9,542 matches
-
simțite cu o intensitate crescută. d. Aplicarea, indicațiile pentru practicarea training-ului autogen rămân în exclusivitate la latitudinea psihoterapeutului curant; practic, pentru această metodă, nu există contraindicații. e. În cazul în care subiectul nu realizează în primele 10-15 zile senzațiile antrenamentului autogen, metoda trebuie abandonată, fiind de prisos continuarea ei. f. Orice senzație deosebită care apare în urma training-ului autogen și care nu este cuprinsă în exercițiu va fi comunicată imediat terapeutului. g. Psihoterapia relaxantă nu este obligatorie pentru persoanele
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
f. Orice senzație deosebită care apare în urma training-ului autogen și care nu este cuprinsă în exercițiu va fi comunicată imediat terapeutului. g. Psihoterapia relaxantă nu este obligatorie pentru persoanele care nu doresc să o practice. h. În cursul antrenamentului nu se va forța obținerea senzațiilor dorite sau a relaxării deoarece acestea nu pot fi obținute prin constrângere; va trebui să se treacă natural, fără rigiditate, de la o senzație la alta; va trebui să se încerce reprezentarea formulelor (de exemplu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
la autor la autor. Esențială rămâne respectarea desfășurării exercițiilor; important de reținut este faptul că la circa o lună de exersare, formula exercițiului se comprimă aproape de la sine, reducându-se la terminarea ciclului la câteva cuvinte pentru fiecare ședință de antrenament autogen. Rezultatele care se obțin prin practicarea antrenamentului autogen * Destinderea respiratorie; * Prin relaxare, trainingul duce la economie de energie; * Subiecții bine antrenați sunt capabili să adoarmă când doresc și să se trezească la ora fixată de ei; toți cei care
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
exercițiilor; important de reținut este faptul că la circa o lună de exersare, formula exercițiului se comprimă aproape de la sine, reducându-se la terminarea ciclului la câteva cuvinte pentru fiecare ședință de antrenament autogen. Rezultatele care se obțin prin practicarea antrenamentului autogen * Destinderea respiratorie; * Prin relaxare, trainingul duce la economie de energie; * Subiecții bine antrenați sunt capabili să adoarmă când doresc și să se trezească la ora fixată de ei; toți cei care duc la bun sfârșit training-ul autogen, au
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de performanță. Criteriile de diagnostic diferențial se bazează pe dimensiunile pereților VS (ce nu ating valorile de 13-14 mm din CMH), ale cavității VS care nu este scăzută în dimensiuni, precum și pe absența disfuncției diastolice. În cazul unui sportiv, întreruperea antrenamentelor timp de 4-6 săptămâni duce la regresia hipertrofiei [3]. În cazul CMH cu hipertrofie localizată la nivelul septului interventricular (SIV) diagnosticul diferențial se realizează cu hipertrofia izolată de ventricul drept (VD), cu dextro-transpoziția de vase mari sau chiar cu hipertrofia
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
educativ-terapeutic, ca proces ce asigură formarea omului, presupune respectarea unor reguli, cerințe, principii. Ca urmare, în intervenția terapeutică la autiști se vizează componentele comportamentale cognitive, motrice, afective, sociale și estetice. Aceasta presupune respectarea următoarelor principii: al precocității intervenției, al intensității antrenamentului, cel al implicării părinților și al integrării copilului în mediul adecvat vârstei, al individualizării programului terapeutic și al implicării echipei interdisciplinare, al predictibilității și continuității, al exploatării abilităților specifice dobândite și utilizării indiciilor vizuali, precum și al abordării funcționale a tulburărilor
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
exo-bucal; post operator aspectul fizionomic este refăcut, redând integritatea buzei superioare și continuitatea arcadei alvelo-dentare superioare. Vălul palatin bine realizat, suplu și mobil, este însă insuficient de lung pentru a realiza istmul velo faringian. Apraxie linguală și labio-jugală prin lipsa antrenamentului muscular adecvat vorbirii. b. Probele funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma: 300cm³ cu nasul deschis și 400cm³ cu nasul închis, indică o insuficiență respiratorie cu volum mic. Expir de intensitate mică, fără suflu. Necoordonarea respirație-fonație. Adaptabilitate la efortul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
197; p.84-113). Incidența tulburărilor funcționale este detectată la același subiect alături de tulburările de rezonanță și de articulație. Am considerat tulburări funcționale: respirația orală în loc de cea nasală, respirul alert, aritmic, fără eficiență în fonație, capacitatea respiratorie mică prin lipsa de antrenament a mușchilor respiratori. În tulburările de deglutiție au fost încadrate refularea lichidelor pe nas și deglutiția de tip primar (infantilă). Tulburările otice cuprind fenomenele de insuficientă acuitate auditivă, de ușoară hipoacuzie determinată exclusiv prin comunicarea cu trompele lui Eustache (85
