8,321 matches
-
mari pentru om și echipament. 10. Căderile grele, cu un factor mare de risc, pot fi ținute numai printr-o asigurare dinamică, singura care apără omul și echipamentul de supraîncărcare. 11. Orice piton intermediar (chiar și cel mai sigur în aparență) poate fi smuls; nu te baza niciodată 100% pe un piton intermediar. 12. Nu se face rapel după bucle găsite, chiar aparent, noi. 13. Nu se folosesc corzi statice în traseele de escaladă sportivă sau alpinism. Corzile statice pot fi
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
12 activități extracurriculare desfășurate ca și antrenamente creative pe parcursul unui an școlar. Este bine de cunoscut impactul pe care activitățile extracurriculare îl au asupra formării conduitei creative a elevului, cert fiind că orice copil are mai multe posibilități decât lasă aparența să se vadă, că posedă un potențial creativ care, nestimulat, nu va rodi mai târziu, împiedicându-l astfel în a face față „noutăților permanente”. Este foarte bine ca și un învățător să fi beneficiat la rândul lui de o formare
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
fariseul) care s au dus la templu să se roage. Dar cine s-a rugat cu adevărat? Exegeții afirmă că rugăciunea fariseului n-a fost, de fapt, o...rugăciune. El nu-i cere nimic lui Dumnezeu. Se adresează doar în aparență Lui, în timp ce se contemplă cu admirație pe sine. Mântuitorul ne arată în acestă parabolă că deosebirea dintre cei doi se vădește chiar și înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, când omul trebuie să fie smerit și apăsat sub greutatea păcatelor făcute
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
prin ea însăși un act de originalitate și constă în a vedea probleme acolo unde ceilalți nu le observă, unde opinia comună socotește că totul e definit, bine gândit, de neschimbat. Astfel, aptitudinea specială denumită „sensibilitate față de implicațiile ascunse în spatele aparențelor” este o notă definitoare a personalității creative. b) desprinderea problemei și formularea ei în termeni clari și familiari. c) demersuri investigative și rezolutive constând în informarea minuțioasă asupra „istoricului” problemei și necesitând din partea persoanei: capacități evolutive, deschiderea față de experiență, plasticitatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
al consolidării și sistematizării, datelor și conceptelor, al explorării unor analogii, similitudini și diferențe, al soluționării unor probleme care comportă alternative. Avantaje: - crearea unei atmosfere de deschidere; facilitarea interesului pentru comunicare; acceptarea punctelor de vedere diferite; - conștientizarea complexității situațiilor în aparență simple; - optimizarea relațiilor profesor - elev; exersarea abilităților de ascultare activă și respectarea regulilor de dialog; Etape: 1. Reamintirea regulilor: vorbește când îți vine rândul; ridică mâna când dorești să spui ceva; nu întrerupe pe cel care vorbește; - critică ideea și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Grigorescu, Petrașcu, Pallady, Andreescu sau Ciucurencu ca pe obiecte narative picturale. Cercetarea consideră că manifestarea lor generează uneori mult mai mult decât narațiune, adică elemente emoționale, nuanțe psihologice, secvențe de meditație filosofică sau alte calități, adjective și caracteristici,numai în aparență străine narațiunii. Pictura apare astfel, în narativitatea ei, ca narațiune calitativă, intensională, ca obiect narativ în moduri plurale și indefinite, ca obiect care prezintă și unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Lucrarea consideră că acest fel de a înțelege efectul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
în poveste un element care va amplifica mai târziu, pe același nivel sau în altă parte, pe un alt nivel” și face referire, spre exemplificare, la Flaubert : „dacă, în Un cœur simple, Flaubert ne spune la un moment dat, în aparență fără să insiste, că fiicele subprefectului din Pont-l'Evêque au un papagal, înseamnă că acest papagal va avea mai târziu o mare importanță în viața lui Felicité: sublinierea acestui detaliu (oricare ar fi forma lui lingvistică) constituie o funcție
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
tabloului. Corrain consideră că La fuite en Égypte de Elsheimer respectă motivul ascunderii lui Isus într-un spațiu asigurator și presupune că pentru a ajunge în acest alt spațiu, personajele narațiunii picturale traversează o serie de pericole. Peisajul, care împrumută aparența unui personaj, pe de o parte le ilustrează, pe de alta se pliază voinței divine. Locul în care păstorii păstrează focul aprins pare să reprezinte finalul programului narativ parțial al fugarilor și pare să anunțe sfârșitul pozitiv al călătoriei. Călătoria
