6,287 matches
-
de orice jertfă. Nepotului său Mircea, contrariat că nu i se dă în căsătorie sora domnului, Anca, făgăduită din motive politice craiului sârbesc, îi face o lecție sublimă de abnegație, rezu-mînd destinul negru al țării: Chinuri? Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire, ce cu-o lacrimă s-a stins Și din care numai robul fără vlagă iese-nvins! Chinuri! Dar deșteaptă-ți mintea, dar te
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
său Mircea, contrariat că nu i se dă în căsătorie sora domnului, Anca, făgăduită din motive politice craiului sârbesc, îi face o lecție sublimă de abnegație, rezu-mînd destinul negru al țării: Chinuri? Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire, ce cu-o lacrimă s-a stins Și din care numai robul fără vlagă iese-nvins! Chinuri! Dar deșteaptă-ți mintea, dar te uită-n neagra zare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țării: Chinuri? Tu vorbești de chinuri? Chin, a inimii bătaie? Chin? o clipă de nădejde, o-mboldire, o văpaie Ce s-aprinde c-o privire, ce cu-o lacrimă s-a stins Și din care numai robul fără vlagă iese-nvins! Chinuri! Dar deșteaptă-ți mintea, dar te uită-n neagra zare! De ești om, fă-ți ochii roată peste țară și hotare. Chinuri!... Dar privește sânul bietei noastre de moșii, Numără, de poți, pe dânsul urmele de vrăjmășii... Iată chinurile noastre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o privire, ce cu-o lacrimă s-a stins Și din care numai robul fără vlagă iese-nvins! Chinuri! Dar deșteaptă-ți mintea, dar te uită-n neagra zare! De ești om, fă-ți ochii roată peste țară și hotare. Chinuri!... Dar privește sânul bietei noastre de moșii, Numără, de poți, pe dânsul urmele de vrăjmășii... Iată chinurile noastre, și cu ele, doruri, vise, Pe moșia strămoșească-n lung și-n lat cu sânge scrise! Iată chinurile mele, ale unui domn
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-nvins! Chinuri! Dar deșteaptă-ți mintea, dar te uită-n neagra zare! De ești om, fă-ți ochii roată peste țară și hotare. Chinuri!... Dar privește sânul bietei noastre de moșii, Numără, de poți, pe dânsul urmele de vrăjmășii... Iată chinurile noastre, și cu ele, doruri, vise, Pe moșia strămoșească-n lung și-n lat cu sânge scrise! Iată chinurile mele, ale unui domn român, Basarab, de sine vrednic și de numele-i bătrîn! G. DIAMANDY Dintre piesele lui G. Diamandy
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
peste țară și hotare. Chinuri!... Dar privește sânul bietei noastre de moșii, Numără, de poți, pe dânsul urmele de vrăjmășii... Iată chinurile noastre, și cu ele, doruri, vise, Pe moșia strămoșească-n lung și-n lat cu sânge scrise! Iată chinurile mele, ale unui domn român, Basarab, de sine vrednic și de numele-i bătrîn! G. DIAMANDY Dintre piesele lui G. Diamandy (1867-1917), numai Chemarea codrului se mai poate menționa, și ea dealtfel o specie de vodevil cu câteva cântece și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Claudel sau în maniera Roman de la rose. Poeta încearcă să tragă "lanțul avarelor tăceri", ca să ajungă la "crinii" care simbolizează ceva, însă e înțepată de "spinii" care și ei înseamnă ceva, intră în "cimitirul nădejdilor", unde dă de un chin ce-i prihănește "mirul prohodului din suflet", ori vorbește de "coasele toamnei" care trec prin "lunca nădejdilor", unde "floarea albaștrilor cînd" și "frunza verzuilor poate" sunt moarte. Abia când se exprimă direct și simplu, Elena Farago e o remarcabilă poetă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eroul din Catastrofa, ființă primară, încurcată în regulamente, trage pur și simplu în conaționalii săi. Bologa, fără a avea exaltări naționale, ar dori să evite cazul supărător. El dezertează prea târziu, e prins și primește spânzurarea ca o izbăvire de chinurile sale de om mic. Cazul lui Bologa e complicat cu elemente ereditare, transpus într-un limbaj de un misticism profetic, cu o puternică sentențiozitate ibseniană, ceea ce mărește impresia de obscuritate cazuistică. Cu aceleași intenții psihologice, Ciuleandra e o nuvelă onorabilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al unui maior român și al unei mame germane, pe deasupra dar a îngustimilor naționale, este osândit la moarte pentru trădare, fiindcă scăpase din mâinile soldaților pe un bătrân tată neamț care își căuta fiul mort într-o pădure. Ca să ușureze chinurile condamnatului, Lucu, amicul său, îl minte că a fost grațiat, apoi îl împușcă prin surprindere. AURELIU CORNEA Vagabond, fost lucrător prin fabrici de metalurgie și tăbăcărie în Franța, actor ambulant, Aureliu Cornea promitea să fie un fel de Maxim Gorki
