10,800 matches
-
sau șase limbi și cărora le este familiară literatura noastră. E lucru rar, e adevărat, dar se poate prezice ceva bine pentru viitor de aici. Prima traducere a Génie du Christianisme în limba română i se datorează unuia dintre acești călugări. Când pătrundem pe pământurile mănăstirilor, recunoaștem cu ușurință că aici metodele agricole sunt cele mai bune din regiune; când traversăm desele păduri care le înconjură, le admirăm starea de conservare, măreția, inepuizabilele bogății. După pădure vine un lac, apoi o
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
adăpostesc aici cenușa strămoșilor, plimbările sunt aici mai mult decât partide de plăcere; sunt pelerinaje pioase în care oamenii merg pentru a se ruga la morminte. Bisericile, arhitectura lor, domurile strălucitoare ce le depășesc, pensiunile rezervate călătorilor și vizitatorilor, casele călugărilor, separate prin grădini, totul e elegant, strălucind de picturi în culori vii și având un aspect care place în pofida iregularității sale; nu există nimic mai pitoresc, când ieși pe potecile pădurii, decât a descoperi cupolele, casele cochete, vechile porticuri, grădinile
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Astfel sunt în general mănăstirile de la câmpie; cele de la munte diferă câteodată prin absența lacului, dar ce priveliști, ce perspective! Disciplina mănăstiririlor este foarte blândă, cu excepția slujbelor, care sunt obligatorii pentru toți, fără excepție, și a muncii impuse fraților laici. Călugării se vizitează, se plimbă pe jos sau cu vaporul, în păduri, în vii, în livezi; pescuiesc cu undița sau își fac siesta. Regula cea mai aspră este cea care impune mâncarea de sec în tot timpul anului, cu o rigoare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
parte dintre frații laici e întrebuințată în această muncă. Mănăstirile de femei seamănă celor de bărbați în toate privințele, cu excepția faptului că aici domnește o libertate mai mare și că personalul are în general o alcătuire mai bună în ceea ce privește originea. Călugării sunt țărani, în vreme ce printre călugărițe un mare număr aparțin nobilimii și burgheziei. Călugărițele au o căsuță separată cu grădină; pot primi toate vizitele care le sunt plăcute; cele care provin din familii bogate își construiesc locuința cum cred de cuviință
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sub Gracchi. Ca și la Roma, e vorba, chiar în chestiunea mănăstirilor închinate, "de a face să se întoarcă în domeniul statului și de a le folosi pentru nevoile cetățenilor săraci pământuri al căror uzufruct a fost concesionat unor patricieni (călugări și boieri) și pe care aceștia vor să le rețină ca proprietate a lor în pofida oricărei dreptăți 125". Dacă nu se citează nicio plângere în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, e pentru că glasul poporului a fost înăbușit
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Citați numele cu terminație grecească și compatrioții dumneavoastră vor admite cu ușurință că pretinsa noastră aristocrație nu are aproape nimic în comun cu noi. Grecii ne-au luat cele mai bogate moștenitoare și ne-au invadat cele mai bogate domenii. Călugării lor reușiseră să pună mâna pe mănăstirile noastre cele mai îmbelșugate. Negustorii lor ne-au monopolizat grânele din vremuri străvechi și nu le plătesc la valoarea lor. Comerțul în orașe e al lor sau al evreilor; nimic nu le repugnă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lucrarea ce urmează a fi săvârșită existând în mod intrinsec în acesta, iar puterea cuvântului divin fiind suficientă materializării proiectului creației, pe care-l transformă într-o realitate împlinită. Fig. 1. Cristian Ungureanu, God as Geometer Pagină din jurnalul unui călugăr francez anonim Cel mai important moment al procesului creator divin este rezervat însă facerii omului, abia atunci când toate cele necesare existenței lui au fost deja realizate, ca o desăvârșire a întregului travaliu cosmogonic. Antropologia creștină, fundamentată pe relatările biblice ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
www.ejst.tuiasi.ro/ * http://www.protestantismeetimages.com/J-Cottin-Peut-on-parler-d-art.html * http://www.religious-art.org/biography.html. * http://www.wikipaintings.org/ * http://www.worldwisdom.com/public/home.aspx Lista ilustrațiilor Fig. 1. Cristian Ungureanu, God as Geometer Pagină din jurnalul unui călugăr francez anonim. 2010. (Credite: Cristian Ungureanu). Fig. 2. Statuia zeiței egiptene Sachmet. Detaliu. Granodiorit. 1410-1372 î.Hr. (Foto: Adrian Stoleriu, Credite: Kunsthistorisches Museum, Viena). Fig. 3. Atena Simionescu, Leul. Gravură. 2010. Colecție privată (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 4. Grigore Popescu, Pogorârea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
