6,796 matches
-
prin participarea lui Stănică, tip jovial de escroc sentimental, de intermediar interlop și de intrigant pe mai multe fronturi, avocat fără procese și om de afaceri suspecte, arivist aprig, fără scrupule. Colportor de vești imaginare, născocite din interes și din ambiția de a fi informat, măsluitor de situații și profitor de pe urma tuturora, Stănică se așează în galeria profitorilor caragialieni și e plămădit din pasta lui Pirgu din Craii de Curtea-Veche... Cel mai interesant cuplu în care pasiunea erotică se desfășoară în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literară, Steaua Dunării și Convorbiri literare cât au apărut în Iași (adică cât a fost o cultură "moldovenească" deosebită; sau în vremea formării culturii românești, care coincide cu formarea statului român, cu alte cuvinte, până piesa sa proprie - Băcălia ambițioasă -, ambiția mahalalei de a se ridica mai sus, de a-și da aere de civilizare, punând în legătură această "ambiție" cu o însușire general omenească, cu dorința omului de a se ridica tot mai sus: explică ridicolul, grimasele etc. societății din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sau în vremea formării culturii românești, care coincide cu formarea statului român, cu alte cuvinte, până piesa sa proprie - Băcălia ambițioasă -, ambiția mahalalei de a se ridica mai sus, de a-și da aere de civilizare, punând în legătură această "ambiție" cu o însușire general omenească, cu dorința omului de a se ridica tot mai sus: explică ridicolul, grimasele etc. societății din vremea sa prin această ambiție înnăscută, plus amestecul de civilizații; analizează tipurile, de pildă pe Matasaru (Băcălia ambițioasă), arătând
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ridica mai sus, de a-și da aere de civilizare, punând în legătură această "ambiție" cu o însușire general omenească, cu dorința omului de a se ridica tot mai sus: explică ridicolul, grimasele etc. societății din vremea sa prin această ambiție înnăscută, plus amestecul de civilizații; analizează tipurile, de pildă pe Matasaru (Băcălia ambițioasă), arătând legătura dintre ideile și morala lor, pe de o parte, și meseria, educația și clasa lor, pe de alta, ca unul ce știa că împrejurările sociale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
să se dezvolte normal; constituționalismul, formele de viață noi n-au fost necesare; din contra, au fost dăunătoare. Schimbările le-au făcut cei de la 1848, nu pentru că erau trebuitoare, ci ca să-și satisfacă visurile lor de utopiști ieftini, inculți, și ambițiile lor personale - pentru ca să creeze o formă socială, în care ei și ai lor să poată exploata, prin buget, avuția națională. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 193. ne zugrăvește cu durere starea țărănimii din vremea sa (1826), exploatarea ei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în articolul Paveaua, Călindar pentru poporul român, 1846. 3 Opere complete, Teatru, I, p. X. 4 Și chiar mai înainte: Kogălniceanu, în 1855 ("Romînia literară", 1855, 53), ne spune că "entuziasmul" de la 1848 slăbise, din cauza "materialismului vrâstei coapte, a visurilor ambiției neîmplinite, a orgoliului pozițiilor cîștigate". rea nu venise nici atât de mare cât se sperase, nici egală pentru toți. Numai un singur lucru era clar: umilirea națională nu mai era așa de strigătoare. Constituția liberală nu putea fi privită cu ochi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și istoricul literar, mai ales criticul, nu poate face și nu trebuie să facă abstracție de acest element. Și cum "frumosul" este o impresie subiectivă, istoricul și criticul literar nu se pot comporta exact ca un botanist. Dar idealul lui, ambiția lui cea mare trebuie să fie, pe cât e cu putință, apropierea de obiectivitatea omului de știință. De aici, pentru istoric și critic, nevoia de mult recunoscută și necontenit recomandată de a se sili să se transpună în cât mai multe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
creative intensifică relația subiect sarcină, facilitând valorificarea componentelor intelectual-aptitudinale. Trăsăturile afectiv temperamentale sunt cele care se referă la echilibrul afectiv, introversiune-extroversiune, tendințe obsesive, impulsivitate, instabilitate, forța eu lui, etc.. Factorii caracteriali însumează tendința de afirmare, încrederea în forțele proprii, egocentrism, ambiție, meticulozitate, etc.. 2) Factori sociali: condițiile economico-sociale și contextul psiho-social în care este integrată personalitatea umană. în domeniul atât de stufos al clasificării factorilor creativității, I. Radu și M. Miclea (24, p. 194 ș.a.) aduc alte lămuriri care dovedesc, încă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
