38,100 matches
-
de a-L sluji necondiționat. Soldatul de Veghe, Dr. Mircea Chelaru Notă: Acest articol nu este un pamflet, nu este nici o comunicare științifică. Acest articol exprimă un crez personal al autorului care poate fi sau nu împărtășit de alesul nostru cititor!
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și a însemnat (sau ar trebui să însemne) Ioan Ion Diaconu în conștiința și în memoria noastră colectivă, (a atâtor cititori, colaboratori, ascultători și admiratori), care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să
In memoriam: Împlinirea a cinci ani de când omul de radio şi scriitorul Ioan Ion Diaconu (1937 – 2011) a trecut la cele veşnice… [Corola-blog/BlogPost/94181_a_95473]
-
dezvolta o pereche de aripi și de a învăța să zbori înainte de impactul puternic cu solul aspru și rece. Nu e nimeni care să te prindă, nu e niciun punct de oprire pe parcurs, nu există cale de întoarcere ... Rog cititorul să păstreze această imagine în minte. Eu îmi continui călătoria printre cotloanele propriei minți și încerc să înțeleg cum am ajuns în această postură. Cum ajungi să stai nemișcat pe marginea prăpastiei ? Te așezi pe iarba moale, prinzi ușor creionul
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
de a o absorbi pur și simplu, de a-i grava imaginea adânc pe retină . Nu ... nu o să abordăm nici acest subiect. Provocarea ce-mi face creionul să se miște din ce în ce mai repede și scrisul aproape ilizibil (voi transcrie de dragul tău cititorule, oricine ai fi) este renunțarea la copilărie. Ați remarcat probabil deja pe alocuri un limbaj relativ pueril, copilăresc. Veți remarca și în continuare pentru că în aceste rânduri îmi permit, poate pentru ultima oară, să fiu copil. Acum 10 ani universul
Premiantul Taberei „ Ştefan Naciu ” [Corola-blog/BlogPost/94185_a_95477]
-
planșe color (construcții bisericești, icoane, miniaturi, picturi în frescă, obiecte liturgice, desene) imprimate pe hârtie cretată completează această frumoasă ediție. Este o ediție necesară, care răspunde interesului profund manifestat față de problemele teologiei și ale esteticii de cercuri largi ale publicului cititor și lector, în special de cei pasionați de doctrinele despre frumos, de istoria artelor, de filosofia culturii și de psihologia și sociologia creației. Este, mai ales, o ediție aptă să răspundă numeroaselor întrebări ale epocii noastre, legate de natura specifică
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Diaconescu l-a evocat în prealabil în tratatul fundamental, intitulat Istoria Literaturii dacoramane, 1999; precum și în romanul Depărtarea și timpul, 1986), dar și Sfântul Maxim Mărturisitorul cu Mistagogia sa și, în special, Sfântul Ioan Damaschin cu lucrarea fundamentală Sursa cunoașterii. Cititorul și lectorul interesat în mod deosebit de structura amplelor demonstrații întreprinse de Domnul Profesor Mihail Diaconescu poate sesiza ușor faptul că ele stau sub semnul tutelar și binefăcător al teologiei Sfântului Ioan Damaschin, îndeosebi a felului și modului în care el
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
a făcut trup“. Primele cuvinte scrise încărcate de credință și adevăr au apărut în Biblie. Scrise de jurnaliști în presa creștină trebuie să vizeze: cognitivul, eticul uneori și esteticul, ele trebuie să transmită un mesaj clar, să rodească în sufletul cititorului, altfel care le este rostul??? Servind, ca jurnalist, presa creștină, înseamnă a-ți face datoria față de neamul căruia îi aparții, a rezona, a te păstra în tonalitatea unui popor care frecventează Sfintele Liturghii, care înalță troițe (coloane ale cerului) la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
reviste de profil la care să aibe acces culegătorii de folclor de la țară a cărei principiu de bază să fie accesibilitatea. De ce am spus toate acestea fiindcă, presa creștină de azi, în cele mai multe cazuri se adresează unui număr restrâns de cititori cu pregătire teologică și, mai puțin credincioșilor din mediul rural și urban, care nu stăpânesc nici cele mai elementare noțiuni din domeniu, înțeleg cu greu ori deloc textul „Rugăciunii împărătești“ („Tatăl nostru“) ori a „Trisaghionului“ („Sfinte Dumnezeule“) etc. Deci, nouă ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
În educarea sentimentului religios la copii și tineri, presa scrisă își găsește rostul în revistele școlare apărute prin grija preoților și a profesorilor de religie. La vârsta adolescenței, ei, pot deveni, în același timp, creatori (autori), ucenici, tineri jurnaliști și cititori ai cuvintelor pline de înțelepciune. Sporirea numărului acestora ar duce la creșterea unor copii mai buni, mai statornici în credința în Dumnezeu. Numai așa vom da curs și vom netezi calea tinerilor spre Domnul, ascultându-i chemarea: „Lăsați pruncii să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