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Mach. El propune ideea unei sinestezii comandate de vizibil și compromise prin eliminarea lui: „Dacă întoarcem privirea sau închidem ochii...putem simți tactil arborele, putem gusta fructul, putem simți focul; dar nu le putem vedea. În acest fel, lucrul în aparență unitar se divide în părți care sunt conectate nu numai între ele, dar care pun în evidență și alte aspecte. Vizibilul se separă de tactil, de ceea ce poate fi gustat” Beyaert arată că pictura lui Matisse cere o altfel de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de Maurits Cornelis Escher este o altă imagine în care Wendy Steiner observă efectul de amplificare a narativității prin tehnica repetiției vizuale. Aici albul și negrul funcționează alternativ și creează impresia unei complexități multilineare în care figurile circulă, într-o aparență dinamică, în afara și în jurul spațiului pictural, anticipând parcă întâlnirea și strângerea mâinilor, undeva, în mijlocul imaginii. Steiner expune aici narativitatea imaginii picturale în termenii opoziției dintre narativitatea puternică și narativitatea slabă. Dincolo de observațiile lui Steiner se poate adăuga faptul că narativitatea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narațiune există uneori, așa cum spune și Gerald Prince în Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability, mult mai mult decât narațiune, adică și efecte comice, și elemente emoționale, și nuanțe psihologice, și momente de meditație filosofică, și alte calități, adjective, caracteristici numai în aparență străine narațiunii. Prin mult mai mult decât narațiunea narațiunilor, naratologia încearcă să descrie entitățile narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus, naratologia încearcă să descrie narațiunile în narrativeness-ul sau în narativitatea lor calitativă, intensională, ca obiecte calificabile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
formă semnificantă”. Warburton consideră că ideile lui Bell despre obiectele artei, despre forța lor generatoare de emoție estetică, despre relevanța combinațiilor de linii, forme și culori și despre relațiile dintre ele pot oferi:„o frântură din structura lumii de dincolo de aparențele ei”. Warburton crede că teoria lui Bell definește, în esență, maniera de abordare a unor post-impresioniști ca Cezanne, Matisse sau Picasso care: „în ciuda înclinației spre abstracțiune...au făcut ceea ce fac artiștii dintotdeauna: au creat obiecte cu formă semnificantă”. În accepția
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
vedetot. Privirea aceasta care șlefuiește narativ imaginea stă sub presiunea nerăbdătoare și vigilentă a ochiului care reține mai ales ceea ce este gata să scape vizualității: „care smulge forma picturală din presupusa ei dinamică...descoperă suprafața picturală secundă de dincolo de masca aparențelor picturale”. Privirea aceasta poate șlefui narativ imaginea acolo unde apar succesiuni de aspecte vizibile și nonvizibile ale unităților ritmice picturale, acolo unde valoarea dată de o unitate picturală vizibilă este urmată de valoarea dată de o unitate picturală nonvizibilă oarecum
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
atenției în timpul exercițiului de stretching ajută la înțelegerea mai bună a efectelor; * Stretchingul permite diminuarea controlului exagerat dar nefast pe care spiritul îl exercită asupra activității corporale. Corpul va sfârși prin a se mișca „în propriul interes” și nu pentru aparențe sau pentru rivalitate; * Stretchingul stimulează circulația sanguină. Stretchingul se învață ușor, dar are un mod bun și unul rău de a-l practica. Întinderea trebuie să se realizeze în condiții de destindere, atenția rămânând concentrată asupra mușchilor care trebuie să
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
două ori în decursul a 2 ani datorită schimbării de domiciliu. Întârziere în apariția vorbirii, la 1 an și 5 luni știa puține cuvinte nefiind capabil să formuleze propoziții simple. Disritmia limbajului a apărut la 4 ani fără cauze organice aparențe, ci datorită faptului că mama suferă de bâlbâiala. La vârsta de 5 ani tulburarea a degenerat datorită atmosferei tensionate din familie (tatăl a suferit un accident de muncă și a rămas paralizat). Istoricul adaptării pedagogice: socializează foarte greu, are prieteni
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
cultural; este virtutea oricărei ideologii aceea de a prezenta realități, în fond arbitrare, drept conforme unui adevăr imuabil și, ca atare, inevitabile. Riscul pe care îl presupune ignorarea culorii albe a acestui lut este cel al anacronismului, prin care, sub aparența obiectivității, înlocuim discret realitatea de studiat cu cea cunoscută, exoticul cu familiarul, variabilele cu constantele, pe „ceilalți”, cu „noi”. Teoreticienii istoriei și arheologiei au risipit suficientă cerneală avertizându-ne asupra acestui fenomen - prin care se strecoară, în reconstrucția trecutului, valorile
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Hoffecker 2009) și în ciuda aspectului lor fizic robust, descris drept „arctic” sau chiar „hiperarctic” (Holliday, 1997), Neanderthalienii nu sunt, la rigoare, o specie propriu-zis adaptată climatului rece (Soffer 2009), iar originea lor mediteraneeană este grăitoare (Serangeli & Bolus 2009). După toate aparențele, este cultura lor, în înțelesul cel mai general, adică imbricată cu propria biologie, cea care le-a permis colonizarea cu succes a unor contexte riguroase. Însă explicarea variabilității culturale a paleoliticului mijlociu a determinat, și nu de puține ori, reacții
