7,540 matches
-
nu va rămâne decât puține ore, a doua zi s-a cununat la biserica rusă, având doi martori ofițeri ruși. Apoi a telegrafiat regelui de-i mai îngăduie întoarcerea în țară. Poliția din Odessa l-a silit să plece, după ce cenzura din Viena a permis expedierea telegramei. S-a oprit la Tighina. Regele voia să-l silească a suferi consecințele unei asemenea purtări în timp de rezbel și să proclame pe principele Nicolae moștenitorul tronului. Grea hotărâre de luat pentru părinți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
incitații veneau de la Garda de Fier, susținută de Hitler, și nu puteam admite ca, fără motiv, regele să ridice o chestiune care nu putea decât a l vătăma. Sosiră însă ziarele străine, care pe larg publicau aceeași versiune, neoprite de cenzură. Chiar Le Temps, organ serios, se ocupă în mai multe numere de ea și vorbea chiar de o scrisoare a prințului către Nicolae Iorga, în care îi mulțumește pentru atitudinea sa și neagă orice declarație din partea lui. Nu mai puteam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
schimba sau șterge.“ A plecat foarte supărat. Eu nu eram mai puțin indignată, nu pe ei, căci știam cine le poruncise. În ziare au publicat că Universitatea Liberă, neputând convoca numărul conferențiarilor, amână conferințele. Am voit să dezmint, stabilind adevărul. Cenzura s-a opus. Prefecții mă întrebau pe ce dată le-am amânat. Am făcut o circulară la toți prefecții, mulțumindu-le pentru osteneala ce-o avuseseră organizând conferințele, spunându-le că au fost interzise, nu amânate. Așa de repede s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
poate, nu se poate.“ Se agita din ce în ce mai mult. Mă uitai lung la el. „Tocmai ca sub regele Carol!“ Sări în sus: „Mă insulți, mă insulți, vii la mine ca să mă insulți!“ „Nu e vorba de insultă, dar e adevărul. Aceeași cenzură.“ „Cum eu care voiam să suprim cenzura!“ „N-aș bănui-o!“ De aici o discuție strașnică. El alergând prin casă, eu nemișcată pe scaun. „Tot astfel, d-le General, când luăm un ziar întoarcem paginile pline de isprăvile legionarilor, de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mult. Mă uitai lung la el. „Tocmai ca sub regele Carol!“ Sări în sus: „Mă insulți, mă insulți, vii la mine ca să mă insulți!“ „Nu e vorba de insultă, dar e adevărul. Aceeași cenzură.“ „Cum eu care voiam să suprim cenzura!“ „N-aș bănui-o!“ De aici o discuție strașnică. El alergând prin casă, eu nemișcată pe scaun. „Tot astfel, d-le General, când luăm un ziar întoarcem paginile pline de isprăvile legionarilor, de portretele lor, fără a le citi, când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rusesc. * Când stăpânul nu-i acasă, vine președintele Ungariei în Harghita și Covasna. * Udemeriștii vor autonomie culturală cu alipirea Transilvaniei la Ungaria. * În unele zone ale României, însemnele naționale sunt interzise chiar de guvernul țării. * La noi s-a desființat cenzura, dar s-a instaurat interdicția. * Păsările călătoare migrează pe timpul iernii, pentru că nu au cu ce-și plăti căldura. * Cornutele împung cu coarnele, oamenii cu vorbele. * Sacul se leagă la gură când e plin. În nădejdea slugii, dai de fundul pungii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mai desăvârșit translator. * Important nu este să câștigi, ci să ai ce pierde. * Asemenea Pământului, și Destinul este rotund. * Trecutul este un prezent trăit în viitor. * Pentru ca lumea să vadă că ești deștept, nu trebui s-o faci pe prostul. * Cenzura și interdicția sunt practicate mai ales de cei care le neagă. * Unii se tem mai mult de adevăr decât de minciună. * E foarte simplu să împarți două paie la trei măgari: le oprești pentru tine. * Degeaba ai pix, dacă nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
legal, fiind determinată de circumstanțe psihologice, sociale etc., etc. Moașa deținea un fond de remedii pentru aceste situații și, în special în astfel de împrejurări, vechile moravuri, să le spunem magice, erau în sarcina ei, desigur mai mult ilicit. O cenzură și o supraveghere a acestor incidente, devenite, inerent, uneori accidente grave, nu exista decât în cadrul echivoc al tradițiilor, al vieții sociale, al moravurilor și, desigur, în buna supraveghere a bisericii, care avea, totuși, îngăduieli sau toleranțe neprecizate legal. Moașa, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Păunescu, era să zic, adică tânărul poet nonconformist de odinioară. De fapt, el ne atrăsese acolo pe toți cei amintiți, insistând drăcește, cum numai el era în stare, pe lângă Stancu, scopul fiind acela de-a protesta împotriva unui abuz al cenzurii: ni se interzisese, nouă, celor de la România literară, să publicăm o anchetă favora bilă filmului Reconstituirea la care răspunseseră treizeci și trei de scriitori. Stancu, stârnit de noi, cei din redacție, dar și de Jebeleanu („să te vedem, Zăricuță“), se ambalase, și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
