7,605 matches
-
denumită dissocială și e foarte asemănătoare. Caracteristicile TP antisociale sunt considerate agresivitatea, desconsiderarea și violarea drepturilor fundamentale ale altor persoane, ale normelor și regulilor sociale și debutul în adolescență, chiar mai devreme. Circumscrierea TP antisociale e făcută predominant din perspectivă comportamentală, a unor manifestări evidențiabile, fapt ce face ca identificarea să fie ușoară pe baza criteriilor enunțate existând și o mare concordanță între evaluatori. Acest fapt a făcut ca ea să fie singura tulburare de personalitate inclusă în criteriile FEIGHNER (1972Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Grandiozitate (sentimentul de capacități crescute, aroganțăă; 3. Nevoia de stimulare continuă; 4. Minciuna patologică; 5. Manipularea altora; 6. Lipsa remușcărilor sau a vinovăției; 7. Afect superficial; 8. Răceală interpersonală și lipsa empatiei; 9. Stil de viață parazitar; 10. Slab autocontrol comportamental. 11. Comportament sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni; 17. Relații maritale scurte, repetate; 18. Delicvență juvenilă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Nevoia de stimulare continuă; 4. Minciuna patologică; 5. Manipularea altora; 6. Lipsa remușcărilor sau a vinovăției; 7. Afect superficial; 8. Răceală interpersonală și lipsa empatiei; 9. Stil de viață parazitar; 10. Slab autocontrol comportamental. 11. Comportament sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16. Refuzul de a accepta responsabilitatea pentru propriile acțiuni; 17. Relații maritale scurte, repetate; 18. Delicvență juvenilă; 19. Recidivism infracțional; 20. Versatilitate criminală. HARPUR
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
itemilor din PCL-HARE Factorul 1 Factorul 2 2 Sens grandios al sinelui 15 Iresponsabilitate 4 Minciună patologică 13 Lipsa unor scopuri realiste pe termen lung 5 Manipularea altora 9 Stil de viață parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale timpurii 8 Lipsa empatiei 18 Delicvență juvenilă 16 Neacceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni 19 Recidivism 1 Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale timpurii 8 Lipsa empatiei 18 Delicvență juvenilă 16 Neacceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni 19 Recidivism 1 Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu o bună concordanță între diagnosticieni. Ea este însă un construct ce rezultă parțial din instrument. În raport cu tipurile de tulburări de personalitate descrise categorial în DSM-IV
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și violatorii în serie, chiar dacă nu își chinuie victimele, s-ar asimila acestei categorii. Agresivitatea și inafectivitatea lor îi apropie de schizoizi, dar nu sunt izolați social și apragmatici ca aceștia. Cazuistica, deși nu foarte frecventă, e intrigantă, deoarece modelul comportamental nu se regăsește în biologie. Pe de altă parte, manifestările par a fi condiționate mai mult genetic decât învățate. Această cazuistică reactualizează problematica comentată de LOMBROSO, desigur fără tema stigmatelor corporale. Din perspectiva comportamentului sadic și al criminalității în serie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei, autocontrolul. Acestea și altele sunt instrumente psiho-neurologice ce-i
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau neglijarea nevoilor sale. Ansamblul direcțiilor de cercetare psihologice a personogenezei sunt convergente în această direcție. Rolul educativ al familiei a fost mereu subliniat și se articulează teoriilor developmentale. Copilul crescut fără afecțiune, nu-și dezvoltă propria capacitate afectivă. Modele comportamentale agresive pot fi învățate și reproduse. Dezordinea în logica pedepselor și recompenselor poate conduce la devalorizarea semnificației sancțiunii sociale. Oricum, familia e mediatorul fundamental între individ și societate, inclusiv în cazul psihopatului. Dacă fundalul biologic predispus se asociază cu modelul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
parte de „caractere slabe” - nehotărâte, slugarnice, schimbătoare, influențabile. Deși limbajul popular păstrează această linie de caracterizare, psihologia științifică a trăsăturilor nu a inclus explicit dimensiunea caracterial-morală în descrierile sale ci doar pe cea caracterial-temperamentală ce diferențiază oamenii prin stilul lor comportamental și expresiv. Și la fel au procedat cercetările în domeniul tulburărilor de personalitate, cu toată tradiția și discuțiile despre „moral insanity”, anetopatie și psihopatie. Preocuparea față de comportamentul moral reprezintă o veche tradiție antropologică religioasă. Biblia consemnează cele 10 porunci: să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aparte în opera lui D. îl ocupă Fals tratat de psihologia succesului (1972). Criticul, cu certă vocație de îndrumător al tinerilor scriitori, căruia i s-a reproșat adesea excesiva îngăduință față de cei protejați, se dovedește un observator atent al devierilor comportamentale ale acestora. Cu un ochi de moralist și psiholog, el înregistrează, pe urmele memorialistului Lovinescu, scene din viața literară și se delimitează pe un ton polemic de manifestările megalomane sau narcisiste care își pun amprenta în cele din urmă și
