9,641 matches
-
uman: este vorba despre schițarea unui personaj reprezentativ, Cultivatorul Obișnuit, interesat doar de obținerea unor profituri maxime cu minime costuri. Agricultorii fictivi și agricultorii reali Variabilitatea și complexitatea nu caracterizează doar vremea, culturile și solurile, ci și agricultorii. Anotimp după anotimp și, adesea, zi după zi, milioane de cultivatori urmăresc o imensă varietate de obiective complicate. Acestea, precum și combinațiile fluctuante care se creează Între ele, sunt imposibil de surprins Într-un model sau printr-o descriere simplă. Obținerea unei producții profitabile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
testat și schimbat de țărani Între ei, numeroasele soiuri locale create astfel având caracteristici particulare care devin larg cunoscute. De la momentul apariției unei noi varietăți și până la folosirea ei intensivă pe ogoare, trec cel puțin cinci sau șase ani. Fiecare anotimp este o nouă ocazie de a pune pariuri prudente, rezultatele ultimului sezon din an În materie de recoltă, boli, prețuri și schimbare a condițiilor specifice parcelei fiind atent cântărite. Aceste ferme sunt stațiuni experimentale orientate spre piață care obțin recolte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
frunzele de stejar sunt de mărimea unei urechi de veveriță. Acest sfat, oricât de folcloric ar părea astăzi, conține o observație atentă asupra succesiunii proceselor naturale În cursul primăverilor din New England. Pentru băștinași, calendarul cel mai vizibil al acestui anotimp Îl constituia o succesiune ordonată de evenimente precum, să zicem, apariția unui anumit tip de varză, Înmugurirea sălcilor, Întoarcerea mierlei și prima muscă. Chiar dacă aceste evenimente se petrec mai devreme sau mai târziu Într-un anumit an și chiar dacă ritmul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
strict contextuală. Am putea numi „arta pilotării” o „cunoaștere locală și adaptată”. Pilotul știe care sunt valurile și unde apar curenții de-a lungul coastelor și estuarelor, unde sunt bancurile de nisip instabile, recifele ascunse, ce schimbări suferă microcurenții În funcție de anotimp, care sunt condițiile de trafic locale, care sunt caracteristicile vânturilor din zona promontoriilor și a strâmtorilor, cum să piloteze pe timp de noapte și, În plus, cum să aducă la dană, În siguranță, diverse tipuri de nave, În condiții variabile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
parte, este vorba despre reguli empirice: indicii de suprafață privind vârtejurile, curenții sau alte pericole. Totuși, Într-o mare măsură, cunoașterea se traduce printr-o familiaritate destul de specială cu porțiunea de Mississipi pe unde navighează, cu caracteristicile acesteia În diverse anotimpuri și cu nivelurile apei - cunoștințe care nu pot fi dobândite decât fiind exact acolo și acumulând experiență. Deși, În parte, este vorba de ceva ce s-ar putea numi „cunoașterea fluviilor În general”, aceasta ar fi insuficientă pentru a face
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lucru nu ne va ajuta decât să Înțelegem această pădure, această revoluție, această fermă. Toate activitățile agricole se desfășoară Într-un spațiu particular (un anumit teren, sol, tip de cultură), la un moment particular (din punct de vedere al vremii, anotimpului, ciclului de dezvoltare a populațiilor de paraziți) și În anumite scopuri (o familie cu propriile sale nevoi și preferințe). O aplicare mecanică a unor reguli generice, neglijând aceste particularități, este o cale sigură către eșecul practic ori către dezamăgirea socială
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Isvoade (1943), cartea de debut, sunt croite, în culori de pastel, pe o dimensiune retro. „Icoanele” de altădată, din satul copilăriei, își exercită apelul imperios. Prin „amintirile de fum” se întrezăresc, în tihna lor patriarhală și în ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
biografia spirituală, înregistrând evoluția de la percepția proaspătă a împrejurimilor natale la un fel de filosofie (morală) a senectuții. În prima carte, Inventar rural, poetul își circumscrie mediul generic, înregistrând secvențe ale unei viziuni animiste asupra naturii și satului, în diferite anotimpuri și ipostaze. Într-o reprezentare plastică personală, poetul schițează peisaje sau momente, notând senzații vizuale, auditive, constatări imediate cu o rostire metaforică, alegorizantă, care creează imagini insolite, dinamice, fără implicare sentimentală sau meditativă. Mai impregnate de afectivitate sunt poeziile din
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
rostire convențională, de multe ori stângace. Deși se simte pe alocuri vibrația unor trăiri reale, versurile sunt lipsite de consistență, arareori atrăgând atenția prin vreo metaforă sau vreo imagine mai reușită. Unele poezii sunt pur descriptive, intenționând să surprindă specificul anotimpurilor sau al unor peisaje. Titlul comun de Carte poștală, sub care se înscriau diferite grupaje de catrene în multe dintre periodicele vremii, i-a adus autorului o mică faimă. Treptat el se axează pe versificarea unor aspecte privind realitățile basarabene
