10,749 matches
-
și trunchi de palmier. ― Ei bine, spun, privindu-l cu coada ochiului, e superb. ― De ce nu te duci să vorbești cu el? ― Și ce să-i spun? Că-l iubesc? ― Ai putea să-i spui pur și simplu că-i admiri meseria. În general, oamenilor puțin le pasă de celebritățile aici, pentru că le vezi peste tot pe-aici, dar dacă ai de gând să le vorbești, mai bine te-ai purta normal spunându-le pur și simplu ceva care să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de obișnuită. ― Te recunoaște lumea pe stradă? ― Câteodată, spune ea, dar crede-mă că atunci când ies nemachiată și cu o șapcă de baseball pe cap, arăt foarte diferit. E minunat când oamenii vin la tine și-ți spun că-ți admiră munca, dar uneori poate fi neplăcut și dacă vor doar să te atingă sau să stea în preajma ta. ― Ți-ai făcut vreodată griji din cauza asta? ― A existat recent un incident, despre care n-am mai vorbit până acum. Un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
române și înțelepțiunea oamenilor noștri de stat, Dobrogea, acestă veche provinciă română, a fost cucerită și alipită de corpul țerei, am găst noi, trimiși cei dântei aici, la fie care pas, urmele mărețe ale Romanilor, strămoșii noștri. Cu pietate (...) am admirat valurile lor de apărare, cetățile, monumentele și cât distrugătorul timp mai lăsase să esiste din artele și civilisațiunea lor"1478. În aceste condiții, "noi [locuitorii orașului Constanța, n.n.] am credut că este o datorie sacră a strănepoților de a onora
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o manifestare cu facle imposantă a primarilor, consilierilor comunali și orășenilor"1641. De asemenea, în aceeași seară, orașul Constanța "era splendid iluminat"1642. A doua zi, luni, 11 septembrie 1889, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor visitară Catedrala unde admirară lucrările talentatului nostru pictor Mirea"1643. După vizita la catedrala ortodoxă, regele Carol I și principele Ferdinand au vizitat bisericile greacă și armeană, precum și geamia din Constanța. În aceeași zi, după vizitarea școlilor și spitalelor din oraș, regele Carol I
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
va teme Profetul vre o dată De brațele slăbite, puterea leșinată A junelui cănit. Ce am de-alege oare în seaca-vă ființă? Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi miță, O, oameni morți de vii! Să vă admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărâmate, hurii nerușinate Ce chiue-n orgii? {EminescuOpI 24} Vă văd lungiți pe patul juneții ce-ați spurcat-o, Suflând din gura boala vieții ce-ați urmat-o, Și arși pîn-în rărunchi; Sau bestiilor care
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vr-un mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda de sigur biografia subțire Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vr-un lucru mare, C-ai fost om cum sunt și dânșii... Măgulit e fiecare Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vorbesc filosofie. Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte, Unde spumegă desfrâul în mișcări și în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri Și aplaudă frenetic schime, cântece și jocuri... Și apoi în Sfatul țării se adun-să se admire Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subțire; Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman, Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian! Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoiu Să ajung-a fi stăpână și pe țară și pe noi! Tot ce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de pomadă, Cu monoclu-n ochiu, drept armă bețișor de promenadă, Vestejiți fără de vreme, dar cu creeri de copil, Drept științ-avînd în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vr-un papuc de curtezană... O, te-admir, progenitură de origine romană! Și acum priviți cu spaimă fața noastră sceptic-rece, Vă mirați, cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ei să degeri? Pătimaș și îndărătnic s-o iubești ca un copil Când ea-i rece și cu toane ca și luna lui April? Încleștând a tale brațe toată mintea să ți-o pierzi? De la creștet la picioare s-o admiri și s-o desmierzi Ca pe-o marmură de Paros sau o pânză de Corregio, Când ea-i rece și cochetă? Ești ridicul, înțelege-o... Da... visam odinioară pe acea ce m-ar iubi, Când aș sta pierdut pe gânduri
