6,847 matches
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,66%). Principalele minorități sunt cele de români (8,24%) și romi (1,89%). Pentru 2,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,66%), reformați (33,85%), ortodocși (8,76%), martori ai lui Iehova (3,47%) și unitarieni (1,89%). Pentru 2,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stațiune cu sezon permanent
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,66%), reformați (33,85%), ortodocși (8,76%), martori ai lui Iehova (3,47%) și unitarieni (1,89%). Pentru 2,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079 m
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,41%), cu o minoritate de romi (1,71%). Pentru 4,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,97%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Fenomenul populării, evoluția continuă, creșterea populației orașului Găești, nu pot fi izolate de contextul social-istoric în care s-au desfășurat. Poziția geografică a acestui
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
români (93,41%), cu o minoritate de romi (1,71%). Pentru 4,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,97%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Fenomenul populării, evoluția continuă, creșterea populației orașului Găești, nu pot fi izolate de contextul social-istoric în care s-au desfășurat. Poziția geografică a acestui centru urban la zona de contact a câmpiei cu dealurile, pe unde trecea unul dintre drumurile
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
maghiar. A fost în funcțiune pe ruta Agnita-Sibiu până în anul 2002. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.443 locuitori, dintre care 2.659 germani (59,8%), 1.535 români (34,5%) și 234 maghiari (5,26%). Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.606 evanghelici luterani (58,6%), 1.513 ortodocși (34,5%), 147 reformați (3,3%), 137 romano-catolici (3%) ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011 populația orașului Agnita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,03%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,7%), romi (1,61%) și germani (1,01%). Pentru 5,59% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,85%), dar există și minorități de reformați (1,67%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Transportul local este asigurat de o linie de autobuz care face legătura
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
59% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,85%), dar există și minorități de reformați (1,67%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Transportul local este asigurat de o linie de autobuz care face legătura și cu localitățile componente - Ruja și Coveș. La Agnita se poate ajunge cu autobuzul dinspre Făgăraș, Sighișoara, Mediaș și Sibiu. Până în anul 1965 Agnita a fost legată feroviar
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,98%), cu o minoritate de romi (5,78%). Pentru 8,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,04%). Pentru 8,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Mușat își stabilește curtea aici. În Evul Mediu aici a funcționat o curte
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
români (85,98%), cu o minoritate de romi (5,78%). Pentru 8,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,04%). Pentru 8,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Mușat își stabilește curtea aici. În Evul Mediu aici a funcționat o curte domnească, în care Ștefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută și azi
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
populația orașului Bușteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,33%). Pentru 4,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,22%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Practic nu există un document care să ateste cu siguranță începuturile localității. Sursele vremii amintesc doar că pe la sfârșitul veacului al XVII-lea „nici
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,33%). Pentru 4,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,22%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Practic nu există un document care să ateste cu siguranță începuturile localității. Sursele vremii amintesc doar că pe la sfârșitul veacului al XVII-lea „nici vorbă nu era de vreun sat”. Cel mai important an este 1782, când domnitorul Mihai Șuțu
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
Raymund Netzhammer l-a consacrat ca episcop de Iași pe Alexandru Theodor Cisar. Din cauza protestelor sale repetate față de confiscarea unor imobile ale Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București de către autoritățile române în timpul primului război mondial (posesiunile parohiei din Râmnicu Vâlcea și școlile confesionale maghiare din București) Arhiepiscopul Netzhammer și-a atras antipatia politicienilor naționaliștilor români, în frunte cu Nicolae Iorga. Acesta i-a reproșat ani de-a rândul o pretinsă atitudine filogermană și în special faptul că în perioada ocupării Bucureștiului de către armata
Raymund Netzhammer () [Corola-website/Science/305070_a_306399]
-
om de știință, diplomat, activitatea lui desfășurându-se în toate mediile, de la capete încoronate, șefi de state, politicieni, filozofi, artiști, scriitori, teologi, până la anarhiști, ocultiști, homosexuali și prostituate.” A fost un promotor în multe domenii, activitatea sa a depășind granițele confesionale și spiritul timpului, fiind un adevărat precursor al ecumenismului. Deși avea o cultură deosebită și capacități de excepție, a evitat să producă scrieri personale. A scris forțat de împrejurări și de necesități. A făcut muncă de cercetare în arhivele Vaticanului
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