concepută să rememoreze ceva din povestea unei aventuri aproape inițiatice într-o lume fascinantă - India - reprezintă și o oglindă în care ne putem reflecta fiecare în parte. Nu doar noi, cei 15 care am fost acolo, ci și voi, prieteni cititori, fotografi sau ne-fotografi. India este scurtcircuitul prejudecăților, spune unul dintre colegii expediționari în textul său. Nici c-aș putea găsi o expresie mai potrivită dar, paradoxal, n-am cum să o dovedesc, nici măcar prin fotografii. Trebuie să mergi acolo
INDIA CALLING! e-BOOK despre călătoria în India și Andaman, ianuarie-februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/94219_a_95511]
-
dintre cele mai nobile, pe măsura polivalenței artistice a familiei Löwendal. Cum a ajuns să ne iubească Înțeleg că gândul mă poartă cu mult înainte, îndepărtându-mă tot mai mult de radiografierea evenimentului propriu-zis, adică descrierea inaugurării vernisajului. Însă, pentru cititorul neinițiat, se cer neapărat câteva repere ca să-și dea seama ce reprezintă și cum a ajuns în Bucovina acest mare român „prin liberă opțiune”. S-a născut la Sankt Petersburg, în 1897. Descinde din ramura regală a regelui Frederic al
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
de a păși pentru prima dată prin nordica capitală a Bucovinei le-am văzut în ochii lui Jean Cazaban, istoric și critic de teatru, legat de Löwendal scenaristul. El însuși o personalitate de poveste, care merită o prezentare mai detaliată cititorului nostru, a dezvăluit fapte interesante despre Lydia, distinsa fiică a pictorului: „Își făcuse din casă un templu al operei părintelui. Pe un hol erau portrete de țărani români din Bucovina - mai mult de 30 de tablouri. Iar primul portret de
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
rigoare demnă de toate aprecierile. Criza, în general... Semnalând existența unei crize a receptării - nu numai a operei lui Fănuș Neagu, ci a literaturii întregii sale generații, ba chiar și a literaturii române postbelice -, analistul reține glisarea masivă a gustului cititorilor pentru ,,diaristică’’, afirmăm noi, după Eugen Simion (jurnal, confesiune, epistolar), pentru literatura exilului și a experiențelor-limită: Ficțiunea sau cititorul - cel puțin unul dintre ei a obosit. Criza nu este numai a receptării literaturii contemporane, ci a literaturii, în general’’. Parcurgând
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
Fănuș Neagu, ci a literaturii întregii sale generații, ba chiar și a literaturii române postbelice -, analistul reține glisarea masivă a gustului cititorilor pentru ,,diaristică’’, afirmăm noi, după Eugen Simion (jurnal, confesiune, epistolar), pentru literatura exilului și a experiențelor-limită: Ficțiunea sau cititorul - cel puțin unul dintre ei a obosit. Criza nu este numai a receptării literaturii contemporane, ci a literaturii, în general’’. Parcurgând vastul continent al creației prozastice a lui Fănuș Neagu, reevaluând temele și motivele literare specifice, identificând miturile personale și
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
judecăți de valoare formulate în limbaj plastic, dar bine cumpănit, expresiv și memorabil. Exegetul nu plonjează de oriunde și oricum în vastitatea povestirilor marelui brăilean și bravului apărător al spiritului Limbii Române, ci își prelungește ,,încălzirea’’, captându-i, concomitent, bunăvoința cititorului prin adăstarea în tărâmul celor 50 de interviuri acordate de Fănuș Neagu în viața sa exemplară de Scriitor și Om al Cetății, al celor o mie de pagini (tablete, confesiuni, dialoguri, jurnal, evocări), privite ca un capitol complex, comprimând, ca
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
sub titlul Poetul și trubadurii. Dr. Corneliu Zeana semnează la pagina 8 interviul emoționant cu doamna Güner Akmolla, scriitoare de origine tătaro-crimeeană și la pagina 16 acesta răspunde întrebării Pieri-vor armânii? Pagina 12 este dedicată poetului Nicolae Dragoș, unde cititorii sunt invitați să parcurgă poemul dedicat României Dialogul îngerului cu țara. Prof. univ. dr. Nicolae Vasile propune la pagina 13 eseul Limitări binare în epoca fuzzy. Pornind de la Aristotel și ajungând la Ștefan Lupaș, Grigore Moisil și alții, autorul discută
CRONICA TIMPULUI NR. 24 – ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/94234_a_95526]
-
de apreciat, semnat de Remus Fișcă. Un dialog interesant sub numele Jocurile cu numere și de logică înlătură stresul, vindecă fizicul și psihicul îl regăsim la pagina 15 purtat între col. Gheorghe Matei și Rodica Subțirelu. Dan Liviu Mut oferă cititorilor la pagina 17 o nouă evocare a Țării Zarandului: Dimineți de altădată. Este amintirea unei zile din copilăria petrecută la Țebea, redată cu mult farmec în graiul locului. Pagina 18 aduce în atenția melomanilor personalitatea îndrăgitului interpret de muzică ușoară