zile din săptămână eram deci captivii tipografiei, ceea ce nu însemna că în tot acel interval aveam de lucru cu corecturile. Erau destule orele goale în care așteptam să vină „materiale“ de la redacție, răspunsurile de la C.C. sau de la Direc ția Presei (cenzura), ore goale, pe care încercam să le umplem cu ceva, să ni le facem cât de cât plăcute și chiar instructive. Încingeam discuții nesfârșite (adică niciodată încheiate), pe subiecte de tot felul, trecând ușor de la cutare eveniment mărunt al zilei
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
manuscris, că este doar începutul unui proiect ce constituia un work în progress, ceea ce nu înseamnă că pe parcursul desfășurării acestuia, odată cu accesul la alte documente, acesta să nu fi luat decizia de a schimba tehnică. Un alt element interesant în cenzură menționată în a doua observație este ca se referă în mod special la scrisorile trimise de Vettori către Machiavelli și ne lasă în dubiu cu privire la cea de a doua parte a corespondentei, anume la scrisorile trimise de Machiavelli lui Vettori
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
reprezintă versiunea finală a scriitorului. Apoi, în mod evident, acestea au fost copiate de pe texte care de fapt au fost replici la răspunsurile lui Vettori. Extrem de interesant este că Ricci a susținut că a copiat aceste scrisori în integralitatea lor. Cenzură nu mai părea să constituie o problemă: "Poate înșelat de deosebită afecțiune" a copiat acest grup de scrisori fără să elimine elementele licențioase. Demnă de notat este schimbarea de optică a lui Ricci pentru volumul Apografo: într-unul dintre primele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prioritară a criticilor și istoricilor literari și care acum, prin demersul domniei sale, primește condiția unei hermeneuticii a "sensului în text". Ce vrea să însemne aceasta ne lămurește ea însăși:"Elementul principal al acestei noi interpretări îl realizează argumentarea tezei că cenzura ontologică între cele două lumi ale poemului, nu se legitimează, așa cum au presupus majoritatea eminescologilor de până acum, la granița dintre "o lume pământească" (a "fetei de împărat" și a lui Cătălin), pe de o parte, și lumea cealaltă, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
imaginii", pentu a-i evidenția acesteia semnificațiile de subtilitate. Iată, bunăoară, motivul ochilor asociat cu cel al mâinilor, aflat într-un vers din Departe sunt de tine...: Cu ochii mari în lacrimi, cu mâini subțiri și reci...". Îl interesează "popasul cenzurii" dintre cele două cuvinte, care "departe de a dezbina constituenții amintitei alianțe, îi apropie, reliefându-i la fel de puternic pe fiecare în contextul său" ("Iscoditorii firii"). Urmărind repetițiile pe care le promovează poetul, constată că "din punct de vedere lingvistic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
notează un -ă, rimă, deci, pentru România, grafiat în F: ție, dulce România. (În mod cert fuge de rima interioară ție-Românie; trebuie văzut dacă refuză și declinarea numelui propriu având în vedere o România abstractă, Romània, ca o interdicție a cenzurii)". Sau, la poezia Înger și demon: Edițiile mai noi au Am armat pământul ista, în loc de am urmat (provine de la Petru Creția, care într-un studiu separat arată că în manuscris u din urmat se poate citi a, și consideră că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că două poezii ale scriitorului clasic ucrainean Taras Șevcenko, Caterina și Stă în satul Subotov, în care imaginea muscalilor este la fel de blamată, nu au fost interzise în volumele de opere ale acestuia, de către regimul sovietic. Explicația acestui drastic exercițiu al cenzurii la noi se dă în sensul că opera lui Eminescu a fost "interpretată" de "unii conducători comuniști evrei, atât de puternici în România din anii 1948-1960", drept "ostilă acestui neam". Victor Crăciun și Tudor Nedelcea oferă în pandant strădaniile, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