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1 până la 5, cea ce complică activitatea de reeducare fonetică. În urma studiului efectuat se constată că mai multe intervenții chirurgicale pe același văl nu aduc un plus de funcționalitate velară, calitate ce se poate dealtfel obține ușor prin gimnastică și antrenament muscular. Practica confirmă justețea alegerii momentului operator la vârsta de 2 ani când copilul se află înainte de practicarea limbajului articulat, el începând vorbirea după refacerea integrității anatomice a vălului palatin. Din punct de vedere logopedic este vorba de educația vorbirii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prima vedere într-o tipologie anume. De asemenea, tulburările celorlalte funcții: supt, deglutiție, respirație, masticație și fizionomice care contribuie prin dezechilibrul ocluzo-articular la agravarea tulburărilor de fonație, trebuie surprinse în relația lor de interdependență. Imposibilitatea suptului duce la lipsa de antrenament muscular și aceasta la formarea unor anomalii dento-maxilare și tulburări fono-articulatorii. Respirația orală întreține tulburările de fonație, generează anomalii dento-maxilare care, la rândul lor, întrețin tulburările de articulație. Deglutiția infantilă provoacă și menține tulburări de articulație mai ales dacă a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a stabili elementele generale și specifice unei categorii de subiecți, constrânși să adapteze funcția fonetică la defectul velar, prin acte compensatorii, în scopul combinării de semne, cât mai apropiat de idiomul folosit de anturaj. Forma și întinderea defectului, reușita operatorie, antrenamentul corect sau incorect în activitatea verbală impusă de mediul înconjurător, suprapunerea tulburărilor fono-articulatorii peste așa-zisa „dislalie de evoluție” precum și ritmul propriu de maturizare a sistemului fonologic, imprimă fonetismului specific copilului cu defect velar congenital, particularități individuale de o mare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
interesant de semnalat este faptul că înlocuirile se produc mai mult în cazul elementelor fonetice linguodentale, linguo-palatale și linguo-velare a căror formă nu este vizualizată și în care limba ca organ activ suferă de o anumită apraxie determinată prin lipsa antrenamentului muscular. Această observație este de asemenea demnă de a fi luată în considerație privind metodologia corectivă. Fenomenul de substituire își plasează punctele cele mai înalte în sfera consoanelor r, j, g, z, b, d, la fel în ambele forme de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
intersociale, traumatizează copilul rhinolalic, de mai multe ori, cu efecte inhibitorii asupra actului de producere a limbajului. Achiziția întârziată a unităților fonologice și lingvistice, imposibilitatea de antrenare a elementelor articulatorii înainte de redarea integrității anatomice duc la o anumită lipsă de antrenament a abilităților psihice, a mânuirii limbajului, ceea ce implică unele aspecte ale funcției mediatoare a limbajului în sistemul de comunicare. Se ridică problema importanței și necesității reeducării fonetice a vorbirii rhinodislalice specifice copiilor care se nasc cu despicături congenitale labio-maxilo-palatine în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cazurile operate între 4-5 ani. - Terapia logopedică a durat între 2 luni și 20 luni. - Colaborarea familiei.Pentru grupa III-a caracteristicile sunt:Efectuarea intervenției chirurgicale ori prea timpuriu (până la 12 luni), ori tardiv (peste 10 ani). - Văl nefuncțional, fără antrenament preoperator. - Terapia logopedică efectuată tardiv - 53-336 luni cu o durată scurtă de 1 lună până la 5 luni. - Lipsește colaborarea familiei și sprijinul ei afectiv. - Pentru grupa IV, caracteristicile sunt: - Intervenții chirurgicale efectuate ori la 5-6 zile de la naștere ori între
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
terapia logopedică preoperatorie ca și cea postoperatorie a fost antrenată mama. Aceasta a asistat la fiecare ședință de lucru logopedic primind instrucțiuni în funcție de dezvoltarea vorbirii și dezvoltarea psiho-individuală a copilului. Astfel tratamentul logopedic s-a efectuat și acasă asigurând continuitatea antrenamentului în exercițiile pentru o vorbire corectă. Dar antrenarea mamei pentru corectarea vorbirii cere o muncă specială din partea logopedului; mulți părinți consideră uneori defectul de vorbire fără importanță, deoarece reușesc să facă o legătură verbală cu copilul lor și așteaptă, ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
poate face asemenea învățării oricărei alte limbi străine, printr-o activitate dirijată și programată într-o strânsă muncă de echipă: chirurg - logoped - familie. Subiecții care se bucură de transferul afectiv echilibrat al părinților și de sprijinul în efectuarea exercițiilor de antrenament muscular și fono-articulator au de 4,2 ori (57,4/13,7) mai multe șanse de a face parte din prima grupă (grafic 28). Calculând gradul de organizare și progres găsim că este de 1,8 ori (1,81/0
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lucru logopedic pentru micile realizări obținute în exprimare în scopul de a-I reda încrederea în forțele sale proprii. Domeniul corectării vorbirii este determinat de însăși natura lui complexă și cere exigență. Pregătirea pentru această activitate este aridă, necesitând un antrenament îndelung, o practică bogată și cunoștințe multilaterale. Logopedul trebuie să posede calități personale ca: vorbire clară, demnă de imitat, sănătate și rezistență fizică, simțul răspunderii, interes, atitudine obiectivă, adaptabilitate, stăpânire de sine, ingeniozitate, dorința de a colabora profesional cu alți
