6,377 matches
-
relațiilor dintre cer și pământ, ca prevestire, "mesaj al cerului". Desenele preistorice, care figurau oamenii-păsări, au fost interpretate ca semnificând "zborul sufletului" sau zborul extatic al șamanului. În mitologia occidentală, ca și în India, păsările se așează ierarhic pe crengile Arborelui Lumii: de exemplu, în Upanișade apar două tipuri de păsări, una care mănâncă fructul pomului, fiind simbolul sufletului individual (jīvătmă), cealaltă contemplă, ca simbol al spiritului universal (Atmă). "Limbajul păsărilor", despre care vorbește Coranul, este un limbaj al îngerilor, al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nopții și întunericului.236 b. Imaginea spațiu-timp Legătura permanentă dintre lumea de aici și lumea de dincolo este ilustrată, în credința populară, și de implantarea ritualică a șase însemne funerare pe mormânt: țărușul apotropaic, sulița, săgeata bradului sau bradul, ca arbore psihopomp, stâlpul, simplu sau împodobit cu pasărea sufletului, crucea, ca însemn solar al mortului, și troița, ca însemn mitologic al credinței mortului.237 În satul tradițional, există două forme complementare de reprezentare a sufletului mortului, pasărea-sufletului și sufletul-pasăre: "pasărea sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aspect: "cu aripile strânse", ca pasăre a sufletului, ca alter ego existențial, și "cu aripile deschise", ca ipostază cosmică a sufletului pasăre."239 Pasărea ritualică a fost dublu reprezentată, ascendent și descendent. Urcarea ritualică, din universul htonic al morții, pe arborele cosmosului se face în trepte: pasărea sufletului, de pe pieptul mortului, este înmormântată și ea, apoi este ridicată pe mormânt, de pe mormânt pe stâlp, pe arborele vieții, apoi pe arborele cosmic. Coborârea din arborele cosmic pe coloana cerului, apoi pe crucea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a fost dublu reprezentată, ascendent și descendent. Urcarea ritualică, din universul htonic al morții, pe arborele cosmosului se face în trepte: pasărea sufletului, de pe pieptul mortului, este înmormântată și ea, apoi este ridicată pe mormânt, de pe mormânt pe stâlp, pe arborele vieții, apoi pe arborele cosmic. Coborârea din arborele cosmic pe coloana cerului, apoi pe crucea de pe mormânt transformă pasărea sufletului în pasăre cu aripi închise.240 În filosofia populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ascendent și descendent. Urcarea ritualică, din universul htonic al morții, pe arborele cosmosului se face în trepte: pasărea sufletului, de pe pieptul mortului, este înmormântată și ea, apoi este ridicată pe mormânt, de pe mormânt pe stâlp, pe arborele vieții, apoi pe arborele cosmic. Coborârea din arborele cosmic pe coloana cerului, apoi pe crucea de pe mormânt transformă pasărea sufletului în pasăre cu aripi închise.240 În filosofia populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ritualică, din universul htonic al morții, pe arborele cosmosului se face în trepte: pasărea sufletului, de pe pieptul mortului, este înmormântată și ea, apoi este ridicată pe mormânt, de pe mormânt pe stâlp, pe arborele vieții, apoi pe arborele cosmic. Coborârea din arborele cosmic pe coloana cerului, apoi pe crucea de pe mormânt transformă pasărea sufletului în pasăre cu aripi închise.240 În filosofia populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fluent al apelor primordiale", șarpele este prezent în ornamentica populară, sub forma unei linii ondulate sau în zigzag, numită "dinți de lup" sau "dinți de ferăstrău". Considerat "animal cosmic prin excelență", plămădit, aidoma cosmosului, din pământ și apă, este consubstanțial arborelui cosmic. Șarpele mitic este dual, ca apotropeu al pământului, șarpele terestru se află la "crugurile cerului" (nadirul și zenitul), iar șarpele cosmic, la "brâul pământului" (ecuator). În mentalitatea populară românească, șarpele apare sub trei înfățișări: șarpele de casă, șarpele de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Aceste două zile închinate șarpelui Alexiile și Ziua Crucii împărțeau anul calendaristic în două jumătăți antagonice: iarnă / vară, lumină / întuneric, fertilitate / sterilitate, viață / moarte.346 c. Imaginea-cronotop În legendele românești, șarpele este preexistent cosmosului, ridicându-se deasupra apelor primordiale odată cu Arborele cosmic: "La începutul începutului, din hău acela de ape, șarpele a ieșit odată cu copaciu acela mai mare din ape, încleștat în rădăcinile lui. Întrebat de Fârtat cine este, a căscat gura mare și a lepădat pe Nefârtat, care a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur din colindele românești este un simbol al creației repetate, realizând legătura continuă dintre elementul acvatic primordial și Arborele cosmic: "Colea jos, Doamne mai jos; Florile dalbe lemn de măr! / În prundurile mării dalbe, / Născutu-mi-ai, crescutu-mi-au, / Măr înalt și minunat; / Face florile vineșoare, / Și-ncă mere roșioare. / Dară Dulful