revenit împotriva lui Eminescu, dar nu a mai avut tăria pentru a influența eliminarea din cultura națională a unei părți din creația gazetarului. S-a întâmplat în același timp ca și poema Doina să fie republicată, după patru decenii de cenzură, atât în volumul jubiliar, Institutul pentru relațiile cu Străinătatea condus de Virgil Cândea realizând republicarea identică a ediției Maiorescu din decembrie 1883, cât și în alte ediții omagiare, apărute la editurile din Iași, Cluj și Timișoara. Toate acestea se întâmplau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu în anumite împrejurări, participând la momentul festiv de la Ateneul Român, și, într-un elan asemănător cu cel din 1968 privitor la soarta Cehoslovaciei, a rostit, în cuvântul său, versurile Doinei. Poema reintra în circulație autorizată după patru decenii de cenzură". Astăzi Doina cunoaște o răspândire liberă și o apreciere judicioasă atât în țară cât și în străinătate. "Pesimismului atât de specific poeziei romantice scriu autorii studiului îi ia locul militantismul și angajarea socială a liricii moderne, astfel că poema Doina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
bombe, incendierea premeditată și sabotaj fiind transmisă către tribunalele superioare populare (Woo 2000: 183). Totuși, principalul țel politic era de a cenzura facționalismul și orientarea de stânga împreună cu corupția. Deoarece a doua crimă a fost atât de agresivă în birocrație, cenzura corupției putea fi folosită selectiv pentru a denunța pe acei facționaliști sau adepți de stânga ale căror erori nu puteau fi stabilite datorită dificultăților în a obține dovezi asupra relațiilor lor în trecut cu gașca celor patru. (Lo 1993: 50
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
aici intră și acționează cu multă eficiență falsificarea informațiilor, cumpărarea conștiinței unor intelectuali de valoare care vor fi capabili de introducerea unor mari erori și neadevăruri în sistemul de informații publice, ale cărților, gazetelor, radioului și televiziunii. Teoretic, nu există cenzură. Practic, numai unii sunt lăsați să scrie și să vorbească, altora nu li se dă nici dreptul elementar la replică, pentru a elucida, pentru a apăra adevărul. Există însă oameni de bună credință care luptă cu intransigență, înfruntând mari pericole
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
se mucegăiască repede, altele pentru gust, culoare, etc. Multe alimente conțin substanțe chimice menite să stimuleze pofta de a mânca dincolo de limitele foamei, precum și substante care le întărește artificial gustul. Au apărut uneori în mod bizar în televiziune (scăpate de cenzură), emisiuni și comunicate în care se arată că sucurile de fructe din comerț conțin zahăr și concentrate suntetice, chiar și vitaminele din ele sunt sintetice, conținutul de fructe naturale fiind foarte redus, adesea chiar nul. La fel cu iaurturile cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Lupta urma să fie dusă nu numai pe cîmpul de bătaie, ci și în cadrul imperiului. Au fost luate diverse măsuri de întărire a controlului intern, inclusiv instituirea unui serviciu de spionaj, s-a intensificat supravegherea poliției și s-a introdus cenzura, care examina tipăriturile interne și cele aduse din exterior. Învățămîntul a ajuns să pună accentul pe loialitate și pe spiritul cetățenesc; religia era considerată drept un instrument de asigurare și de impunere a sprijinirii regimului existent. În ciuda temerilor provocate de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
FORMAȚIUNEA NOASTRĂ SUFLETEASCĂ BOEMĂ ERA, ÎN fond, alimentată din afară de acel liberalism intelectual al timpului, de acel mare curent de circulație universală a ideilor și sen ti mentelor la modă, năvălindu-ne (fără radio) peste granițele strâmte ale țării, peste cenzura dascălilor pedanți și a părinților Îngrijorați de viitoarea carieră a tinerelor și zănatecelor lor vlăstare. Eram toți niște puiandri de „cetățeni ai lumii“, animați de vaste curiozități și dorinți de a cunoaște; superficiali, de bună seamă, fiindcă năzuiam să luăm
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Acțiunea se petrece în trenuri, în gări, într-o lume cu regulile ei. Văd c-o cunoști bine. Din simplă prudență managerială, aș da-o pentru o citire, hai să-i zicem strict profesională, la Ministerul Transporturilor. Nu e vorba despre cenzură, să nu mă înțelegi greșit. Să vadă și ei dacă nu-i ceva în neregulă cu trenurile astea care se tot duc și se întorc. Să nu ne facem de râs față de navetiștii matale. Cititorul român e capricios, îți distruge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
erau abordabile. Degeaba le intuia și chiar le schița sub formă de romane sau nuvele, dacă adevărul acestora nu avea cum să rodească. Scriitorii și subiectele mari erau într-o veșnică și atroce cursă de urmărire și de întâietate cu cenzura. Iar cenzura ajungea întotdeauna mai devreme la finiș. La optzeci de ani - dacă mai apucăm și acest ultim sfârșit de bal -, vom fi recunoscuți drept oamenii care puteam dezvolta aceleași subiecte mari, ca și scriitorii din lumea liberă, dar, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]