a fost botezat în ziua de 6 martie 1888. La șapte ani, în 1895, începe școala primară în satul său, iar din anul 1900 urmează cursurile Gimnaziului din Beiuș, după care studiază teologia la Sibiu. În 1910 este numit învățător confesional în localitatea Vidra de Sus, satul în care se născuse Avram Iancu. În 1911 se căsătorește cu Iuliana Iancu, nepoată de frate a lui Avram Iancu. Tot în acest an este hirotonit preot în Vidra. În 1912 are primul copil
Iosif Trifa () [Corola-website/Science/306007_a_307336]
-
Biserică - în sens arhitectural, este un edificiu construit și amenajat pentru practicarea de activități religioase, în special pentru oferirea serviciilor cu caracter confesional. În acest sens - de lăcaș de cult, termenul este cel mai des folosit de creștini pentru a se referi la clădirile lor de practicare a religiei. În arhitectura creștină tradițională, majoritatea bisericilor au planuri în formă de cruce creștină. Bisericile
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
a înscris ca voluntar în Waffen-SS. În cel mai important roman al său, "Die Tatarenpredigt" (Predica tătarilor) (1973), Birkner a ridicat un monument satului săsesc din Transivania, așa cum mai era el după al doilea război mondial, cu diversitatea sa națională, confesională și culturală. În romanul următor "Das Meerauge" (Ochiul de mare) (1976), conceput după plecarea sa din România, autorul descrie soarta sașilor transilvăneni care au emigrat în Republica Federală Germania. A mai publicat romanul "Heinrich der Wagen bricht" (Heinrich cel care
Andreas Birkner () [Corola-website/Science/306129_a_307458]
-
mare și mai frumoasă și bineînțeles din material rezistent. Sfințirea a fost săvârșită de către episcopul Ioan MEȚIANU în ziua Sf. A. Petru și Pavel. Hramul biserii este Sf. M. M. Dimitrie. Școala, zidită, probabil, în anul 1928, a fost școală confesională. Împreună cu biserica au avut în posesie două case, una lângă biserică, cu o locuință pentru preot și o sală de clasă și cealaltă la colțul străzii (intersecția străzillor Borisa Kidriča și INA) la fel cu o sală de clasă și
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Lăpădat, presărat cu regionalisme și expresii caracteristice graiului sărcian. Povestirile se citesc ușor și cu plăcere, te transpun, pentru moment, într-o lume aparte crată de autor dar, care aseamănă și cu viața reală. Școala din Sărcia a fost școală confesional și a aparținut bisericii ca mai toate școlile din timpurile acelea. Biserica a avut în posesia sa două case. În casa parohială a fost o sală de clasă și locuința preotului. Ea s-a aflat, unde este și astăzi, lângă
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
deschis un magazin comerial. Din ce perioadă provin cele două case nu se știe exact. Este amintit anul 1928 doar se crede că provin de prin anii când a fost zidită biserica. După Primul Război Mondial, în anul 1920, școlile confesionale românești „au trebuit să se confrunte cu șovinismul sârbesc de stat, care le-a căutat să cedeze școlile și învâțământul confesional, statului”. (Ieromon Ștefan Lupșici) Parohienii sărcieni, sprijiniți de preotul Gherasim Andru, s-au opus cedării din care cauză școlile
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
crede că provin de prin anii când a fost zidită biserica. După Primul Război Mondial, în anul 1920, școlile confesionale românești „au trebuit să se confrunte cu șovinismul sârbesc de stat, care le-a căutat să cedeze școlile și învâțământul confesional, statului”. (Ieromon Ștefan Lupșici) Parohienii sărcieni, sprijiniți de preotul Gherasim Andru, s-au opus cedării din care cauză școlile confesionale din Sărcia au fost, cu decret regal, închise un timp. S-a ajuns însă la un compromis. Parohia a cedat
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
românești „au trebuit să se confrunte cu șovinismul sârbesc de stat, care le-a căutat să cedeze școlile și învâțământul confesional, statului”. (Ieromon Ștefan Lupșici) Parohienii sărcieni, sprijiniți de preotul Gherasim Andru, s-au opus cedării din care cauză școlile confesionale din Sărcia au fost, cu decret regal, închise un timp. S-a ajuns însă la un compromis. Parohia a cedat iar autoritățile de stat au fost datoare să plătească chirie pentru folosirea spațiului școlar. Acesta a fost unicul caz, în
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,65%), cu o minoritate de romi (7,23%). Pentru 5,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,47%). Pentru 5,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Potcoava este cunoscută prin zăcămintele de țiței și gaze, datorita cărora s-a dezvoltat industria petrolieră. În teritoriu își desfășoară activitatea Schela Ciurești
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
români (87,65%), cu o minoritate de romi (7,23%). Pentru 5,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,47%). Pentru 5,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Potcoava este cunoscută prin zăcămintele de țiței și gaze, datorita cărora s-a dezvoltat industria petrolieră. În teritoriu își desfășoară activitatea Schela Ciurești și Petrom Service Potcoava. Orașul deține un liceu de cultură generală dotat cu un Centru de
Potcoava () [Corola-website/Science/304874_a_306203]
-
populația orașului Fierbinți-Târg se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,63%). Pentru 1,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,73%). Pentru 1,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Fierbinți se află biserica „Sfânta Maria”, ce datează din 1754, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în localitatea componentă Grecii
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,63%). Pentru 1,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,73%). Pentru 1,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Fierbinți se află biserica „Sfânta Maria”, ce datează din 1754, monument istoric de arhitectură de interes național, aflată în localitatea componentă Grecii de Jos făcută de Zaharia Adrian. În rest, alte șapte obiective din oraș sunt incluse în
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]