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
toate par să contrasteze vădit cu orientarea aproape exclusivă<footnote Deși puține, nu lipsesc indiciile completării dietei cu resurse vegetale (Lev et al. 2005; Madella et al. 2002; Pérez-Pérez et al. 2003). footnote> a economiei lor către vânătoarea - după toate aparențele, foarte eficientă - a ierbivorelor mari și, în genere, cu succesul evolutiv al acestui tip uman. Datele acumulate în ultimele decenii tind, însă, să disipeze întrucâtva misterul Neaderthalian, moderând, în primul rând, semnificația acestui „succes” adaptativ. Astfel, orientarea economiei de subzistență
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cea care pare să fi pus în valoare toate aceste achiziții culturale, și tot ea pare să susțină „încărcarea sexuală” a culturii materiale, vizibilă deja în aurignacian și marcată începând cu gravettianul. Acest ultim tehnocomplex este primul care anunță, în aparență, un peisaj social categoric „familiar”: tehnici eficiente de vânătoare și de stocare sezonieră (Binford 1993); mobilitate logistică și areale de exploatare extinse pe sute de kilometri; situri de agregare temporară (Gamble 1999); o diviziune marcată a muncii pe sexe, vizibilă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Prin contrast, tehnologia de exploatare minimă a lui Homo erectus l-a ținut efectiv pe acesta departe de aceste zone, într-un context ecologic „sigur” și familiar, episoadele de extincție/speciație petrecute la nivel de paleolitic inferior fiind, după toate aparențele, determinate de macro schimbări climatice, care au condus la contracția naturală ale nișelor ecologice ocupate de aceste hominide și la izolarea genetică periodică a populațiilor regionale. Din această perspectivă, situația populațiilor din paleoliticul mijlociu pare să fie realmente mediană, fapt
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Pe măsură ce va crește, independența care i s-a acordat îl va ajuta să-și identifice propriile atitudini și să aleagă meseria care i se potrivește cel mai bine, să își îndeplinească propriile vise, nu pe cele ale părinților. Cu toate că în aparență stilul democratic are numai avantaje, totuși e bine să menționăm faptul că un copil crescut în acest mod se va adapta cu greu stilului autoritar (pe care îl poate întâlni la școală, în grupurile de prieteni, armată etc). El ar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
mai mari de 100 m ele sunt aproape orizontale. De aici concluzia că “deranjamentele care se înregistrează până la înclinări de 30°-40° la oolitele sarmatice din Dealurile Lespezi, Pietrăriei și Maxut, nu sunt decât alunecări în masă, care au dat aparența unor structuri false” (N. Macarovici,1949). După 1950 urmează o nouă etapă în care cercetările capătă un caracter de detaliu. Astfel, majoritatea studiilor elaborate pentru această regiune, aparțin geografilor sau altor cercetători de la Iași. În 1954, N. Bucur și N.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dubitans, intelligens, affirmans, negans, volens, nolens, imaginans quoque, et senties», înțelegînd așadar, de data aceasta, că sensibilitatea și imaginația fac parte din gîndire. Descartes procedează la o limitare strictă a ceea ce, în sensibilitate, poate fi numit gîndire: este vorba de aparența de a simți, manifestarea simțirii. Chiar dacă lucrurile pe care le văd nu există, e adevărat totuși că eu cred că le văd, sau că mi se pare că le văd, și aceasta este aparența de,ceea ce apare, care este numită
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fi numit gîndire: este vorba de aparența de a simți, manifestarea simțirii. Chiar dacă lucrurile pe care le văd nu există, e adevărat totuși că eu cred că le văd, sau că mi se pare că le văd, și aceasta este aparența de,ceea ce apare, care este numită acum gîndire: ) Față de această definire dublă a gîndirii din Meditația a-II-a, interpreții se împart și își asumă două atitudini diferite. Unii valorizează prima definiție pentru a demonstra că, la Descartes, gîndirea este întotdeauna o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
materiale, înainte de toate înțelegerea și rațiunea. Apoi, drumul meditativ se continuă în supunerea noțiunii de gîndire unui nou examen în lumina căruia am aflat deja imaterialitatea și indubitabilitatea ei. Gîndirea rămîne indubitabilă în ciuda caracterului îndoielnic al existenței corpurilor, deoarece întrucât aparența de a simți nu implică existența lumii exterioare și nici pe cea a propriului meu corp, ea este totodată indubitabilă și distinctă de corp: prin urmare ea poate fi acceptată în interiorul gîndirii. Cum ea trece cu succes proba indubitabilității, dimensiunea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]