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suflu bucal pregătesc realizarea scopului propus în lecția cu conținut logopedic, creiază suportul de corectare al emisiei fonemelor și morfemelor, în timpul lecțiilor, precum și contenția rezultatelor obținute în corectarea vorbirii prin efectuarea exercițiilor de suflu, chiar după încheierea terapiei logopedice. C. Antrenamentul muscular prin miogimnastică completează în ordinea expunerii programul de exerciții preliminarii oricărei activități de reeducare fonetică. Antrenamentul urmărește creșterea funcției musculaturii statice și dinamice, cu hipertrofia miofibrilelor, obținută prin repetări frecvente ale anumitor mișcări (189; p.429-435). În urma antrenării diferențiate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonemelor și morfemelor, în timpul lecțiilor, precum și contenția rezultatelor obținute în corectarea vorbirii prin efectuarea exercițiilor de suflu, chiar după încheierea terapiei logopedice. C. Antrenamentul muscular prin miogimnastică completează în ordinea expunerii programul de exerciții preliminarii oricărei activități de reeducare fonetică. Antrenamentul urmărește creșterea funcției musculaturii statice și dinamice, cu hipertrofia miofibrilelor, obținută prin repetări frecvente ale anumitor mișcări (189; p.429-435). În urma antrenării diferențiate a grupelor de mușchi în deficit funcțional se creiază condiția necesară atât reechilibrării tonusului de repaus, cât
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se fac în 3-4 reprize pe zi de câte 1-2 minute, a 8-9 mișcări pe minut. Pentru antrenamentul vălului palatin se poate aplica o gimnastică pasivă cât și activă. Gimnastica pasivă se realizează prin masare. Masajul poate fi electric, instrumental sau digital. Seeman preferă masajul digital al vălului. El trebuie efectuat de 2-3 ori pe zi cu excitații
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
insuficiența velară. Exercițiile pentru mișcarea conștientă a palatului moale, ținerea aerului în gură sub presiune umflând obrajii și aruncând aerul cu explozie printre buze, nu sunt decât manevre de stimulare și activare a funcționalității velare. În cazul în care în urma antrenamentului muscular între peretele posterior al faringelui și marginea posterioară a vălului rămâne un spațiu de 5-6 mm în timpul fonației, cu menținerea vorbirii nasonate, se recomandă velo-faringo-plastia (Schönborn-Rosenthal). Pentru a se obține rezultate optime, trebuiesc respectate o serie de principii generale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
al faringelui și marginea posterioară a vălului rămâne un spațiu de 5-6 mm în timpul fonației, cu menținerea vorbirii nasonate, se recomandă velo-faringo-plastia (Schönborn-Rosenthal). Pentru a se obține rezultate optime, trebuiesc respectate o serie de principii generale în timpul executării exercițiilor de antrenament muscular : - Suprapunerea exercițiilor pe ritmul respirator după o prealabilă corectare a respirației.Respectarea orarului de lucru și a etapelor indicate de logoped. - Integrarea exercițiilor într-o educație fizică generală. - Pentru deprinderea exercițiilor și eficiența lor, copilul le va continua acasă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Aplicarea consecventă a tehnicii, continuitatea și ritmicitatea exercițiilor pe întreaga perioadă prescrisă. - Respectarea principiului efortului progresiv din punct de vedere al intensității, duratei și ritmului.Individualizarea sistemului de lucru în funcție de indicația terapeutică, de vârstă și de particularitățile psiho-motorii ale copilului. Antrenamentul muscular nu constituie o metodă izolată în cadrul tratamentului foniatric complex. El creează un fond muscular propice desfășurării exercițiilor de articulare a fonemelor. Aceasta nu înseamnă că fondul muscular odată obținut, antrenamentul muscular se întrerupe, ci din contră el se continuă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
terapeutică, de vârstă și de particularitățile psiho-motorii ale copilului. Antrenamentul muscular nu constituie o metodă izolată în cadrul tratamentului foniatric complex. El creează un fond muscular propice desfășurării exercițiilor de articulare a fonemelor. Aceasta nu înseamnă că fondul muscular odată obținut, antrenamentul muscular se întrerupe, ci din contră el se continuă pe tot parcursul tratamentului logopedic, înaintea fiecărei ședințe de lucru executându-se atât exerciții de respirație, de suflu, cât și de antrenament muscular. Această suită de exerciții formează activitatea esențială în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonemelor. Aceasta nu înseamnă că fondul muscular odată obținut, antrenamentul muscular se întrerupe, ci din contră el se continuă pe tot parcursul tratamentului logopedic, înaintea fiecărei ședințe de lucru executându-se atât exerciții de respirație, de suflu, cât și de antrenament muscular. Această suită de exerciții formează activitatea esențială în terapia preliminară. Ele au scopul de a pregăti efectele scontate în lecția logopedică propriu-zis și au avantajul că se pot realiza încă de la vârstele foarte mici. Dar indiferent de vârsta la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]