mării-ei, / El mai rău că s-a-nvățat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șarpe verde; Sus la vârfu mărului, / Împuiatu-s-a șoimul vânăt; / Dară Dulful mării-ei, / Când sare din mare-afară, / Vidra-ncepe de-a lătrară, / Șarpe verde-a șuierară, / Șoimul vânăt de-a țipară."362 Șarpele fertilizator și apotropaic, ca substitut al Arborelui cosmic, este reprezentat în colinde, prin intermediul usturoiului crescut din capul îngropat al șarpelui, făcând legătura dintre forțele teluricului și energiile acvatice. În poezia populară, șarpele este prezent ca dușman, ca pericol care pune în dezechilibru ordinea lucrurilor: "În jos înspre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cercetarea se desfășoară pe un lot de 100 subiecți, selectați dintre 227 cadre didactice din trei licee Liceul Industrial, Liceul de Artă și Liceul Pedagogic din județul Prahova după ce li s-a aplicat Chestionarului adaptării la stres și a Testul arborelui. Mai aflăm că observatorii cercetării nu sunt alții decât elevii acestor cadre didactice după ce au fost instruiți în folosirea grilei puse la dispoziție. Metodologia cercetării s-a bazat pe o analiză funcțională și pe o analiză integratoare sau structural-funcțională. Din
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Dintr-un lot de 227 de profesori din județul Prahova (95 de profesori din Liceul Industrial, 75 de profesori din Liceul de Artă și 57 de profesori din Liceul Pedagogic) am selectat cu ajutorul Chestionarului adaptării la stres și a Testului arborelui 100 de profesori, pentru a putea fi observați de liceenii lor, astfel: 41 profesori din Liceul Industrial, 39 profesori din Liceul de Artă și 20 profesori din Liceul Pedagogic. Fiecare profesor a fost observat de 5 liceeni din clase diferite
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etapă a cercetării fiind identificarea profesorilor cu reactivitate accentuată la stres și a celor cu reactivitate scăzută la stres în fiecare liceu investigat), am aplicat ,,Chestionarul de adaptare la stres", construit și standardizat de psihologul român Popa Marian și ,,Testul arborelui", standardizat și etalonat de psihologul elvețian Charles Koch. Am ales să aplicăm chestionarul ca metodă de cercetare datorită avantajelor de ordin economic și aplicativ (se completează repede și ușor), de ordin informativ (culege informații de la un număr mare de subiecți
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
eșantion de subiecți (profesori) cât mai reprezentativ pentru fiecare instituție școlară (cu reactivitate accentuată și scăzută la stres), contribuind astfel la verificarea primelor două ipoteze de cercetare. Pentru a completa datele obținute pe baza chestionarului, am aplicat testul proiectiv ,,Testul arborelui"141, care ne-a oferit posibilitatea cunoașterii personalității profesorilor investigați. Testul constă în desenul unui arbore/pom fructifer, nu a unui brad, deoarece limitează libertatea proiectivă a subiectului, iar consemnul indicat este: ,,Vă rog să desenați un arbore fructifer, cât
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres), contribuind astfel la verificarea primelor două ipoteze de cercetare. Pentru a completa datele obținute pe baza chestionarului, am aplicat testul proiectiv ,,Testul arborelui"141, care ne-a oferit posibilitatea cunoașterii personalității profesorilor investigați. Testul constă în desenul unui arbore/pom fructifer, nu a unui brad, deoarece limitează libertatea proiectivă a subiectului, iar consemnul indicat este: ,,Vă rog să desenați un arbore fructifer, cât de bine puteți pe o hârtie de format A4, pe verticală". Subiectul/profesorul pus în fața sarcinii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
proiectiv ,,Testul arborelui"141, care ne-a oferit posibilitatea cunoașterii personalității profesorilor investigați. Testul constă în desenul unui arbore/pom fructifer, nu a unui brad, deoarece limitează libertatea proiectivă a subiectului, iar consemnul indicat este: ,,Vă rog să desenați un arbore fructifer, cât de bine puteți pe o hârtie de format A4, pe verticală". Subiectul/profesorul pus în fața sarcinii de a desena un arbore nu poate evita o proiecție inconștientă a variatelor aspecte ale personalității proprii. Acest instrument de cercetare se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui brad, deoarece limitează libertatea proiectivă a subiectului, iar consemnul indicat este: ,,Vă rog să desenați un arbore fructifer, cât de bine puteți pe o hârtie de format A4, pe verticală". Subiectul/profesorul pus în fața sarcinii de a desena un arbore nu poate evita o proiecție inconștientă a variatelor aspecte ale personalității proprii. Acest instrument de cercetare se utilizează în domeniul științelor educației pentru a investiga: maturizarea generală și afectivă a subiecților, sociabilitatea, aspirațiile, dorințele, nevoile, capacitățile adaptative, modalitățile de identificare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
