Dunăre va înțelege de pe-acuma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acuma la raporturile sale economice, daca nu va stabili o lege a incolatului, daca va îngădui năpustirea ordelor galițiene în orașele sale - precum am îngăduit-o noi. Nu știm daca vr-o foaie slavonă de preste Dunăre va înțelege de pe-acuma ceea ce voim să zicem; dar, lipsindu-i intuiția lucrului, va crede poate că noi scriem numai cuvinte; de-aceea vom trebui să dăm câteva regule concrete, cari vor face lucrul mai clar. {EminescuOpIX 479} ["DE LA O VREME VEDEM... "] 2264 De la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care confirmă avantajul la scor al echipei Steaua în fața oaspeților străini (3-0): Robert Turcescu: Trei ă zero! Mona Muscă: Trei ă zero? Cine se mai uită la noi, că eu cred că până și mama mea se uită la meci acuma, și o înțeleg... Sinceră să fiu, dacă n-aș fi fost la emisiune, și eu m-aș fi uitat la meci... Robert Turcescu: Dar nu vă duceți pe stadion? Mona Muscă: De data asta nu știu dacă m-aș fi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
viitorul fiilor săi, Îi răspunse că trei dintre ei vor domni. Atunci Deinomenes făcu următoarea remarcă: (C) „Va fi, fără Îndoială, spre nenorocirea lor, stăpâne Apollo.” - „Același lucru ți se va Întâmpla și ție, grăi Zeul. Ți-l vestesc de pe acuma.” (Adresându-se apoi celor de față:) Știți bine că Gelon era suferind de hidropizie, iar Hieron de litiază, Încă de pe vremea când au guvernat ca tirani. Cel de-al treilea fiu, Thrasybulos, după o scurtă guvernare, hărțuit de lupte civile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mirare”, am răspuns eu, „deoarece Întâmplător tocmai aveam multă treabă și nici o clipă de răgaz, căci se consulta oracolul și se Îndeplinea sacrificiul În acel moment- ceea ce a cam Încurcat și a Întrerupt de multe ori firul discuției”. - „Ei bine, acuma, zise Ammonios, ai auditori care nu sunt prinși În nici un fel de alte obligații, care sunt dispuși să cerceteze și să cunoască adevărul fără umbră de ceartă. După cum vezi, ți se acordă Îngăduință și deplină libertate să-ți exprimi opiniile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
consultat că-mi ieșise o spuzeală pe care o luam de la o purcea. Acum am probleme cu tălpile care mi se încinge, de trebe să mă opresc mereu la capu' locului și să le frec cu ceva. Mi-a dat acuma pastile, infiltrații, alte alea cu care să te ungi, dar parcă ar fi apă chioară. Eu cred că e de la muncă și de la nevoi. Am un petic de grădină de 30 de ari, pe care îl sap singurică. Noră-mea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ne mărească pensiile, ca să ne astupe gura. Eu, în gându' meu, i-am dat dracu' pe toți: ruși, americani, turci și țigani. Că așa nu se mai poate, păi, unde e dumn'le, sfecla și porumbu' de pe câmpu' pe care acuma vezi numai ciulini? Să vină unu' așa cum a fost Ceaușescu! Să fie curățenie, să ia pământu' înapoi, să dea cote, să dea foncire și să oprească destrăbălarea. Ai dracu', la televizor arată numai din ăia care se pupă și se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Const P. Beldie etc. Pagina recenziilor, bogată. Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr. 3-4 397 Remarcăm poezia d-lui G, Ursu, Sora Moartă, din care cităm: „Și m'a durut amarul, ce 'n mine îl adun „Că drumurile noastre de-acuma sunt închise, Eu tot urcându-mi crucea pe un calvar de vise, Tu, sub pământul moale, aromitor și hun..." Tot domnul G. Ursu scrie frumoase cuvinte la adresa domnului profesor Const. Th. Moroșanu, pe care l-am avut și noi profesor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lor. Și cum stăteam între oameni, i-am văzut pe ăștia cum vin, oarecum maiestuoși, dar cunoscându-i, lumea s-a dat deoparte. Au intrat la primarul de-atunci și i-au zis:<< Cheile ! Ați fost primar până azi, de-acuma înainte suntem noi primari>>". Concluzia lui Dumitru Marin, după ce a organizat emisiunea despre evenimentele din '89 petrecute în orașul său a fost că Revoluție la Vaslui nu prea a fost. " Lumea a ieșit de gură-cască, să vadă despre ce e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nici mari perspective de consilieri pe la intreprinderi și instituții nu mai au, că-i tot plină piața. Cum avocații nu-s oameni proști de felul lor (vorba lui G. Călinescu) fac și ei ce mai pot... Ar trebui să scriu acuma că grasul avocat cutare își înșeală (de regulă) clienții, că frumușica în negru de fapt gândește la ce aventuri a avut cu o seară înainte și nu la ce-ar ajuta clientul în instanță, că toți sunt la mâna judecătorilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cel care le-a modelat, aproape în exclusivitate, imaginea despre regimul și persoana lui Nicolae Ceaușescu: "Ion Ceaușescu Pe vremea lui Ion Ceaușescu era mai bine fincă nu se plăteau la școală. Nu era ca în zilele acestea cum sânt acuma tot felul de golani. Dacă vrei să ieși din casă nu poți că sunt fel și fel de golani pe la colțuri. Iar pe vremea lui Ceaușescu erau de toate și nu erau așa scumpe cum sunt acuma te duceai și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acestea cum sânt acuma tot felul de golani. Dacă vrei să ieși din casă nu poți că sunt fel și fel de golani pe la colțuri. Iar pe vremea lui Ceaușescu erau de toate și nu erau așa scumpe cum sunt acuma te duceai și stăteai la rând la alimentară dar luai lapte, făină, ouă, salam. Și le dădea case la oameni. Și când se căsătoreau erau asigurați de locuință. Și când terminai școala erai obligat ca să lucrezi erau locuri de muncă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să-și facă norma. Și trebuia acolo să facem o repetiție, cu stegulețe, cu nu știu ce. Și mi-aduc aminte că ne-a adus ea niște ciocolată din Franța, de la sora ei, care tocmai plecase [din țară] [...]. Și țin minte și acuma că ne-a explicat ea că era ciocolată cu alune și că [pentru denumirea în franceză] se folosește prepoziția aux, nu avec [...]. Eram în clasa a 7-a, cred [...]. Și după aia am și ieșit, am fost la defilare, undeva
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Se putea întâmpla însă ca zelul personal al educatorului să reinvestească toate însemnele epocii cu o forță de temut, în fața căreia copiii nu aveau replică: "trebuia să știm sărbătorile Partidului Comunist. Erau afișate pe un perete parcă îl văd și acuma, în partea stângă a clasei, la geam și se întâmpla să oprească ora de matematică [sau] de română [și] să zică Ce-i pe 6 ianuarie? Ce-i pe 7 ianuarie? Dacă nu știai, luai bătaie. Și era o descriere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ora respectivă, o să vorbim despre ședința... sau nu știu ce s-a comunicat în partid. Eu țin minte că nu înțelegeam ce înseamnă Partid [...]. Dar țin minte că dirigintele, la lecția când trebuia să ne facă instructajul despre ședința nu știu care, spunea eu acuma vă spun ce am de spus, voi puneți întrebări și după aia trecem mai departe. Și noi știam [că] trebuie să trecem mai departe [...]. Știam că Ceaușescu e de fanfaronadă, dar asta-i treaba" (M.L.). Copiii departajau ceea ce era real
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]