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
capătă de la ruși ceea ce Ioniță Sandu Sturdza, deși el însuși de neam mare, dar "boierinaș", nu voise să le dea la început deloc, iar mai târziu, silit de rușii întețiți de boieri, le dăduse numai în parte. Istoria ne arată chinurile la care erau supuși țăranii și sub fanarioți și, după aceea, sub Regulamentul organic. Dionisie Eclesiarhul ne arată caznele pe care le îndurau țăranii sub domnii greci 2. Constantin Radovici din Golești 1 În cartea aceasta ă Buc., 1904î, dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în est 45 de ani pînă ne-am smintit și am uitat complet ce înseamnă bolșevismul. Românii din Basarabia au stat sub ocupație rusească 164 de ani, fiindu-le interzisă folosirea limbii materne dar și-au păstrat-o cu mare chin la fel și cu obiceiurile și tradițiile specifice. Mai mult și în prezent există dincolo de Nistru pînă către Bug sate românești care nu sînt încă slavizate. Istroromânii, o comunitate de cîteva mii de oameni, emigrați din pămînturile Ardealului în Croația
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
moartea conducă- torului în reședința sa Sarmisetuzo, fiind prima menționare istorică a centrului de putere get, unde jalea a fost mare. Adunarea neamului s-a îmbrăcat în haine de sărbătoare, a dansat și a cîntat în memoria decedatului. După săvîrșirea chinului(mor ții), au fost aduse sfintele pirostrii ale cetății cum este datina străbună(veche) pen-tru a fi înălțat întreg la ceruri. Eu am fost vioi și am alergat să-i duc cele necesare cinstitului somn de veci. Am ieșit și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cred că l-a mîncat moartea. Tăblița 43 ne spune despre un alt atentat asupra lui Bisto săvîrșit în urma unei campanii militare undeva la Marea Neagră. ,,Poporul trebuie să știe că inima mare- lui conducător get a fost lovită de un chin cunoscut. Anul trecut cînd dormea pe un mal nisipos(plajă) a fost lovit vai! fără pricină după ceafă, dar Zabelo l-a înviat și nu l-a lăsat omorît. Pentru cetatea geților au urmat zile chinuite și fără strălucire. Pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unchiului Ștefan, Mărioara, a fost o femeie harnică, frumoasă, curată, primitoare de oaspeți și și-a iubit cele două fiice ale sale până la scrificiu. A avut ghinionul să se accidenteze, fiind la volanul mașinii fiica ei cea mai mică. După chinuri cumplite suportate în cele mai renumite spitale ale țării, a decedat. Doina, fiica ei care fusese la volan în momentul accidentului, a fost atât de distrusă, încât a cerut ca nimeni dintre rude să nu fie de față la înmormântarea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
numea „exploatarea exploatatorilor” și a început cu trimitera chiaburilor cu căruță și cu cai la înălțarea unor diguri de pe malul Dunării. Pentru că tata era nevăzător, a trebuit să meargă Dinu, deși minor, la executarea ordinului. Condițiile în care a muncit, chinurile la care a fost supus, nu se mai pot descrie. Dinu s-a îmbolnăvit, dar și așa bolnav a fost obligat să muncească, în cât a venit acasă pentru ca să nu moară acolo, pe malul Dunării. Părinții erau de acum convinși
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mea. I-am scris lui tata-socru-cotat neserios, poezie. I-am scris lui Marta,cu ce rezultat?. O, cât de sărate îmi sunt lacrimile în gură !?. Se vede că eu — pentru prea multele mele păcate trebuie să încep încă de acum chinurile iadului. Da, focul din credința creștinilor este o realitate. Mă pot mândri, cel puțin, că am această experiență. Iată un rod straniu pe care nu-l doresc nimănui. Vor mai cânta vreodată păsărele nevinovate, în zori de zi, în fereastra
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
evenimentele din Cehoslovacia, un locotenent de securitate s-a prezentat la casa parohială din Crucea și „m-a rugat” să-l găzduiesc. A dormit nopțile la casa parohială, iar ziua „umbla prin munți”. În anul 1969, după 12 ani de chin în comuna Crucea unde erau puși oameni din sat să mă spioneze, le-am cerut să mă ajute să mă transfer în altă parohie, cerere la care nu am primit nici un răspuns, ca și atunci când i-am rugat să mă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
