7,542 matches
-
perioada de studii, viața de familie cu plăcerile și necazurile ei, retragerea din viața de familie și trăirea în curăție și, în cele din urmă, izolarea totală de lume și viețuirea ascetică. În creștinism, această etapizare nu e obișnuită. Un adept poate accepta viața de familie, cum fac cei mai mulți, și se poate mântui pe această cale, care nu e neapărat cea mai ușoară, sau poate deveni monah, țelul său fiind același. Trecerea de la o etapă la alta nu e obligatorie, însă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cucerească lumea așa cum ar fi vrut. Existența umană evoluează într-un ritm alert, iar religiile rămân oarecum în urmă. Trebuie să avem totuși încredere în viitorul umanității. Buddha și Iisus nu mai sunt, dar spiritele lor trăiesc încă în inimile adepților și mai au încă multe de spus. Important este să fim pregătiți și să vrem să le ascultăm. ÎNCHEIERE Buddha s-a dovedit a fi un om remarcabil, un desăvârșit model de calm și de măreție blândă, de nemărginită afecțiune
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vadă pentru ei înșiși dacă duce la eliberarea de suferință, nu să creadă fără discernământ în învățăturile lui. În acest sens, se poate spune că buddhismul este o religie fără credințe, rugăciune, cult, Dumnezeu, diferită de religiile teiste, care cer adepților să creadă necondiționat în adevărul celor spuse în cărțile sfinte, adevăruri ce nu pot fi discutate sau puse la îndoială. Buddha a subliniat de nenumărate ori că învățătura lui nu este o dogmă care pretinde să explice lumea și care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
semnificația acestui gest. Unul singur i-a pătruns sensul: surâde și el. Învățătura pe care Buddha a oferit-o lumii se referă doar la ceea ce este absolut necesar pentru eliberare. El a refuzat să abordeze chestiuni care puteau acapara mintea adepților îndepărtându-i de Trezire și, în același timp, plin de bun simț, a refuzat să răspundă unor întrebări de nerăspuns: „Este Universul etern sau nu, ori și una și alta? Este Universul infinit în spațiu sau nu, sau ambele sau
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fost nu doar o pasiune intelectuală a poetului român, ci un aliat al geniului românesc. Este neîndoielnic faptul că Buddha a avut niște însușiri remarcabile dacă, la 24 de veacuri după moartea sa, o treime din populația lumii o formează adepții lui. A dus o viață exemplară pentru mentalitatea indiană din acele timpuri; a fost cel mai important maestru spiritual din vremea sa; a întemeiat o religie universală și puternică, cu adepți în toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
moartea sa, o treime din populația lumii o formează adepții lui. A dus o viață exemplară pentru mentalitatea indiană din acele timpuri; a fost cel mai important maestru spiritual din vremea sa; a întemeiat o religie universală și puternică, cu adepți în toate țările lumii; a pus bazele unei înțelepciuni perene; și-a pus amprenta asupra gândirii a numeroși filosofi, nu doar orientali ci și din Occident; a fost elogiat prin creații nemuritoare. Pentru toate acestea, putem admite ca adevărată afirmația
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
După cum s-a văzut într-un capitol precedent, există abordări care fac distincția introdusă de Robert Cox între teoriile de rezolvare a problemelor (problem-solving theories), ce evoluează în interiorul unei realități date, și cele critice, care își propun schimbarea acestei realități. Adepții teoriilor critice resping abordarea statocentrică, argumentând că, de foarte multe ori, chiar statele sunt o parte a mproblemei securității. Se presupune că cetățenii statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
pot fi îmbogățite prin încorporarea balanței ofensivă-defensivă, un concept care la realiștii neoclasici nu mai este unul pur structural, ci include și factori nestructurali precum diplomația, politica internă sau competența conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist sau realist neoclasic, adepții defensivei apreciază că statele pot găsi soluții de cooperare, în condiții de anarhie. Gândire realistă și teorie neorealistă Kenneth Waltz pretinde că demersul său aduce teoriei politicii internaționale acea legitimitate științifică pe care realiștii clasici sau protagoniștii celei de-a
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
a și fost relativ facilă încorporarea acestor contribuții, pentru a completa sau combate realismul structural waltzian. În alte tipologii, foarte multe dintre aceste teoretizări sunt asociate neorealismului. Tot în acest sens poate fi înțeleasă și dezbaterea între neorealiștii și neoliberalii adepți ai alegerii raționale, care l-a făcut pe Robert Keohane să opineze că mulți neoliberali participă la conturarea unui program de cercetare neorealist lărgit sau să sugereze existența unei tabere comune raționaliste, opusă reflectivismului. Subdisciplina Studiilor de Securitate a produs