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
Noțiune" Noțiunea de strategie provine din epoca antică a Greciei. Inițial, În Antichitatea greacă timpurie, termenul „strategos” se referea la rolul generalului care comanda o armată. Ulterior, a dobândit sensul de „artă a generalului”, referindu-se la abilitățile psihologice și comportamentale care Îi dădeau generalului posibilitatea să-și Îndeplinească rolul. În timpul lui Pericle (450 Î.Hr.), accepțiunea strategiei era de calitate managerială (administrativă, oratorie, putere), iar pe vremea lui Alexandru cel Mare (330 Î.Hr.) strategia se referea la abilitatea de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure, cu finețe extremă) și revelează componentele comportamentale și de mentalitate ale rezistenței înăuntrul și în afara Gulagului. Rezultatul este, până la urmă, o sinteză a eticii detenției, chiar dacă esteticul nu este eludat. Sunt, astfel, cercetate sub toate aspectele paginile unor cărți care oricând pot rezista unui examen literar critic
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
o listă lungă de stări de fapt care produc insatisfacții și iritări în sensul de mai sus. Colecția de fapte de observație i s-a părut suficientă pentru a formula o lege. A enunțat astfel legea satisfacției: „Ori de câte ori o serie comportamentală originară este declanșată și operează cu succes, activitățile sunt satisfăcute, iar situațiile în care ele se produc sunt satisfăcătoare”1. Thorndike a alcătuit un inventar similar de stări de fapt iritante; de exemplu: absența hranei când îți este foame; câinele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
transparentă; a nu te putea feri, fiind imobilizat la picioare, iar cineva îmbrâncindu-te peste un obstacol etc. A putut formula pe această bază legea de mai jos ca un enunț care poate fi numit legea insatisfacției: „Ori de câte ori o serie comportamentală originară este declanșată, orice eșec e iritant”2. În 1913, Thorndike credea că aceste două legi au o mare importanță practică și teoretică, cu condiția ca expresia „cu succes” să fie definită obiectiv 3. În 1913, Thorndike a simțit nevoia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
combinație de stimuli care însoțește o mișcare la apariția sa tinde să fie exprimată de acea mișcare. Ceea ce s-a sesizat (what is noticed) devine semnalul a ceea ce este făcut (what is being done)”. Învățarea apare astfel ca o alterare comportamentală (alteration in behavior) ce rezultă din experiență. Guthrie (1942, p. 30) și-a rezumat argumentarea acestei concepții după cum urmează. Studiul comportamentului și al alterărilor sale trebuie să selecteze acele evenimente care pot fi observate sau numite evenimente. Există două categorii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fi inclus o dată cu trecerea timpului, în concordanță cu programul de dezvoltare. În cazul în care comportamentul ar fi o funcție a vârstei, copilul l-ar lăsa în urmă. Nu este întotdeauna ușor să fie pus în practică programul de dezvoltare comportamentală; mai ales în condițiile familiilor sărace și medii; dar, după Skinner, „ar exista o oarecare consolare dacă știm că, purtând un copil prin zone sociale inacceptabile, îl scutim de complicațiile ulterioare determinate de pedeapsă”. (Aruncăm copilul în piscină, obligându-l
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în 1953, s-a înscris la Universitatea Stanford în același an și a rămas din acel moment la Departamentul de Psihologie al acesteia - cu excepția anului 1969, pe care l-a petrecut ca membru la Centrul de Studii Avansate în cadrul Științelor Comportamentale. A devenit consultant pentru Administrația Veteranilor și a activat în același post și pentru Asociația Variani (1961-1966), Institutul Naval de Cercetări Medicale al Statelor Unite (1964-1966) și Divizia de Cercetări Alocate, Institutul Național al Sănătății (1963-1967); menționăm și activitatea sa în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fără nici o reacție adversă pentru cel care o face; inhibițiile pot fi induse asistând la comportamentul celorlalți (care sunt pedepsiți); în final, expresia răspunsurilor (reacțiilor) este controlată în mod extensiv de stimulii modelatori. În vreme ce multe teorii ale învățării descriu schimbarea comportamentală și mathetică