derula pe un teren propice prin stabilirea în prealabil a unor relații de parteneriat cu directorii și cu profesorii. Prima etapă a demersului nostru a constat în aplicarea celor două instrumente de cercetare ,,Chestionarul de adaptare la stres" și ,,Testul arborelui" unui lot alcătuit din 227 de profesori (95 din liceul industrial, 75 din liceul de artă, 57 din liceul pedagogic). Testarea acestora a avut loc (grație contribuției domnilor directori) înaintea începerii consiliilor profesorale pentru a putea beneficia de prezența unui
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
observat de către 5 liceeni din clase diferite ale aceluiași liceu. Am remarcat faptul că prezența și prestația observatorilor liceeni au constituit ingredientele cheie ale succesului cercetării noastre. 4.5. Analiza și interpretarea rezultatelor Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și testului arborelui relevă un număr destul de mare a profesorilor (76 din 227) cu reactivitate accentuată la stres. Acest lucru este îngrijorător dacă ne gândim la relația de interdependență dintre starea de sănătatea fizică, mentală și emoțională a formatorului și armonia comunicării didactice
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
eșantion de profesori cu reactivitate accentuată la stres [Anexa 2] și un eșantion de cu reactivitate scăzută la stres [Anexa 3]. Datele au fost analizate în corelație cu interpretarea desenelor (arborilor) profesorilor după următoarele elemente cheie: a) simbolismul spațial: amplasarea arborelui în pagină (sus-jos, dreapta-stânga); b) raporturile dintre variatele dimensiuni ale principalelor elemente în desenul arborelui; c) impresia globală a desenului: dimensiunea acestuia în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitate scăzută la stres [Anexa 3]. Datele au fost analizate în corelație cu interpretarea desenelor (arborilor) profesorilor după următoarele elemente cheie: a) simbolismul spațial: amplasarea arborelui în pagină (sus-jos, dreapta-stânga); b) raporturile dintre variatele dimensiuni ale principalelor elemente în desenul arborelui; c) impresia globală a desenului: dimensiunea acestuia în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
arborilor) profesorilor după următoarele elemente cheie: a) simbolismul spațial: amplasarea arborelui în pagină (sus-jos, dreapta-stânga); b) raporturile dintre variatele dimensiuni ale principalelor elemente în desenul arborelui; c) impresia globală a desenului: dimensiunea acestuia în raport cu pagina, presiunea creionului, forma și direcția arborelui; d) particularitățile desenului și semnificațiile fiecărui element în parte: rădăcina, baza trunchiului, conturul și suprafața trunchiului, ramuri, coroană, frunze, flori etc. Impresia de ansamblu a desenelor profesorilor cu reactivitate accentuată la stres trădează rigiditate, iritabilitate, dezordine, vulnerabilitate, instabilitate, impulsivitate, neliniște
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în acest factor se referă la necesitatea rezervării unui timp de relaxare în vederea refacerii, a exprimării deschise a nevoilor și așteptărilor. Scorurile mari la acest factor indică o bună adaptare în sensul factorului descris, scorurile mici indică neadaptarea. 141 ,,Testul arborelui" face parte din categoria tehnicilor proiective (alături de tehnicile asociative, constructive, de completare, de alegere și ordonare, expresive), care permite descoperirea personalității prin intermediul desenului. Concepția originală a lui Koch a fost modificată de Storra care a propus ca subiectul să deseneze
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
constructive, de completare, de alegere și ordonare, expresive), care permite descoperirea personalității prin intermediul desenului. Concepția originală a lui Koch a fost modificată de Storra care a propus ca subiectul să deseneze după primul desen, pe o altă foaie, un alt arbore. Cel de-al doilea arbore, primind același simbolism ca al lui Koch, oferă imaginea personalității profunde, deoarece, repetând desenul, subiectul pierde orice inhibiție. În interpretarea testului sunt analizate aspectele legate de simbolistica câmpului grafic (amplasarea), elementele expresiei grafice, raporturile de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și ordonare, expresive), care permite descoperirea personalității prin intermediul desenului. Concepția originală a lui Koch a fost modificată de Storra care a propus ca subiectul să deseneze după primul desen, pe o altă foaie, un alt arbore. Cel de-al doilea arbore, primind același simbolism ca al lui Koch, oferă imaginea personalității profunde, deoarece, repetând desenul, subiectul pierde orice inhibiție. În interpretarea testului sunt analizate aspectele legate de simbolistica câmpului grafic (amplasarea), elementele expresiei grafice, raporturile de mărime ale elementelor, semnificațiile fiecărui
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]