6,191 matches
-
al Muzeului Satului din București, a fost în perioada 1969-1970 profesor de istorie la Liceul din Vadu-Crișului și a stat în gazdă chiar la femeia care i-a dat apă regelui Carol al II-lea). Căruțașul care a plecat cu căruța și a adus rezerve de carburant pentru avion a fost angajat la CFR. Buna primire ce i s-a făcut a determinat apoi o lungă relație de simpatie a suveranului cu locuitorii. Pe locul aterizării avionului s-a construit un
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau în batoze care separau boabele din grâu de spice. Acestea din urmă se foloseau iarna pentru încălzire, dar și la fiertul mâncării
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
mai săraci și nu aveau pământ se ocupau cu păzitul vacilor. Majoritatea sătenilor aveau animale pentru arat. Cei care se ocupau cu păzitul semănăturilor se numeau jitari. Plata pentru acești jitari era reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu o căruță la sfârșit de vară și le strângea din
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
reprezentată de un coș de porumb la o căruță de porumb, iar în cazul culturilor de orz și grâu o claie din capătul locului. De obicei, proprietarul terenului, făcea o claie mai mică pentru plata jitarului. Acesta trecea cu o căruță la sfârșit de vară și le strângea din capătul locurilor. Chiar dacă țăranii aveau pământ, aceștia tot lucrau la boier, iar produsul final se dijmuia. De această dijmă nu se ocupa direct boierul ci administratorul moșiei. Acesta alegea una din cele
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
blane (trunchiuri de lemn crăpate) de 2 m lungime. În partea de sud al actualului sat undeva pe partea stângă în locul numit și acum ""Găvan"" blanele erau scoase din râu și stivuite în ""capre"", iar de acolo erau duse cu căruțele în Făgăraș. Din cauza cantității mari de blane ce veneau pe râu era prea mare pentru terenul de la ""Capre"" s-a înființat peste râu un depozit de lemne de foc denumit ""Magazin"" în suprafață de câteva hectare. A fost adus de la
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
și de marfă pe raza comunei se face cu ajutorul unor autovehicole de tip camion, aro, tv, Dacie Papuc, tractoare cu remorcă , autobasculante aflate în proprietatea de stat și a unor autovehicole și vehicole de tip motociclete, autoturisme, tractoare cu remorcă, căruțe, biciclete aflate în proprietatea particulară. 2. Parcaje, garaje În localitate nu sunt amenajate la ora actuală suprafețe cu destinație de parcare și garaje. Parcarea și gararea autovehicolelor se face în general în curțile cetățenilor comunei sau a societăților comerciale. 3
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
când a apărut o nouă ocupație: legumicultura. Lucrul acesta a determinat în special dispariția bordeiurilor și apariția locuințelor cu mai multe camere construite în majoritte din cărămidă. Au apărut primele mașini proprietate personală. Majoritatea gospodăriilor dețin un cal și o căruță, o vacă sau o capră, pământul puțin pe care il au nepermintndu-le mai mult. Cu toate aceste creșterea economică, nivelul de trai rămâne scăzut datorită numărului mare de menbrii ce compun o familie, veniturile acesteia fiind mici în comparație cu necesitățile vieții
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
a fost o femeie - Ciocan Catrina, născută în anul 1808, care a trăit până în anul, 1928(120 ani). Se zice că a venit Cuza îmbrăcat cu un suman și în apropierea schitului care era la marginea satului, a luat o căruță cu doi cai păcătoși. Cuza auzea cu urechile lui despre cum călugării, jefuiau și băteau oamenii. Când mai avea un pic până la schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
un suman și în apropierea schitului care era la marginea satului, a luat o căruță cu doi cai păcătoși. Cuza auzea cu urechile lui despre cum călugării, jefuiau și băteau oamenii. Când mai avea un pic până la schit, a oprit căruța, a dezhămat caii, și le-a dat drumul să pască, iar el se făcea că e stricată o roată. Starețul, l-a observat și a trimis doi oameni care l-au adus pe sus până la schit. Băgați-l la beci