în termenii de asociere, cuplare și recuplare a stimulilor la răspunsuri, cercetările lui Bandura demonstrează că schimbările comportamentale produse prin condiționare instrumentală, condiționare clasică, extincție și pedeapsă sunt, în mod extins, mediate cognitiv. Condiționarea operantă este dificil de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în final, expresia răspunsurilor (reacțiilor) este controlată în mod extensiv de stimulii modelatori. În vreme ce multe teorii ale învățării descriu schimbarea comportamentală și mathetică în termenii de asociere, cuplare și recuplare a stimulilor la răspunsuri, cercetările lui Bandura demonstrează că schimbările comportamentale produse prin condiționare instrumentală, condiționare clasică, extincție și pedeapsă sunt, în mod extins, mediate cognitiv. Condiționarea operantă este dificil de realizat fără conștiința răspunsurilor cerute pentru întărire; programele de întărire despre care oamenii cred că sunt eficiente sunt mult mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cei observați sunt testați în raport cu adecvarea perfectă a comportamentului în situații similare sau identice. Ca atare, experimentele pot să producă doar imitarea unor răspunsuri specifice modelate. Aceasta i-a făcut pe mulți cercetători să creadă că limitările severe în schimbările comportamentale pot fi datorate influențelor modelatoare. Bandura și colaboratorii săi s-au aplecat cu migală asupra acestei problematici. Într-o încercare de a demonstra că limitările atribuite modelării au fost intrinsece în metodologia experimentală, mai degrabă decât în cadrul fenomenului însuși, Bandura
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Bandura și colaboratorii săi au condus câteva experimente care au presupus o formă de modelare mai ordonată (Bandura, Harris, 1966; Bandura, McDonald, 1963; Bandura, Mischel, 1965). Aceste studii foloseau o paradigmă în care persoanele expun un pattern consistent de atitudini comportamentale la diverși stimuli și teste pentru efecte modelatoare generale conduse de diferiți experimentatori, în diferite condiții sociale, cu modelele absente și cu diferite tipuri de stimuli. Rezultatele arată că subiecții observați răspund unor noi situații de stimulare într-o manieră
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
modele multiple ce indică (expun) diferite patternuri de comportament (Bandura, Ross, Ross, 1963). În cadrul unor teste ulterioare, observatorii ilustrează în general răspunsuri relativ noi care reprezintă amalgamuri de elemente din diferite modele. Mai mult decât atât, mixturile specifice de elemente comportamentale variază de la un subiect la altul. Dacă ar fi ca aceste persoane să servească drept model pentru alți observatori, ar fi de așteptat inovații comportamentale adiționale și o evoluție imitativă gradată a noilor patternuri de comportament ce pot semăna de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reprezintă amalgamuri de elemente din diferite modele. Mai mult decât atât, mixturile specifice de elemente comportamentale variază de la un subiect la altul. Dacă ar fi ca aceste persoane să servească drept model pentru alți observatori, ar fi de așteptat inovații comportamentale adiționale și o evoluție imitativă gradată a noilor patternuri de comportament ce pot semăna de departe cu cele expuse de modelele originale. Depinde de modul cum sunt folosite influențele modelatoare; ele pot produce nu doar mimetism specific, dar pot, de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
postulează că o anumită formă de întărire este necesară pentru învățare trebuie să-i identifice o sursă alternativă de întărire. În formularea avansată de Baer se presupune că, dacă reproducerea exactă de stimuli modelatori este răsplătită în mod repetat, asemănarea comportamentală per se capătă proprietăți secundare de întărire. După ce asemănarea a devenit întăritoare prin propriul merit, oamenii devin dispuși să dea răspunsuri imitative care sunt întărite și menținute prin valoarea lor intrinsecă. Această chestiune va fi discutată mai târziu într-o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsurilor, independent de performanță, prin simpla cerere ca subiecții să descrie comportamentul pe care l-au constatat. Dovadă că observatorii pot descrie în mod corect patternuri complexe și secvențe de răspuns, ca rezultat al expunerii la stimuli modelatori înaintea reproducerii comportamentale sau a apariției ocaziilor de întărire; se pretinde un mecanism de răspuns integral central. Desemnarea învățării observaționale ca „imitație generalizată” (Gewirtz, Stingle, 1968) nu explică nicicum fenomenul; ea reprezintă etichetarea descriptivă sub masca unei explicații - concluziona Bandura. La o concluzie
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]