CRONICA TIMPULUI NR. 24 – ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/94234_a_95526]
-
o ridicare din umeri, o privire care din normală devine adumbrită pot schimba întreaga idee. Din acest punct de vedere jocul lor reușește să scoată la iveală și alte trăsături ale personajelor, așa cum nu le vede sau nu le sesizează cititorul atunci când parcurge paginile cărții. Ideea decorurilor Cristinei Ciucu este simplă, la îndemână. Cadrul teatral trebuie să fie acolo, el este prezent, necesar, dar neinvaziv. El este personajul din umbră, oarecum în planul doi, dar fără el nu se poate. El
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
cu gât de girafă / și a verbului / înșurubat pe ghinturile / gâtului de copil nou născut / urlând și cerând lapte...”) Dacă pentru Nichita, poeticul unduiește-n revărsări de tremolo: „Străvulturul / vulturelui / Străiarba / ierbii / Ochiul deschis / în pântecul / Verbului...” (Teremia), pentru noi, cititorii săi, El, Raza Nichita, rămâne un nobil, „un cascador / al cuvintelor...”, străluminând universul poetic românesc, și-ntr-acest an (la trei decenii de la plecarea sa în universul care l-a transformat într-o stea) și-ntotdeauna. La ceas de mare taină, când
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
mare taină, când se-nfrățesc Soarele cu Luna, când Saturn își îmbrățișează suratele, când Dunărea-și botează apele în Marea cea Neagră, când ochiul drept îl strunește pe cel stâng (pentru a-l lecui de strâmbătate), să ne rugăm, prieteni cititori, versuind (în stilu-i caracteristic) împreună cu Nichita, cu-al nostru serafic Poet: „și mă nasc și mă și mor / pe pământul de pământ / peste care nu-s și sunt / nici născut și nici murit / mici măreț, nici infinit...” ( Mi se mișcă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
lansate la Salonul de Carte de la Iași, iar volumul de publicistică și la seratele “Eminescu, jurnalistul” organizate la București de Uniunea Ziariștilor Profesioniști împreună cu Institutul Cultural Român, unde autoarea a fost distinsă cu o “Diplomă de Excelență -, înseamnă deja numeroși cititori și nu puține cronici. Firește, aceasta nu a împiedicat la lansarea de acasă dese referiri la biografia literară și culturală a Luciei Olaru Nenati și prezentări atente, după lecturi și relecturi atente, ale volumelor menționate. Manifestarea a început cu o
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
scrieri, la afirmații ale lui Eminescu. În ceea ce privește proza, vom reține observația existenței a “două straturi, unul al ficționalului și unul având corespondent în autobiografia autoarei, dar nu memorialistică - literatură!” Deosebit de densă și de cuprinzătoare, intervenția scriitorului Victor Teișanu a dat cititorilor celor două cărți sentimentul că nu se mai poate spune nimic în plus despre niciuna dintre ele. Cu toate acestea, istoricul Gheorghe Median a avut încă multe lucruri interesante de spus. În primul rând, sentimentul trăit de fiecare dată la
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
Eminescu. În clipa aceea, cu pași muți, acad. Eugen Doga s-a ridicat, a coborât de pe podium, s-a așezat pe un scaun din rându-l întâi și a început să o filmeze pe Lucia Olaru Nenati cântând. Finalul aparține cititorilor acestor rânduri și vorbește, neîndoielnic, despre o sărbătoare personală trăită ca una colectivă, despre o sărbătoare Lucia Olaru Nenati preschimbată într-o mare sărbătoare Eminescu, căreia acad. Eugen Doga i-a dăruit un vârf înălțător cu muzica Imnului lui Ștefan
Sărbătoarea Luciei Olaru Nenati, o mare sărbătoare Eminescu [Corola-blog/BlogPost/94209_a_95501]
-
o lucrare de analiză a pamfletului ca specie literară, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru și cu exemplificări din textele unor cunoscuți pamfletari români. Este o lucrare care, desigur, va fi utilă elevilor, studenților, profesorilor, dar, nu în ultimul rând, cititorului obișnuit, consumatorul de pamflet, pentru ca acesta, citind din abundența de articole scrise în diferite publicații, să înțeleagă ce text poate fi considerat astfel. Dacă „Dicționarul explicativ al limbii române” consideră pamfletul drept o „specie literară (în versuri sau în proză
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
necesară pentru atingerea țelului urmărit. Altfel ar rămâne „o simplă bârfă sau o bălăcăreală”. Indiferent de aspectele pe care le poate îmbrăca un pamflet (direct sau aluziv, deghizat sau involuntar mascat), pentru a nu rămâne neglijent sau neaderent la adeziunea cititorului, este necesar ca această specie literară să se păstreze în limitele limbajului decent, fără invective, fiind, de fiecare dată, obiectiv „în acord perfect, de necontestat, cu percepția justă a realității”, indiferent dacă îl întâlnim în publicistică (Tudor Arghezi - Baronul, Președintele
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]