casei, din făină intermediară. Când fiul meu Serafim a rămas într-o vară două săptămâni la bunici, împreună cu cei doi fii ai sorei mele Netuța, cam de aceiași vârstă, cu toți se urcau pe cuptorul bunicii și se întreceau cu ambiția: „care sare mai departe”. în acest concurs, fiul meu, a luat elan mai mare ca să-și înteacă verișorii dar, sub efortul lui, cuptorul bunicii s-a năruit. Sâmbăta, mămica ne spăla, ne făcea baie în „albia” mare, făcută din lemn
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să le predea, căci toată recolta era mai mică decât cota impusă. I s-au pus amenzi, i s-au confiscat materiale. în cele din urmă a trecut la colectivă în condiți dramatice. Din munca lui de o viață, din ambiția lui de a fi stăpân în gospodăria sa, de a arăta că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
simțul dreptăț ii și pe educația voinței. Tot ceea ce ni se cerea să facem, trebuia să izvorască din iubirea neamului și a țării. Cei care nu puteau să iubească neamul, cei care, supuși la încercări, căutau să le depășească din ambiția de a ajunge mai sus în ierahia valorilor, cei care nu puteau să jertfească ceva din ființa lor pentru binele neamului, aceia erau lăsați deoparte în mod politicos, adică nu mai erau chemați la ședințe de instructorii legionari. Contrar afirmațiilor
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sociologul francez. El „dirijează moravurile și, orânduind familia, contribuie la ordinea de stat”. Interesantă este și importanța specială pe care Alexis de Tocqueville o acorda femeii Americane. Incontestabil, SUA au fost și sunt un spațiu social al marilor tentații și ambiții de putere și Îmbogățire. Or, religia „nu poate modera dorința fierbinte de îmbogățire pe care totul o stimulează, dar stăpânește sufletul femeii și femeia determină moravurile”. Prin urmare, în baza unor legături matrimoniale puternice, soția are puterea și priceperea de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
partener” cu drepturi depline al echipei de terapeuți, având dreptul de a decide asupra terapiei, astfel Încât rezultatele să conducă spre nivelul de performanță dorit. Practica unor clinici precum Paragon, USA, a pus În evidență faptul că aportul emoțional al pacientului (ambiție, dorințe etc.) a condus la rezultate surprinzătoare În recuperarea fibromialgiei. Astfel de clinici au pornit de la ideea că „pacientul nu trebuie să se obișnuiască să trăiască cu durerea din fibromialgie” ci are voie să-și dorească să trăiască fără dureri
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Și avea multe care să-l facă să se simtă mizerabil cînd, cu o schimbare a stării de spirit, și-a pierdut irezistibila bună dispoziție și încrederea în faima și succesul la care urma să ajungă în cele din urmă. Ambiția lui a fost fără margini. (Hare 1911: XXI) Dezamăgit profund de eșecul în fața lui Walpole, Chatterton, probabil și plictisit de Bristol (cf. Ackroyd 1993), în vîrstă de 17 ani, s-a decis să plece la Londra, fiind ispitit de posibilitatea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mai sus a fost extrasă din Wilson 1869: 215-221, 229, 251, 254, 261-263, 285, 302, 303, 312-313, 315). C. F. Yonge (1906: 186), pe de altă parte, evaluează cauzele deciziei lui Chatterton de a se sinucide ca fiind "singurătatea și ambițiile dezamăgite". În anul precedent el meditase în scris asupra morții astfel: De vreme ce o dată doar putem muri, ce mai contează De-i funia sau jartiera, otravă sau pistol sau sabia, Boleșniță lin nimicindu-te sau brusca spargere A valvei cei arteriale
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
decidea să se retragă total din lume fie ce-o fi, indiferent chiar de propria sa familie iubită; avusese speranțe mari, și trăise imense culmi de creativitate, iar acum coliziunea cu realitatea eșecului său devenea insuportabilă și fatalmente incongruentă cu ambițiile și mîndria sa. În terminologia patologiei medicale, Andreasen explică fenomenul alternării culmilor și depresiunilor ce se manifestă la oameni creativi, și nu numai, după cum urmează: În timpul unui episod maniacal oamenii devin excesiv de energici, ușor de distras, vorbăreți și plini de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
în așa fel încât să fiți cu adevărat început sănătos și de mare viitor al elitei române, că veți apăra întreaga mișcare legionară ca să nu alunece pe căi de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacție a ambițiilor personale sau a poftelor de mărire omenească. Veți jura că ați înțeles că nu mai există nici un dubiu în conștiința dumneavoastră, că Ion Moța și Vasile Marin nu au făcut uriașa jertfă pentru ca noi, câțiva de azi sau de mâine