HT., Euras. Frecv., z.step.-se.go.; L9T7C7U4RXN4; Sisymbrietalia, Artemisietea, Tx. *Lapsana communis L. (Zgrăbunțică, Salata câinelui) - T-H, Euras. Spor., z.silvost.-se.fa.; L5TXC3U5RXN7; Lamio - Chenopodietalia, Galio - Alliarion, Querco - Fagetea, Al., Fr. -Leontodon autumnalis L. ssp. autumnalis (Capul călugărului) - H., Euras. Frecv. z.silvost.e.sa.; L7TXC3U5RXN5; Molinio - Arrhenatheretea, Cynosurion, Lolio - Plantaginion, Fr. *Leucanthemum vulgare ssp. vulgare Lam. (Chrysanthemum leucanthemum ssp. leucanthemum L.) (Margarete) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.sa.; L7TXC3U4RXN3; MolinioArrhenatheretea, Arrhenatheretalia, Calthion, Brometalia erecti, De. *Matricaria
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
și cu mare greutate Suleiman Pașa și-a scăpat viața cu fuga”. (Un cronicar turc despre lupta de la Vaslui) „...deci Ștefan Vodă a strâns boierii țării și mari și mici și altă curte măruntă, dimpreună cu mitropolitul și cu mulți călugări și i-a întrebat pe toți: le este cu voie tuturor să le fie domn? Ei au strigat într-un glas: „În mulți ani de la Dumnezeu să domnești!” (după Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei) „...făgăduim să-l apărăm pe Dimitrie
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
împăratul-frumoaselor. -Slăvit este Dumnezeu Iisus Hristos. La asemenea urare noul preot se zbârci și cutremură. -Cine ești dumneata și cu ce treburi pe la noi întrebă maica Filomela, care era mai în vârstă, avea treizeci de ani. -Eu sunt monahul Belzebut, călugăr al împărăției nesfârșite, noul ajutor al starețului Machedon. -Daaa!Cum de n-am știut și noi, vociferară celelalte măicuțe. Mergând spre bisericuță pentru utrenie au rămas mute de uimire când au văzut, cum toate crucile din curtea mânăstirii, cele de pe
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
-ne adevărata origine. MIRACOL De pe platoul poienii așezate la poalele muntelui stâncos acoperit cu păduri, trebuia să parcurgi pe potecă distanța de o mie de metri pentru a ajunge la grota săpată în stânca de granit. Aici își petrecea viața călugărul pustnic Antim, despre care se duse vestea în toată țara că este înzestrat cu har și mare putere asupra tuturor lucrurilor și ființelor din natură. Vindeca oamenii și animalele, aducea ploaia și alunga duhurile rele, ajutat de puteri și entități
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ars. Mobilă și lenjerie. Boierul plecă imediat la cabană. În fiecare zi venea un servitor care îi aducea de mâncare și băut. Agăța coșul de creanga unui arbore din apropiere. În una din zilele suferinței sale boierul își aminti: -Călugărul. Călugărul Antim. Își trase pe el pelerina neagră cu glugă, plecând la grotă. Povesti sihastrului despre boala sa și toate necazurile sale. Antim-pustnicul îi porunci: -Intră sub apa cascadei. Pentru credința ta te vei curăța de bube. Mihail intră în vâltoarea
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
publicat, tot dădeam o tendință. O să văd mai târziu ce e și cu aceste tendințe, nu-mi spărgeam, în acele clipe, capul, să răspund de ce îmi place Gândirea. - Măi băiete, mi-a spus poetul, văd că ai o figură de călugăr și o credință că manuscrisul tău e bun. O fi! Dar eu sunt ministru, și îmi pare rău, nu am timp și nici pasiune pentru debutanți. Caută-ți un obscur descoperitor de talente, ține-te de el până te lansează
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
săracă urma să primească alimente gratuite de la proprietarii de pământ, printre care așa-zisa supă Rumford, o combinație de făinoase și plante, cu puțină carne, căreia i se atribuiau proprietăți curative împotriva maladiei. Totodată, ca și proprietarii amintiți, preoții și călugării trebuiau să dea ajutoare financiare pentru achiziționarea de medicamente și plata medicilor și chirurgilor; se recomandau în special bismutul și camforul. Folosirea bismutului era mult apreciată de doctorul Leo din Viena. Presa din capitala Ungariei, care își ținea la curent
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mersem cu toții, Cu fierbinți lacrămi căzurăm, Maică, S-alergi îndată la bunul Taică Cu rugăciune, milă să-și facă Dreapta mânie să ș-o întoarcă. Iar d-altă parte Sfînta-ți icoană Cu alai mare, ca un <e>ii Doamnă, Preoți, călugări pă braț purtarăm Și slavoslovii cu foc cîtarăm, Norod de obște lacrimi vărsară, Cu glas prea mare așa strigarăm: "O, Maică bună, mult îndurată, Din alte ceruri pre pământ cată Și vezi mânia ce pă dreptate Asupra noastră pentru păcate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