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
următor. Când ne-am dus acolo, n-o fost vorba de nici un fel de reeducare. Aveau un dormitor, dormitorul 1, unde aveau paturi cu cearșaf, nu erau paturi suprapuse; aveau mese unde să mănânce și așa mai departe... Ăștia erau adepții lui Makarenko, domnule... (râde - n.n.) Ați citit cumva Poemul pedagogic al lui Makarenko? Ei erau adepții lui Makarenko. Ce făceau? Aveau gazete de perete În care scriau... Și seara, În dormitor, stăteam pe paturi și unu’ Își spunea povestea vieții
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un dormitor, dormitorul 1, unde aveau paturi cu cearșaf, nu erau paturi suprapuse; aveau mese unde să mănânce și așa mai departe... Ăștia erau adepții lui Makarenko, domnule... (râde - n.n.) Ați citit cumva Poemul pedagogic al lui Makarenko? Ei erau adepții lui Makarenko. Ce făceau? Aveau gazete de perete În care scriau... Și seara, În dormitor, stăteam pe paturi și unu’ Își spunea povestea vieții, cu ce-o greșit el față de regimul comunist. Și așa mergea de la unul la altul. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
an. LII, nr. 37, 7 februarie 1935, p. 1. 38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română, an. I, 5 octombrie 1878, p. 1. umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți: Laptagiu: Lapte! Lapte! O femeie: Ouă de găină! Ouă! Ouă! Un oltean: Mielu! Miel! Ce mai mielușea! Unu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Scorțeanu, Barbu Păltineanu, viitorul Tache lonescu, semnând acum Demetru G. Ionescu ș.a.), Revista literară și științifică ș.a. 17. În anii la care se referă Bacalbașa (1872- 1875), poetul Alexandru Macedonski, întors din străinătate, se avântase în viața politică, devenind un adept fervent al grupărilor liberale; în 1873, la 19 ani, editează gazeta Oltul, subvenționată de liberali, în care își expune, cu energie pamfletară, opiniile antidinastice, foarte la modă pe atunci, reluate apoi de el, cu nuanțe republicane, în Telegraful. Legăturile sale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vizite era urmată de precizarea grăitoare: „Publicul e de părere că însuși prințul dorește o schimbare de guvern“ (Memoriile, vol. VIII, p. 41); într-adevăr, șeful statului român începea să se convingă de nece sitatea colaborării cu liberalii, care erau adepții unei politici externe mai îndrăznețe, în condițiile generate de agravarea „crizei orientale“. Din afară știrile sunt mai rele: în Bosnia și Herțegovina se prepară o răscoală, în Serbia se fac pregătiri militare pe picior întins. Se află că pe Dunăre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nicolae Ionescu ș.a. Politica de cooperare cu armata rusă, care ar fi îndepărtat teatrul războiului de teritoriul nostru a fost preconizată de I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, care, în această privință, au realizat o perfectă colaborare cu prințul Carol, adept și el al dobândirii independenței pe calea armelor (acesta din urmă îi scria tatălui său, la 2/14 decembrie 1876: „Eu, din parte-mi, trebuie să mărturisesc că o năvălire a turcilor nu mă sperie deloc; din contra, am deplină
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
familia imperială!“81 anul 1877 359 81. Bacalbașa a reprodus textul discursului după Românul din 28 mai 1877; l-am verificat prin confruntare cu: MOF., nr. 119, 28 mai/9 iunie 1877, p. 3478. Desigur, discursul lui C.A. Rosetti, adept consecvent al ideilor liberal-democratice și republicane avea un caracter pur protocolar; el era, bineînțeles, cel dintâi care nu credea în „ajutorul tutelar“ pe care Rusia l-ar fi acordat țării noastre și cu atât mai puțin în caracterul „liberator“ al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
seamă de atitudini ale dv. mi-au apărut, odată cu intrarea în învățămînt, de o maximă importanță pentru a putea exista demn ca intelectual. Prețuirea față de omul Al. Dima m-a ținut, firește, în contact cu opera sa. Totuși, ca redactor, adept al ierarhiei competențelor provenind din specializări diferite, am fost nevoit să apelez la colaboratori pentru recenzarea cărților dv. E un regret de care mă consolez doar amintindu-mi că am cedat această plăcere unor colegi pricepuți și integri. Cît privește
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a sprijinit în anumite situații. Aceleași clișee au fost folosite și în caracterizarea lui Petre Filioreanu, redactorul-șef al ziarului. De pildă, Ion Enache (care, în momentele de emoție, vorbește într un fel haplologic, sufocat) a spus: „Tovarășul e un adept al noului, nu se împacă niciodată cu ceea ce face”. Altul i-a remarcat „atașamentul”, altul „calitățile de propagandist”, altul „competitivitatea” (în loc de competența) etc. E drept, nu s-a repetat că „are roade”, formula părînd literară, pretențioasă. *Zi memorabilă: azi, 9