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Trebui s-o țină așa, În ceașcă, până se răci destul ca s-o poată bea, și atunci o bău dintr-o-nghițitură. — Ești o femeie bună, spuse. Nu mă lua În seamă. Îl privi cu fața ei cunoscută și admirată În Spur și În Town & Country, doar puțin uzată de la băutură, puțin uzată de la pat, atâta că În Town & Country nu-i puteai vedea sânii ăia frumoși și coapsele vrednice și mâinile cu palmele mici, ușoare și mângâietoare, și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Café du Dome, evitând La Rotonde, care era peste drum, pentru că acolo era plin de străini, și apoi familia Elliot Închirie un castel În Touraine, În urma unui anunț apărut În New York Herald. Acum Elliot avea deja niște prieteni care-i admirau poemele și doamna Elliot Îl convinse s-o cheme pe prietena ei din Boston, cea care avusese atunci grijă de ceainărie. Doamna Elliot deveni mult mai veselă după ce veni prietena ei și plânseră Împreună de o mulțime de ori. Prietena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de pe eșafod chiar Înainte să cadă greutatea. Râul mare cu două brațe Partea a doua Era dimineață, soarele se ridicase și În cort Începuse să fie prea cald. Nick se strecură pe sub plasa de țânțari Întinsă-n fața cortului ca să admire dimineața. Ieșind, se udă pe mâini de la iarbă. Își ținea pantofii și pantalonii-n mâini. Soarele se ridicase deasupra dealului. Și iată pajiștea, râul și mlaștina. În mlaștina verde de peste râu creșteau mesteceni. Râul era limpede, lin și repede În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acoperiți de zăpadă, păreau niște munți adevărați. Asta era tot ce putea să vadă, din moment ce scaunul cu rotile se dovedise a fi prematur. Cel mai bine e să stai În pat dacă ești În spital - asta pentru că cele două priveliști, admirate fără grabă dintr-o cameră În care poți controla temperatura, erau mult mai bune decât oricâte alte priveliști văzute doar pentru câteva minute dintr-o cameră goală și prea Încălzită care Își așteaptă pacientul sau care-i pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
osteniți, îl trimit pe el, care-i mai tânăr, să vadă dacă cotețul păsărilor este închis. Și dacă acesta nu i, Cuțulache împinge cu o lăbuță ușa și cu cealaltă apasă închizătorul. Copiii îl urmăresc cu mare luare-aminte și-l admiră pentru bunătatea și istețimea lui. El, Cuțulache sau Calu, sau Lupu știe că Sorin și Sorina trebuie să vadă doar lucruri frumoase pentru ca, atunci când vor fi mari, să facă și ei la fel. Ce păcat că Sorineii stau atât de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
este astfel îndeplinit: munte, oglindă de apă, brazi, pocladă verde de pășune, s-au adunat într-un cadru restrâns, născând un tablou unic, în fața căruia, de piatră să-ți fie inima și tot nu te poți opri să nu-i admiri frumusețea. Muntele proaspăt surpat își înalță către nord vârfu-i ascuțit. Pieptul lui e numai o rană. Bătut de soare, în apus, marmura albă se îmbujorează, iar cei câțiva molizi, ce au crescut pe năruituri, se profilează ca dungi întunecate. Muntele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fel de arhaisme de după secolul XVII. Una dintre aceste lecturi pasionante Începea În modul cel mai diafan: „Boabe de rouă muiau ierburile așternute sub spicul recoltei de mai an...“. Lăsând la o parte stilul plat, aveai destule motive să le admiri, dar și să le urăști pe Patience Worth și Pearl Curran. Unul dintre romane fusese dictat de-a lungul a 35 de ore. Am mai găsit În arhive un alt caz care m-a fascinat și mai tare. Scrierile fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