rătăcind sub soarele dogoritor, podișurile arse, pământull chircindu-se treptat, pârjolit până în adâncuri, pietrele făcându-se pulbere sub călcâi. Oile muriseră cu miile, și, ici-colo, uneori neștiuți de nimeni, și oamenii. În fața mizeriei celorlalți, el, care trăia aproape ca un călugăr în acel colț uitat de lume, mulțumindu-se cu puținul pe care-l avea și cu traiul aspru, se simțise bogat când se gândise la camera lui cu zidurile tencuite, la divanul îngust, la rafturile din lemn nevopsit, la fântâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
botos și buzat, cu coarne și urechi de bizon. Se vedeau, în fund, peretele acoperit de rafturi cu cărți, colțul unui birou masiv, picioarele umflate ale unui fotoliu. Dincoace, lângă ultima ușă, balansoarul în piele verde, atingând un pat de călugăr, lângă un scrin alb : adăpostul, poate, pentru musafiri cheflii sau pentru popasul călăto rilor veniți de departe. Peretele din fund n-avea decât ferestre. Toate deschise, în soarele verii care albise tencuiala. Lumina venea, însă, parcă, circular, prin toate încăperile
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
știa altceva, așa spusese gazda, în acea jumătate de oră cât rămăseseră, singuri, doar ei doi, pe canapeaua roșie din hol. Nu suporta altceva decât truda lui nebună, frenetică, orb la mizeria și murdăria care îl înconjurau. Singur, ca un călugăr țicnit, nu se mai temea decât de clopote, de carnea animalelor și de foc. Și de arta sa, desigur, repetase, încă o dată, într-un târziu, bărbatul de lângă dânsa... de chipul acela, adică, de o atât de bizară claritate și armonie
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Braque, alăturată de unii portretului florentin. ...Cel care refuzase să permită tunderea arborilor din grădină, pentru că „naturii trebuie să i se dea voie să-și poarte singură de grijă“, rămăsese și la bătrânețe îndrăgostit de animale, disprețuitor cu medicii și călugării fonfăiți, tot mai închis în sine, înverșunat și vital. Fusese doar „o maimuță imitatoare a naturii“ ? O și depășise, măcar prin imaginație... Maniera ascundea poate deficiența, neliniștea perpetuă, spaimele și slăbiciunea. Înnobilate prin intensitatea trăirii, prin pasiunea creatoare. Fără să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bănci. Cancelaria, gardul. Ochi mirați și triști de copil, terenul de gimnastică, ghiozdane. Școala, așa cum ar fi trebuit să fie, dacă ar fi rămas în ea. „Când emoțiile sunt puternice și te simți ca încătușat, să pictezi bambuși“, spunea anticul călugăr budist. Cu sufletul senin, să pictezi orhidee, frunze care cresc, într-un fâlfâit de zbor, boboci care se deschid bucuriei. A zăcut apoi o săptămână. Atât de crunt o bătuseră. Nu-și puneau mari speranțe în pretextele pe care le
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cinismul și lașitățile în alcool. Poate Balaurul, nesătul de bani și putere, slujind lozincile mincinoase și casieria poliției. Poate Crist, artistul, gata să evadeze departe de aceste locuri, fără să-și mai afle nicăieri locul. Poate studentul bubos, mâine un călugăr isteric, chemând cruciada Morții și Apocalipsului. Copiii aceleiași generații mutilate între zidurile umede și groase ale conjuncturii. N-am câștigat încă extazul, împăcarea de-a savura roadele pământului, fericit sub domnia lui Bacchus. Prea mulți dintre frații noștri, împrăștiați în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în fața sicriului. Sin gurul preț al răscumpărării : revolta. Mă scutur de rugi și remușcări, voi repeta mortului și el va confirma : revoltă. Adică iubire, datoria, adevărul nostru. Când emoțiile sunt puternice și te simți încătușat, să pictezi bambuși - recomandă vechii călugări budiști. Nu suntem decât atât cât e în noi răzvrătire, iubire, incendiul de-o clipă. Clipa, adică prezentul, chipul viu, trecător, Prezentul, intrând, brusc, pe ușa compartimentului. N-aș râvni la liniștea bambușilor, nici la seninătatea orhideei, aș întinde peste
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în înspumatul val. Acolo printre stînce bătrâne și schelete, Un templu în ruină, de apă înnecat, Pe jumătate murii și stâlpii și-i înclină Și stă-n curând să cadă de vreme sfărâmat. În scorburi de părete trăiește-un biet călugăr Tânăr, frumos - dar însă ca umbra el e slab. Din stînce năruite, din pietre și din bulgări Făcu cărări spre fundul al templului arab. Acolo prigonit stă de visuri și de gânduri. Ce vrea nici el nu știe, se chinuie-nzădar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o vadă, astfel ochiu-i țintea întunecos. 640 Magul pe-o piatră seacă din luntre se coboară. Pe-a valurilor fugă el drumu-apoi îi dă - Pe-o stînc-apoi se suie - pe-ascetul îl măsoară Cu ochiul. Ca geniul văsduhului el stă. Călugărul îl vede, arfa scapă din mână, 645 Pe buze-i trece-un zâmbet ascet, slăbit, amar, El stânca lui o lasă, la mag încet el vine Și mâna lui o prinde - și-ntreabă cu glas rar: - "Ce-ai mai făcut
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]