12,966 matches
-
Creșterea cunoașterii științifice, traducere din limba engleză de C. Stoenescu, D. Stoianovici, F. Lobonț, Editura Trei, București, 2002. 19. a) L.Picknett, C. Prince, Conspirația Stargate. Dezvăluirea adevărului aflat în spatele contactelor cu extratereștrii, a spionajului militar și a misterelor Egiptului antic. Traducere din limba engleză și note de Irina Tudor Dumitrescu, RAO International Publishing Company, București, 2005. b) A. Ralph Epperson, Noua ordine mondială, Editura Alma, Oradea, 1997. Adept al conspiraționismului satanist: "istoria a fost o serie de evenimente planificate, conduse
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ci de a le menține în dispersie, întrucât această dispersie le vă dește originea transcendentă. Zeul alegoriei, spre deosebire de cel al simbolului, este absent; abia astfel, el salvează lucrul, nu eternizându-l, ci tocmai dezvăluindu-i caracterul de lucru. Ruinele Romei antice vorbesc, altfel spus, mai cu putere de spre Cetatea Eternă decât reconstrucția sa actuală. Considerarea lucrului ca ruină și a semnului ca scriere le salvează astfel, dialectic: contemplația care le face să survină nu este subiectivă, reverie, calcul abstract al
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o cultură extrem de rafinată și opere de artă precum frescele din Vila Misterelor, decoratorii pompeieni inspirându-se din cultura greacă din epoca helenistică. În Italia, Böcklin se apropie de pictura Renașterii, iar prin intermediul ei, obține o nouă viziune asupra Greciei antice, așezată mai degrabă sub semnul arheologiei sau al filologiei clasice ca deplasare de la formă spre expresie 65. În opinia lui Rodolphe Rapetti, această descoperire devine o marcă a abordării böckliniene a temelor legate de antichitatea greacă cu mitologia aferentă. "Transpoziția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Grecia lui Goethe era "un teritoriu civilizat în măsură să-l reflecte pe Sofocle", opera lui Böcklin tinde să reflecte spiritul grec al perioadei arhaice"68. Într-adevăr, perspectiva goetheeană care împrumută dezideratele Aufklärung-ului transpare într-o reevalaure a tragediei antice în interpretarea pe care o dă unui personaj tragic precum Ifigenia, în piesa sa Ifigenia în Taurida, caracteristică pentru perioada petrecută la Weimer, între 1775 și 1782. În piesă, rațiunea triumfă asupra ritului păgân, asupra cutumei sângeroase prezervate de un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa Ifigenia în Taurida, caracteristică pentru perioada petrecută la Weimer, între 1775 și 1782. În piesă, rațiunea triumfă asupra ritului păgân, asupra cutumei sângeroase prezervate de un rege autoritar care cedează în fața argumentelor de ordin rațional. Revalorizările decadente ale tragediei antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel rezultanta a două gândiri creatoare conjugate, una literară, a reginei, alta a plasticianului"141. Regina Maria va mai adăuga o dimensiune acestei polifonii artistice pe cea a teatrului, sub patronajul reginei înființându-se un teatru de sensibilitate simbolistă: "Teatrul antic în mijlocul naturii" sau "Teatrul noului Casino"142. În același timp, în articolul Tinerimea artistică II, apărut tot în revista Sămănătorul, pe 1 Aprilie 1904, Tzigara-Samurcaș strecoară o critică discretă la adresa sculptorului Spaethe, responsabil de decorațiunea sălilor expoziției. "De ce nu s-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zugrăvim, pe draperia din fundal, pe o bandă corespunzătoare cu lățimea celei de pe prima draperie, un defileu de zâne, simbolizând artele: poezia, pictura, sculptura, arta dramatică, tragedia, comedia, coregrafia etc., care se îndreaptă spre templul artelor -, evidențiat printr-un templu antic, către fundalul decorului"169. Caracterul de sinteză al proiectului iese în evidență prin folosirea unui efect de grisaille, utilizând însă stilistica artei decorative bizantine și populare, transferând dinspre ilustrația de carte bizantină spre cortină motive decorative, scontând un efect dramatic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei decorative bizantine și populare, transferând dinspre ilustrația de carte bizantină spre cortină motive decorative, scontând un efect dramatic cam facil. Putem observa că Baltazar avea la dispoziție și o soluție de compromis pentru gustul unui public conservator, unde muzele antice ar fi urmat să apară deghizate în zânele basmelor românești ca la Kimon Loghi sau Ștefan Popescu, deambulând nu către o poiană, ci către "templu antic". Printre primii care se ocupă de arta decorativă este și G.D. Mirea, realizând panourile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la