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-ți fantezia! * Gândește-te AZI la cea mai îndrăzneață idee; mâine ea nu va mai fi cea mai nouă. * A fi activ este bine; a fi creativ este mai bine. * Fără curaj nu se poate face nimic nou. * Nu confunda ambiția cu creativitatea. * Dacă nu ai găsit soluția la o problemă, căută o altă problemă, transformând-o pe prima. * Organiză-ți viitorul; prezentul reprezintă deja trecutul. * După ce ai cunoscut lucrurile așa cum sunt, imaginează-ți cum ar putea fi ele și ceea ce
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
împreună cu N. Dunăreanu, Pan Halippa ș.a. Semnează și Iorgu Manea, Măhăleanu. În romanul Al nimănui, apărut în 1937, T. relatează viața lui Victor Crăișor, personaj straniu, cu manifestări cel puțin ciudate, dacă nu anormale, pe care viața îl va zdrobi. Ambiția autorului este de a reedita, în alt spațiu geografic și în alt mediu social, tipologia și modelul narativ din Ion, romanul lui Liviu Rebreanu. Dar efortul său se desfășoară în gol, deși în carte sunt episoade menționabile și figuri care
TIMONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290176_a_291505]
-
plăteau jurămintele tale! M-ai adus la moarte pentru că (hotărâtă) mă omor înainte de izbucnirea scandalului, astăzi, acuma, aici! M-ai adus la moarte, și mă poți scăpa, și mă lași să mor... (plânge.) Tipătescu: Zoe! Zoe! Zoe: Lasă-mă... Dacă ambiția ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de rușinea mea, de viața mea, lasă-mă! Să mor... (plângând.) Să mor cu siguranța că opt ani de zile m-ai amăgit în fiecare minută, că nu m-ai iubit
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
demagogului și reprezentantul unei adevărate școli de frazeologie patriotardă, despre care Titu Maiorescu spunea că este boala numită "lipsă de idei". Fondator și președinte al Societății Enciclopedice "Aurora Economică Română", prescurtată sugestiv AER, desfășoară o activitate intensă în oraș, în ambiția sa nemărginită de a parveni, de a ajunge în fruntea județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani unde sunt cel dintâi ... între fruntașii politici". Parvenit, șantajist, grosolan
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
statică a programului de cercetare neorealist, pentru că el a rămas expus evoluțiilor teoretice din științele sociale, interferențelor cu alte arii disciplinare și, nu în ultimul rând, imperativelor de politică publică ale zilei. Kenneth Waltz și teoria structurală a politicii internaționale Ambiția lui Waltz este aceea de a elabora o teorie a politicii internaționale, de a reuși acolo unde, consideră el, predecesorii săi au eșuat. Ca domeniu de studiu, politica internațională este caracterizată de legi, adică enunțuri care evidențiază relații invariante sau
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
care realiștii clasici sau protagoniștii celei de-a doua dezbateri nu încercaseră (sau nu reușiseră) să i-o confere. Lui Hans Morgenthau, sarcina edificării unei teorii raționale a politicii internaționale i se părea necesară, dar imposibilă, iar Raymond Aron contesta ambițiile teoretice dincolo de pragul analizei istorice sau sociologice a relațiilor internaționale, respingând explicit analogia cu teoria economică. Acest scepticism se datora, în viziunea lui Waltz, faptului că nici ei, nici alți teoreticieni realiști nu își asumaseră răspunderea de a imita demersul
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
Andreica a fost cel mai tânăr din lot... A mai fost un altul, Ghiță Andreica, a fost Într-un an cu mine născut, și mi-a fost chiar coleg... Copil de țărani, m-a surprins, Într-un fel, cu câtă ambiție a plecat el și cu gând bun, ca să-și facă un rost, să muncească... Îi plăcea cartea și vedea În carte un viitor. E, toate astea au fost spulberate la toți... Apoi, mai era În lot un copil de trupă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a reformei agrare - a bazei de clasa care-l susținea. Cu naivitate, Bacalbașa mai credea că degringolada Partidului Conservator din anii 1914-1916 și dispariția lui întâmplată după război s-ar fi datorat conflictelor pentru supremație (de altfel reale), declanșate de ambițiile personale ale șefilor săi mai în vârstă sau mai tineri, dornici să urce pe treptele cele mai înalte ale ierarhiei, ambiții care nu l-au iertat atunci nici pe „olimpianul“ Titu Maiorescu, spulberându-i totodată - din vina lui - vechea și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]