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
de la Berchieș " mult apreciată de copii întrucât era dulce și avea diverse forme și culori. Oricum acea zi era atât de frumoasă întrucât toate văile și dealurile din satele învecinate erau împânzite de formațiile de muzicanți, care se deplasau în căruțe și pe jos spre Berchieș, însoțite de un mare alai de tineri și copii, toți îmbrăcați în haine românești de sărbătoare, în culori și modele specifice fiecărui sat. Această tradiție s-a păstrat încă mulți ani, chiar și după colectivizarea
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente agricole de la terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
din 1291 și amintește de ""hospites nostri de Zek"". Localitatea s-a dezvoltat pozitiv în secolele XIV-XVI, favorizată de prezența în subsol a sării geme, multă vreme intens exploatată. Sarea a fost extrasă din trei mine subterane și transportată cu căruțele la Dej, de unde era dusă cu plutele pe Someș și apoi depozitată la Satu Mare sau în Ungaria. Sic a beneficiat de multe privilegii acordate de Matia Corvin în 1471, apoi de Gheorghe Rakoczi I în 1636. Ulterior, localitatea a pierdut
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
de câmp a cîte 100 brațe fiecare {400 persoane } și o brigadă zootehnica . CAP -ul din Aruncuta, la înființare { în martie 1961 } avea 24 atelaje { car ,grapa și plug } trase de boi și 10 atelaje trase de cai, respectiv 10 căruțe cu cîte 2 căi, la care se adaugă 350 vaci cu lapte și 100 capete tineret bovin, respectiv circa 350 ovine, 250 porci și 800 găini { baza materială era specifică secolului al - XVIII -lea }. Pentru că CAP -ul să aibă un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
900 mp., avînd următoarele caracteristici : lungimea = 75 m., lățimea = 12,0 m. Fiecare grajd era împărțit astfel : animalele erau așezate pe două rînduri, în partea de est și vest a grajdului, iar la mijloc era un culoar de trecere a căruțelor pentru furajare și curățarea de bălegar a grajurilor, avînd lățimea de circa 4 m. În vara anului 1962 "colhoznicii" au construit exact în centrul satului, din piatră { exploatată manual în cele 3 cariere din sat }, o magazie pentru uscat și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu creștere rapidă, originar din Chină. Se cresc: vite, capre, căi (pentru tractarea căruțelor), găini și alte păsări domestice pentru ouă și carne, iepuri și animale de companie. aprox.80% Români aprox.18% Rromi aprox. 2% Altele Majoritatea locuitorilor sunt creștin-ortodocși. Aproximativ 1% sunt de alte confesiuni creștine, în special locuitorii de etnie rromă
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
2010) care leagă satele Boureni, Covei și Catane; la NE, cu satul Afumați, centrul comunei, formată din Afumați, Boureni și Covei; la est, ceva mai departe, cam la 15 kilometri, se află comuna Bârca, spre care duce un drum de căruțe, neamenajat, dar important pe vremuri; spre sud, la vreo 3 kilometri este satul Catanele Noi, și încă la alți 2 kilometri, Catanele Vechi; Spre apus, direcția V-NV, este municipiul Băilești, la vreo 6 kilometri în linie dreaptă. Până la calea
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele mijloace de transport la îndemână, apoi capre, oi și desigur, porci. Bivolii și măgarii se creșteau mai puțin. Acum au mai rămas porcii, câinii și pisicile, restul rărindu-se considerabil. Caii se pare că s-au mai înmulțit
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
săptămâni. Kublai Khan a fondat dinastia Yuan, formând echipe pentru oficialii înalți. Sub domnia lui Kublai, sistemul de comunicații dispunea de 1400 de stații poștale, ce utilizau 50 000 de cai, 8.400 de boi, 6700 cătări, 4.000 de căruțe, și 6.000 de bărci. În Manchuria și sudul Siberiei, mongolii utilizau sănii trase de câini. Genghis Khan a încurajat comerțul. Negustorii aduceau informații din celelalte culturi, serveau ca diplomați și comercianți oficiali pentru mongoli, aducând multe produse esențiale. Mongolii