dispoziție și o soluție de compromis pentru gustul unui public conservator, unde muzele antice ar fi urmat să apară deghizate în zânele basmelor românești ca la Kimon Loghi sau Ștefan Popescu, deambulând nu către o poiană, ci către "templu antic". Printre primii care se ocupă de arta decorativă este și G.D. Mirea, realizând panourile din sala de onoare a consiliului Băncii Naționale, Prometeu aducând focul din cer și Mercur încoronând munca, picturile simbolist-alegorice înfățișând Muzica și Dansul, pictate pe plafonul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o reprezintă sfinxul. Foarte posibil ca imaginea emblematică pentru acest profil reflexiv, cu un fel de tragism condensat, să-l constituie Eminescu și felul în care acesta utilizează tema geniului în poezii precum "Luceafărul", "Geniu pustiu", "Odă în metru antic" etc. Tânărul sfinx pare adâncit într-o contemplatio morosa, privirea sa nu este una frontală, ci are un mic unghi de înclinație care o scoate din sfera contingentului, focalizându-se asupra a ceva ce iese din sfera vizibilului. Această privire
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ton de alb și puțin albastru. Coroanele arborilor se pierd în brunul fundalului. De unde vine impresia de tristețe pe care o degajă acest chip și pe care pictorul o evocă și prin titlu? Kimon Loghi transferă un tragism de factură antică unor personaje extrase din mediul rural, ca în cazul tabloului Fată cu maramă albă, (ulei pe pânză, 0,455 x 0,555 cm, cota 7688, tez. 923 semnat în partea dreaptă jos, cu galben: Kimon/ Loghi) Chipul fetei cu maramă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nota lui personală, bine subliniată de colorit, de sentiment, așezarea pe pânză, alura decorativă a compoziției. Al său Gavroche parizian cu coif roșu are pecetea lui, dar este mai degrabă un studiu decât un tablou. Tristia, această femeie în costum antic sprijinită de un perete, este o figură expresivă. În ce privește compoziția à la Böcklin pe care domnul Loghi a intitulat-o Amor, ea trebuia tratată de o manieră mai puțin vagă și mai naturalistă în anumite părți 421. Și criticul remarcă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
măsură, și pictorii români sunt influențați de această dimensiune a antichității grecești și latine. Avem exemplul unui Leon Bakst, cu Terror antiquus (1908) de ilustrare printr-un singur tablou a ceea ce reprezintă antichitatea în viziunea simbolistă. Artur Verona pictează Frumusețe antică, o vază ornamentală de proveniență romană, tablou simbolist mai degrabă prin titlu; Artachino, o temă mitologică în Biblis transformată în izvor, de gust clasic; Dimitrie Florian un Templu grecesc, care introduce în ecuație sensibilitatea ruiniștilor romantici la confiniile cu simbolismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o influență asupra lui Loghi, "ruinurile" se integrează firesc unui peisaj arcadic dominat de nostalgia trecutului, pictorul oscilează între sugestia unei stări de visare melancolică pe care tabloul o imprimă și armonia arcadică a peisajului. Într-un tablou precum Idilă antică este poate cel mai bine precizată influența böckliniană, pornind de la rama aurită a tabloului, rama cu decorații în stil Secession, la expresia hieratică a atmosferei accentuată de verticalitatea stilizată a chiparoșilor pe fundalul stâncos și costumația antică în roșu și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablou precum Idilă antică este poate cel mai bine precizată influența böckliniană, pornind de la rama aurită a tabloului, rama cu decorații în stil Secession, la expresia hieratică a atmosferei accentuată de verticalitatea stilizată a chiparoșilor pe fundalul stâncos și costumația antică în roșu și alb a celor doi îndrăgostiți. Teatralizarea scenei nu scapă unei priviri atente, gesticulația are amplitudine dramatică, o expresivitate distinctă. De asemenea, o pictură precum Peisaj ideal recuperează cronotopul arcadic, cu un templu în fundal și o fântână
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se întinde armonia stilurilor: draperia bizantină, alături de figuri antice și medievale, alături de frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu, de o singură forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate trece cu vederea că utilizarea unor anumite stiluri, spre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dublat de spiritualizarea acestora în detrimentul senzualității. "Cecilia Storck, cu țigăncile ei, rătăcește în lumi nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în general și, în special, de formele de cultură actuale, globale sau locale. Efectul de bumerang se bazează pe teoria conform căreia cultura de masă americană își trage seva din cultura europeană. Rădăcinile ei pot fi găsite în tipare culturale antice (grecești și romane) și în tipare culturale medievale pe care coloniștii americani de origine europeană le-au apropriat, hibridizat și adaptat la tehnologia modernă, exportându-le, ulterior, în lume (inclusiv în Europa, de unde plecaseră inițial), ca forme specifice de cultură