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
disting prin viziunea modernă pe care o proiectează asupra ipostazierii poetului și a condiției lui. Poemele din volumul Anamnesis (1986), pedalând pe discrete acorduri bacoviene, sunt construite în jurul unor rememorări și trăiri revolute. Între ele, ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină ingenios referințe livrești și elemente de limbaj curent, trimiteri mitologice și termeni de argou, articulând perioade de o savuroasă amplitudine
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]
-
Dinu Gheorghiu, Ibrăileanu. Romanul criticului, București, 1981; Vartic, Modelul, 96-132; Simuț, Diferența, 23-39; Lenuța Drăgan, Dorina Mercheș, G. Ibrăileanu (1871-1936). Biobibliografie, pref. Mihai Bordeianu, Iași, 1982; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 25-60; Țeposu, Viața, 74-89; Holban, Proza, 179-304; Manolescu, Teme, IV, 18-22; Sângeorzan, Anotimpurile, 27-33; Grigurcu, Între critici, 26-33; Trandafir, Dinamica, 48-61; Ciopraga, Propilee, 34-43; Călinescu, Biblioteci, 75-82, 107-117; Braga, Tradiție, 12-13, 64-67, 115-116, 172-173, 176-177; Drăgan, Clasici, 180-214; Vasile, Conceptul, 203-218; Al. Dobrescu, Ibrăileanu - nostalgia certitudinii, București, 1989; Holban, Literatura, I, 243-257; Ion
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Tănăsescu). Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O antologie a reportajului nostru, GL, 1964, 49; Mircea Iorgulescu, Rondul de noapte, ARG, 1970, 4; Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret, RITL, 1986, 4; Nicolae Mecu, Demnitatea „criticii jurnalistice”, RITL, 1986, 4; Mircea Iorgulescu, Minte lucidă, spirit arzător, RL, 1989, 25; Dicț. scriit. rom., II, 670-672; Micu, Ist. lit., 756-757; Popa, Ist. lit., II, 1105
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
pe un ritm care pătrunde prin toate celelalte sisteme, lăsîndu-și amprenta vibrantă pe trăsăturile fizice asupra sănătății și a personalității. Vizualizate sub forma unei hărți În medicina tradițională chineză, toate formele vieții au fost clasificate În cinci „elemente”, „mișcări” sau „anotimpuri” (nu există o traducere perfectă - toți cei trei termeni au fost folosiți sugerînd calitatea de a fi substanțial, dinamic și ciclic). Aceaste energii au fost considerate cărămizile universului oferind o bază de Înțelegere a modului În care funcționeză lumea, modul
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
care funcționeză lumea, modul În care se organizează societațile și nevoiele trupului omenesc pentru a-și menține sănătatea. Metaforele care descriu aceste cinci ritmuri distincte au la bază elemente ale naturii conctrete și observabile (apa, lemnul, focul și metalul) și anotimpurile (iarna, primăvara, vara, vara indiană și toamna). Întocmai ca fundalul muzical al unui film, ritmul primar al persoanei, În combinație cu schimbările de ritm ale anotimpurilor vieții dau tonul și starea ale Întregului sistem energetic și crează atmosfera vieții trăite
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
la bază elemente ale naturii conctrete și observabile (apa, lemnul, focul și metalul) și anotimpurile (iarna, primăvara, vara, vara indiană și toamna). Întocmai ca fundalul muzical al unui film, ritmul primar al persoanei, În combinație cu schimbările de ritm ale anotimpurilor vieții dau tonul și starea ale Întregului sistem energetic și crează atmosfera vieții trăite. 7. Meridianul circulației și al organelor sexuale: meridianul circulației și al organelor sexuale conectează energiile sistemului imunitar cu scopul de a ataca un intrus și de
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vă numiți? zice Într-un tîrziu femeia. — Rebecca Brandon, zic repede. Iar soțul meu este Luke Brandon, de la Brandon Communications, și... — Așteptați puțin, doamnă Brandon. Venetia... Conversația e Întreruptă subit, glasul femeii fiind Înlocuit de o variantă mai alertă a Anotimpurilor. Doamne, fă să zică da. Te rog, fă să zică da... Aștept, abia Îndrăznind să respir. Stau lîngă un colț În care sînt expuși niște iepuri albi tricotați, cu degetele Încrucișate cît pot de tare, strîngînd În mînă toate pandantivele
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
OAFĂ ROȘCATĂ ȘI-O URĂSC Rahat. — Adevărul e că mi-e cam frig! Îmi trîntesc eșarfa la loc În jurul gîtului, chinuindu-mă să acopăr cuvintele. — Brrrrr! Mamă, ce țurțuri faci la ăștia. Nu vi se pare că e frig pentru anotimpul În care ne aflăm? — Ce scrie? zice Venetia cu o voce ușor schimbată. Pe tricoul tău. — Nimic, zic fîstîcită. Nimic! E doar... o glumă! Adică, evident, nu e vorba de tine. Ci de altă oafă roșcată. Ăă... femeie. Persoană. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