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
F.-R. a fost prezent în viața culturală a Iașului, Clujului și Sucevei nu numai cu poezii, dintre care multe ocazionale, ci și cu modestele, dar bine intenționatele sale articole, apărute adesea la rubricile „Cronica literară”, „Recenzii”, „Note de lector”. Adept al modului didactic de a comenta literatura, considerând drept repere indiscutabile regulile retoricii, ale bunului-simț, respectarea principiilor morale impuse de practica socială, el a urmărit conformitatea operelor discutate cu ceea ce credea sincer că e adevărat, bine și frumos. Înclinat spre
FLOREA-RARISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287027_a_288356]
-
nou tip de conformism; respingerea și combaterea artei aulice, a „artei pentru artă” recunoaște indirect conceptul de artă, chiar dacă este vorba de un alt tip de artă. Abolirea literaturii devine un adevărat ritual, și negația în general aproape o convenție. Adept al antiestetizării, d. denunță în primul rând orice formă de artificialitate și falsitate. De unde epurarea poeziei de efectele literare căutate, de formalismul excesiv care a impus o ruptură iremediabilă între semnificant și semnificat, cu rezultatul că ceea ce la început se
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
în urmă și reluate în „Revista critică literară” (Literatură bolnavă, 1894), au dus la compromiterea definitivă a lui D. ca istoric și critic literar, consfințită, încă din 1886, de execuția severă a lui Titu Maiorescu (În lături!). D. a fost adeptul unei literaturi naționale, în sensul întemeierii ei pe mitologia și creația populară. A scris numeroase studii și articole (cuprinse, unele, în Cercetări literare, altele, apărute ulterior în „Revista critică literară”), despre datini și credințe populare, însă cercetările sale etnografice și
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
Școala Putnei” (1932), „Căminul” (1932-1933), „Crinul” (1937) și conduce singur revista „Ethnos” (1941-1943). D. este autorul unor importante culegeri de folclor românesc: Ținutul Vrancei (1930), Folklor din Râmnicul Sărat (I-III, 1933-1948), Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie (I-IV, 1969-1989). Adept al școlii lui Ov. Densusianu (care a pus un deosebit accent pe metoda monografică în studiul graiurilor), cercetătorul realizează una dintre cele mai complete monografii folclorice, zona Vrancei fiind investigată dintr-o perspectivă largă, interdisciplinară. Particularitatea culegerilor sale începe de la
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
alte companii pot da explicații corecte asupra ariilor și circumstanțelor neconformării. Principiul „conformează-te sau explică”, recomandat de Codul combinat, este acceptat în practică de companii din dorința de a face parte din acest club select al celor ce sunt adepții transparenței și respectării codurilor și pentru a nu mai fi nevoite să explice de ce nu se conformează. În Marea Britanie, în sectorul public, au fost adoptate elemente aplicabile Codului combinat, iar versiuni ale cerințelor conducerii corporative sunt obligatorii pentru organizațiile din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
este considerată utilă pentru învățare și nu presupune aplicarea de sancțiuni. Pentru manageri aceasta este o problemă mai delicată. De aceea aici se impune să vorbim despre atitudine și despre schimbarea mentalității oamenilor. Managementul trebuie să fie promotorul schimbării, chiar adeptul schimbării propriei mentalități, să permită transparența și să-și asume responsabilitățile pentru riscurile din entitățile lor, conform concepției Guvernanța corporativă 150 150 conducerii corporatiste. Dacă managerii nu primesc aceste lucruri, auditorii au datoria să devină promotorii schimbării. Atunci când managerii sunt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
distincte: prima coincide cu pregătirea doctoratului, timp în care se dedică în exclusivitate studiilor franceze; cea de-a doua, după numirea în învățământul universitar, este orientată spre studii româno-franceze de literatură comparată. Că discipol fidel al lui Gustave Lanson, este adeptul metodei pozitiviste, limitată la terenul sigur al faptelor istorice și evitând orice construcție speculativa. Comentariile sale sunt cele ale unui tehnician, atent la geneză, natura și compoziția operelor analizate. Nu lipsesc nici ecourile din Sainte-Beauve și Taine, din care împrumuta
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]