creștinii încredințați spre păstorire, am acceptat umilința, dezonoarea, așa cum femeia canaaneancă, pentru a-și salva fiica bolnavă, a aceptat umilința de a fi comparată cu o cățea care se hrănește cu firimiturile care cad de la masa stăpânului ei. Am suportat chinurile regimului securist, din ianuarie 1957 până în decembrie 1989, iar cei care au organizat răpirea și terorizarea mea cu alternativa soartei copiilor mei, sunt liberi și puși în demnități, chiar dacă au lucrat „oficial” plătiți pentru torturarea celor mai cinstiți români; sunt
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
iarăși: dacă de dragul democrației se reînființează partidul comunist, de ce nu s-ar înființa și partidul „Totul pentru țară”? Nu pun întrebarea pentru mine, sunt prea bătrân, dar o pun la modul general, pentru țară și pentru neamul românesc. Eu, datorită chinurilor pe care nu le-am mai putut suprta și la răspunderea pe care o aveam ca preot și pentru viața celor trei copii mici, m-am lepădat de legionari în decembrie 1956, și după învățătura lor, ar trebui să fiu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
numele tuturor legionarilor care au fost omorâți, sau care au putrezit în închisori, să le privim chipurile frumoase, de oameni tineri cu priviri senine, să le cunoaștem măcar în parte viața lor curată, idealurile pentru care au pornit la luptă, chinurile prin care au trecut!!?! Numai până la 6 septembrie 1940 au fost uciși 312 legionari. Abia în noaptea în care profesorul Nicolae Iorga, sechestrat, era adus spre Jilava s-a gândit la martirii legionari, la mamele acelor martiri, la copiii și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
față și piept, erizipel care, totuși, grație îngrijirilor, s-a vindecat și el, ba sub influența lui s-a ameliorat și starea psiho-mentală a poetului. Dar inima poetului, inima aceea în care s-a răsfrânt o viață de zbucium, de chin și de mizerie neagră, se oprise în mișcarea ei tocmai când creirul celui mai mare cugetător poet al țării părea a renaște la o viață nouă. Și astfel a intrat Eminescu în Nirvana pe care o meditase și o dorise
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
titlu l-a făcut infam de măreț"; "Sclav la sclavi venali; unealtă a uneltelor". Elegy / Elegie - "umbră solitară"; "Contemplație crepusculară"; "adăpost întunecat"; "tristețe groaznică"; "ruine-întunecoase ale vreunei chilii sacre"; "peșteră sumbră"; "val întunecat"; "văl înțesîndu-se"; "priveliștea stingîndu-se"; "bezna"; "mormîntul"; "toate chinurile unui iad"; "pasăre de rău-augur"*; "liniște grozavnică suspendată"; "luna înnorată"; "licăr firav"; "colină și văiugă întunecoasă"; "tristețe". [*bird of omen: vezi Corbul lui Poe cu care are afinități pasărea nocturnă, selenară, de "rău-augur" a lui Chatterton.] The prophecy. When times
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Chatterton.] The prophecy. When times are at the worst they will certainly mend / Profeția. Cînd vremurile sînt cele mai rele, ele sigur se vor îmbunătăți - "Ceasul opresiunii"; "Viciul proslăvit"; "ticăloasa Corupție". To the beauteous Miss Hoyland / Către frumoasa Dră. Hoyland - "chinurile minții mele". Acrostic on Miss Hoyland. 1768 / Acrostih pentru dra Hoyland - "chin, nespus de sever!"; "nimic afar' de-acel favor ce-i binecuvîntat nu-mi potolește suferința, / Moartea, de-i refuzat, iute va aduce ușurare". To Miss Hoyland. 1768 / Către
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mend / Profeția. Cînd vremurile sînt cele mai rele, ele sigur se vor îmbunătăți - "Ceasul opresiunii"; "Viciul proslăvit"; "ticăloasa Corupție". To the beauteous Miss Hoyland / Către frumoasa Dră. Hoyland - "chinurile minții mele". Acrostic on Miss Hoyland. 1768 / Acrostih pentru dra Hoyland - "chin, nespus de sever!"; "nimic afar' de-acel favor ce-i binecuvîntat nu-mi potolește suferința, / Moartea, de-i refuzat, iute va aduce ușurare". To Miss Hoyland. 1768 / Către dra Hoyland. 1768 - "Tu ești substanța mea, iar eu sînt umbra ta
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
am cunoaște, nu putem epuiza cunoașterea sa niciodată - și atunci Dumnezeul lui Clare este precum cel recunoscut de Chatterton: nelimitat, infinit, insondabil.] Heccar and Gaira, an African eclogue / Heccar și Gaira, eglogă africană - "Tigrul cel răsunător"; "Arcași negri ai sălbăticiilor"; "chinurile arzătoare ale zilei"; "aburii întunecoși noptatice rouri distil[înd]"*; "crunte furtuni vu[ind]"; "Moartea înarip[ind] săgeata"; "nisipul însîngerat"; "chilia umbroasă" a Amintirii**; "sînge pururi dînd miasme". [*the dark vapours nightly dews distil[ing]: Ideea "distilării" ("rourilor", apelor sau a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]