adolescenți. DVD-uri educative, cu filme și muzică instrumentală clasică pentru copiii foarte mici, menite să le dezvolte inteligența, creativitatea și urechea muzicală și să-i ajute să descopere jocurile, apa, culorile, numerele, sărbătorile, sunetele, formele, animalele domestice și sălbatice, anotimpurile etc. „Mary, Mary, quite contrary,“/„How does your garden grow?“/„With silver bells and cockleshells,“/„And pretty maids all in a row“. Se spune că versurile sînt inspirate de figura reginei Maria Tudor cea sîngeroasă, apărătoare a catolicismului, promițînd tortura
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
iubire, București, 1969 (în colaborare cu Vasile Nicolescu); Guillaume Apollinaire, Scrieri alese, îngr. Virgil Teodorescu, pref. Vasile Nicolescu, București, 1971 (în colaborare); Robert Sabatier, Prințul, pref. trad., București, 1974; Lautréamont, Cânturile lui Maldoror. Poezii. Scrisori, București, 1976; Arthur Rimbaud, Un anotimp în infern. Iluminările, București, 1979. Repere bibliografice: Grigore Hagiu, Tașcu Gheorghiu, LCF, 1972, 35; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 321-343; Geo Bogza, Tașcu, RL, 1981, 43; Vladimir Colin, Șuli, RL, 1981, 43; Gheorghe Tomozei, Un cavaler
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
pasăre?, București, 1974; Evenimente, București, 1976; Mânzul de vânt, București, 1979; Conversația, București, 1981; Măgărușul, București, 1984; Băiatul și pădurea, București, 1986; Coborârea în cuvânt, pref. Liviu Papadima, București, 1987; Paradisul atomic, București, 1989; Alfabetul vesel, București, 1991; Cvartet, patru anotimpuri argheziene, București, 1997; Biblii și oameni de plastic, București, 2002; Marele calendar, București, 2002; Umbra cocorului, București, 2003. Traduceri: Avetik Isahakian, Abu-Lala Mahari, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1982 (în colaborare cu Madeleine Karacașian); Nina Notheaux, Cântece de dragoste - Chants
GHELMEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287228_a_288557]
-
cu volumul Memoria lirei, apărut în 1976. „Cartea întâi” din Memoria lirei versifică, în convenția momentului, teme ale istoriei naționale, urmând șirul evenimentelor și figurilor ei importante, de la războaiele daco-romane la cel de-al doilea război mondial. „Cartea a doua”, Anotimpul poeților, exaltă la modul juvenil bucuriile vieții și ale creației. În aceeași manieră convențională e scrisă și prima secțiune a volumului Râu cu cerb în frunte (1984). Semne de lirism autentic se găsesc însă în partea secundă a acestuia, unde
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
1972; Versuri, București, 1972; Versuri, pref. Virgil Nemoianu, București, 1973; Papirus, București, 1974; Povești cum altele nu-s, București, 1974; Orfeu și tentația realului, București, 1974; Cai în ploaie - Pferde im Regen, ed. bilingvă, tr. Wolf von Aichelburg, București, 1974; Anotimpul discret, București, 1975; Povestea celor zece frați, București, 1976; Alfabet poetic, București, 1978; Locuiesc într-o inimă, București, 1978; Hesperia, București, 1979; Lectura poeziei, urmată de Tragic și demonic, București, 1980; Poeme, București, 1983; Vânătoare cu șoim, București, 1985; Foamea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Colind târziu (1990), se face simțită o orientare pronunțat religioasă, imagistica fiind încărcată artificios și strident cu simboluri din textele biblice. SCRIERI: Colind târziu, Cluj-Napoca, 1990; Grădina internatului de fete, Cluj-Napoca, 1995; Ultimul refugiu, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Emil Mladin, Anotimpul Medeei, RL, 1994, 30; Adrian Țion, Patima revendicării adevărului, TR, 1995, 37-38; Poantă, Dicț. poeți, 87-88. Ct.C.
FLORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287030_a_288359]
-
1998) este una a arderilor molcome, mocnite, întreținând în spațiul liric o căldură uniformă, plăcută, propice reveriilor, aducerilor aminte, meditațiilor existențiale. Natură solară, animată de un hedonism grațios, M. stăruie, îndeosebi în Ard săniile, asupra miracolelor vegetale în perspectiva traversării anotimpurilor rodirii ca expresie a perenității: „Curând va trece iar prin pomi rodirea / Și va lăsa în creanga grea minuni. / Zeița împlinirilor din boabe / Va-ntinde plase albe la lăstuni. / Curând mă-ntreabă soarele ce gânduri / M-au bântuit prin trecerea
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
Și nu mă-ncumet să aleg / Și stau la marginea zăpezii / Pândind, cu lupii la un loc, / Din primăveri să cadă iezii” (Sunt lupi acolo). Fără entuziasme eruptive sau zvârcoliri dramatice, „stările” de viață dezvăluite se pliază imagistic celor patru anotimpuri, deopotrivă ale anului și ale sentimentelor, transmițând, rareori amestecate, impresii și trăiri dominate de arșiță sau îngheț, de bucurie sau de tristețe. Preferința pare să fie iarna, univers al tuturor miracolelor și al libertății depline a faptelor și gândurilor, mai
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]