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
lui Moise să ridice toiagul spre mare. Se porni un vânt năprasnic și foarte puternic, iar Marea Roșie se despărți în două ziduri de apă - un lucru ce nimeni nu mai văzuse. Apoi, mulțimea de evrei împreună cu animalele și cu toate căruțele cu merinde și cu comorile din Egipt, alergau cu egiptenii și carele lor de luptă pe urmele lor. Moise ridică încă o dată toiagul la porunca Domnului, și, încă o minune, zidurile de apă se prăbușiră peste egipteni, înecându-i. Diverși
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
tupilata.”" (Vasile Alecsandri - Lunca din Mircești) În lucrarea să Amintiri din copilărie (1879), marele povestitor român Ion Creangă (1837-1889) prezintă apă Șiretului că o graniță între două lumi: lumea muntenilor și lumea câmpeneasca. Despărțindu-se de peisajul montan, pe care căruță îl lasă în urmă, trecând pe malul stâng al Șiretului, cei doi copii (Nica și Zaharia lui Gâtlan) și moș Luca care merg la Iași fac un popas pe prispa unui rotar din Blăgești, unde sunt pișcați de țânțari și
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
industriale: Bumbăcăria Românescă Jilava, Fabrica de cauciuc Mira, Fabrica de cărămidă. De asemenea, funcționau în Jilava două mori, trei măcelarii și o brutărie și sediul băncii populare „Sabarul”. În primavara anului 1940 s-au rechiziționat 679 de cai, 129 de căruțe și 247 de hamuri. Au venit mai multe familii de refugiați (alte familii vor veni în 1944). În total, la Jilava s-au așezat 27 de familii numărând 55 de persoane. În timpul rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941 au fost
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
au percheziționat, fără a găsi nimic compromințător contra lor, și-au însușit obiectele personale, le-au bătut sistematic și le-au împus cu baionetele. Cele două femei au fost lăsate în libertate. Cei nouă bărbați au fost duși într-o căruță militară spre comuna Zăuan, până la circa 500 de metri de intrarea în comună, unde românii au fost uciși prin înfingerea baionetei în inimă. Concomitent, alți doi localnici etnici maghiari, din proprie inițiativă, le-au prins pe cele două femei lăsate
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
și uciși cu cruzime. Localnicii unguri erau folosiți pentru a indica gospodăriile românești. A doua zi dimineața, din ordinul locotenentului, mai mulți localnici au fost puși să sape o groapă în cimitirul satului, iar alți săteni au fost scoși cu căruțele și au mers din casă în casă pentru a ridica și transporta cadavrele la cimitir. În fiecare an, la 14 septembrie, sătenii din Ip comemorează victimele acestui masacru la monumentul din localitate dedicat acestora. Fără a mai exista și în
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
Koning, conform informațiilor de pe ecran), punându-și mănușile, în timp ce Michael Palin povestește o scenetă care aduce în discuție o persoană după alta, dar nu începe de fapt niciodată. La începutul episodului 44, "Mr. Neutron", Adams încarcă o rachetă într-o căruță condusă de Terry Jones, care adună deșeuri de metal ("Orice fier vechi..."). Cele două episoade au fost lansate în noiembrie 1974. Adams și Chapman au colaborat și la alte proiecte în afara celor de la Python, printre care "Out of the Trees
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
i-am spus că nu voi sta mult... Ajungând la primărie așteptam să fiu interogat, dar nici pomeneală. Am fost reținut într-o cameră, de unde, nu peste mult timp, am fost scos afară în noapte târziu și urcat într-o căruță, cu herneau (acoperită cu carton asfaltat, catran), fără să știu cu cine sunt, din cauza întunericului. Căruța a plecat într-o direcție necunoscută. Credeam că ne duce spre Vișeu, în lagăr dar, după ce am coborât dâmbul Pecijnei, am luat-o la stânga
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]