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
timpului, ruine peste tot și deplânge gândul că de data aceasta s-ar putea să asistăm la finalul apocaliptic. Respingând, de fapt, teoria potrivit căreia cultura de masă actuală ar fi similară tipului de distracție "pâine și circ" din Roma antică, Brantlinger găsește modele viabile de cultură "înaltă" și "de masă" în istoria antică. Majoritatea elementelor criticii moderne a culturii și societății de masă pot fi identificate în teoriile grecești și romane, care își păstrează încă autoritatea datorită legitimării în timp
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
putea să asistăm la finalul apocaliptic. Respingând, de fapt, teoria potrivit căreia cultura de masă actuală ar fi similară tipului de distracție "pâine și circ" din Roma antică, Brantlinger găsește modele viabile de cultură "înaltă" și "de masă" în istoria antică. Majoritatea elementelor criticii moderne a culturii și societății de masă pot fi identificate în teoriile grecești și romane, care își păstrează încă autoritatea datorită legitimării în timp. Conflictul dintre "oamenii cu carte" și "oamenii obișnuiți" a existat dintotdeauna. Poate cel
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de masă pot fi identificate în teoriile grecești și romane, care își păstrează încă autoritatea datorită legitimării în timp. Conflictul dintre "oamenii cu carte" și "oamenii obișnuiți" a existat dintotdeauna. Poate cel mai grăitor exemplu în acest sens în Grecia antică, ceea ce dovedește existența anumitor forme de cultură de masă, deși disprețuite în acea vreme, este comentariul lui Heraclit referitor la eșecul valorilor aristocratice asupra oamenilor care "îi urmează pe barzi și preiau învățăturile mulțimii, nedându-și seama că cei răi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
filosofului, a distrus gustul. Deși inițial Nietzsche a considerat că tragedia a renăscut în opera lui Richard Wagner, mai târziu a inclus muzica în categoria cultură "de masă", considerând-o declinul adevăratelor valori tragice și a bunului-gust31. Revenind la modelele antice, opiniile conservatoare ale grecilor despre formele de guvernare și gusturile culturale "elitiste" și-au găsit ecoul în teoriile romane. În timp ce Cicero considera că declinul și decăderea Romei au fost cauzate chiar de guvernarea democratică, pe care el o numește "guvernare
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
manipulau poporul needucat prin hrană gratuită și jocuri, perspectiva opusă, care sugerează o relație simbiotică între lideri și conduși în cadrul unei grile culturale apropiate, și-a câștigat din ce în ce mai mulți adepți. Susținătorii acestei idei își argumentează demonstrația bazându-se pe textele antice ale istoricilor romani (de exemplu, Tacit), care descriu cruzimea măcelului, dar și plăcerea derivată din cruzime, cu mențiunea că fie barbar ori creștin, vărsarea de sânge era inutilă. Faptul că luptele gladiatorilor erau manifestări ale culturii "de masă" mai degrabă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu cea din luptele gladiatorilor în cultura populară actuală, cu excepția, probabil, a filmelor pornografice și sado-masochiste, a unor emisiuni "Reality TV" sau a actelor de huliganism din timpul meciurilor de fotbal. Totuși, tipul de distracție reprezentat de jocurile din Roma antică este vizibil în cultura contemporană în violența televizată, în filmele care promovează violența și pe care un anumit segment al populației le preferă. În plus, cultura populară pare să fi pătruns atât de bine în viețile noastre, încât teatrul, în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
al populației le preferă. În plus, cultura populară pare să fi pătruns atât de bine în viețile noastre, încât teatrul, în sensul clasic al termenului, face eforturi să supraviețuiască și e gata să accepte compromisuri, la fel ca în Roma antică. Competițiile sportive, concursurile de orice tip, dar în special cele care necesită forță fizică, sunt preferate manifestărilor culturii "de elită", cum ar fi teatrul clasic, opera și concertele simfonice. Dacă dezvoltarea culturii populare va fi sau nu însoțită de regresul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]