am zis eu În glumă, „acesta“ - am continuat mângâind imensa cutie funerară - „acest magnific vapor către lumea de dincolo, adevărat Cadillac al sicrielor, să-mi servească drept coșciug, iar În timpul Înmormântării capacul să fie ținut desfăcut pentru a putea fi admirată și opera măiestrită de pe interior...“. După moartea mea, mai mulți dintre cei prezenți la acea degustare de ceai și-au amintit de remarca mea bizară. Ceea ce eu spusesem ca să fac o remarcă spirituală a fost luat drept „preștiință“, echivalent al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care nu-și dorea decât să atace și să ucidă orice ființă posesoare de penis. O scosese definitiv din circuitul Întâlnirilor amoroase pe viitor. Și, ca să fie tacâmul complet, insulta supremă: „Cât despre ochii ei căprui pe care i-ai admirat atâta? Lentile de contact, prietene!“, Îi spusese Moff. Ce naiba vedeau femeile la Moff? Harry Încerca să-l vadă prin ochii femeilor... Era mai Înalt decât media (adică mai Înalt decât Harry, care avea 1,78), era destul de bine făcut, suplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
contradictorie din perspectivă budistă. Buddha a făcut Întocmai și a devenit așa un nimeni că asta i-a adus faima, cel mai mare nimeni dintre toți. Și nu va dispărea niciodată pentru că faima l-a făcut nemuritor. Dar totuși Îl admir pentru atitudine și disciplină. A fost un bun fiu al poporului indian. Nu că un astfel de fiu ar fi visul oricărei familii indiene - faimos, dar fără să-și dorească vreun fel de răsplată. Cei mai mulți indieni pe care-i cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
unei grămezi de materiale pândindu-le pe turistele străine. Exact În momentul În care Roxanne și Heidi se uitară spre ele, cea mai bătrână Începu să desfacă un sul de material, trecându-și degetele peste țesătură. Vera se apropie imediat, admirând nuanțele de purpuriu și grena intens, modelele complicate cu fire aurii și argintii. Vânzătoarea mai tânără Îi aruncă mai multe suluri de materiale celei bătrâne care le desfăcu. —Frumos, da, foarte frumos, spuse Vera aprobând din cap. —Fomos-fomos, Încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tablă ondulată care sclipea de-ți lua ochii. Într-o după-amiază călduroasă de iarnă ca aceea, ferestrele aveau obloanele trase, obloane decolorate de soare și spălate de muson, evocând un stil care oglindea vicisitudinile istoriei și pe care Roxanne Îl admira mult. Marlenei, pe de altă parte, clădirile i se păreau suprarealist de frumoase, dând naștere unui efect opus celui de trompe l’oeil, o iluzie a simțurilor care făcea obloanele să pară pictate pe case. Uite câte flori de Crăciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
autocar. Se ridicară pantaloni În grabă, siluete Întunecate se Îndreptară Împiedicându-se spre mașină În timp ce-și trăgeau fermoarele. Dar Harry, acest hoinar ferice cu probleme urinare, habar nu avea de toate acestea. Era undeva mai departe În josul drumului, admirând gămăliile strălucitoare ale stelelor când ajunseră la el zgomotele agitației de la autocar. Se uită Înapoi și-i văzu pe ceilalți urcându-se În mașină. Era timpul să se Întoarcă. O luă la pas, fără grabă, cum făcuse și la venire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
rară și o pereche de pantaloni galbeni de mătase spălată. —Bine ați venit, Își Întâmpină el oaspeții. Bine ați venit În paradis. Sper că ați avut o călătorie plăcută. Un pic cam frig, ja? Brrr. Bun, acum mergeți să vă admirați camerele și, după ce v-ați instalat, vă aștept În Sala Mare pentru un toast cu bule. Și arătă spre o clădire Înaltă din lemn, cu multe ferestre, din spatele lui. Se uită la ceas. —Să zicem cam pe la prânzișor, un toast
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
așa de ușor de Încântat, le spuse fabricantul de hârtie polițiștilor, pentru că au atâtea dorințe din care să aleagă. Și fabricantul de țigări de foi spuse că americanii fuseseră la el. Știa că erau americani pentru că nici unul nu fuma și admirau mai mult cutiile lăcuite decât cele zece țigări de foi pe care le conțineau. Le priviseră respectuoși pe fetele lui fabricând țigările. Polițiștii se opriră o clipă ca s-o admire În special pe una dintre fetele cu pricina, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Știa că erau americani pentru că nici unul nu fuma și admirau mai mult cutiile lăcuite decât cele zece țigări de foi pe care le conțineau. Le priviseră respectuoși pe fetele lui fabricând țigările. Polițiștii se opriră o clipă ca s-o admire În special pe una dintre fetele cu pricina, o fată frumoasă, cu o expresie dulce și ochi mari de pisică. Luă o frunză plată, În formă de disc, și rulă cu gesturi experte amestecul de tutun și rădăcină lemnoasă Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]