8,169 matches
-
vin musafiri la cină și femeia gătește în bucătărie, ce face bărbatul? Pregătește băuturile. Acesta este rolul lui social în context. Deci este interesat de toate accesoriile pentru bar - fiecare tip de pahar, tirbușonul și cleștele pentru cuburile de gheață, cuțitele și dispozitivele pentru prepararea cocktailurilor. Își iau rolul în serios. Primul meu gând a fost că magazinele ar trebui să pună pe rafturi canistre de bere false, ca un fel de recuzită, pentru ca bărbații să se joace cu ele. În
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ține în mână, purta sau folosi în fiecare zi. Un ciocan, de exemplu - trebuie să-l cântărești puțin în mână să vezi dacă este bun pentru tine. Același lucru este valabil în cazul poșetelor, al genților de voiaj, valizelor, umbrelelor, cuțitelor, șpaclului, cleștilor. Orice lucru pe care îl vei avea cu tine toată ziua, cum ar fi portofelul. Faptul că îl vezi te lămurește oarecum în privința modului cum s-ar putea prezenta la atingere, dar nimic nu concurează cu propria mână
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
lângă altele? Pentru că așa stau cărțile și în casele oamenilor? Este un motiv prostesc; imaginați-vă ce ar fi ca magazinele de îmbrăcăminte și articole de gospodărie să adopte aceeași idee. Ar trebui să cauți prin dulapuri ca să cumperi un cuțit de decojit fructe sau prin șifoniere ca să găsești un pulover. Culoarele înguste formate din rafturi înalte sunt cele mai proaste metode de expunere la care s-ar putea gândi cineva vreodată. Există un raport între spațiu și timp, pe care
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
aceea de vânător și apoi de agricultor. Elemente ale civilizației mesopotamiene și egiptene se regăsesc și în cea minoică. Aceștia au preluat jocuri sportive, care s-au dezvoltat mai târziu în jurul cetății Micene. Întrecerile sportive ca: box, kybistisis (acrobații peste cuțite lungi, sau săbii înfipte în pământ) sau taurokathapsia (acrobații peste tauri), se desfășurau în curțile interioare special amenajate. Pereții erau acoperiți cu picturi viu colorate, pline de mișcare, reprezentând scene de vânătoare, plante, păsări sau animale marine. Scenele de vânătoare
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
parte. Pe mine nu mă interesează cum este apreciat un chirurg în sistem, câte diplome are, câte cărți a scris, ce grad didactic are dacă și predă, vreau doar să-l aleg, în deplină cunoștință de cauză, pe omul cu cuțitul căruia îi încredințez pentru un timp corpul. La un moment dat, chiar viața. Altfel, eu însumi ridic revolverul la tâmplă. E odios ca într-un spital să se petreacă o crimă și ea să aibă toate șansele să fie o
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
vă întindeți pe pat. Acolo m-am întins. Omul aproape că alerga. S-a deschis o ușă. Încă una. După a treia, am fost ridicat de pe pat și întins pe o masă. Masa de operație. Dumnezeu din copilărie își ascuțea cuțitele. Mă prinsese, mă dusese în fața bisericii și se pregătea să-mi dea mațele afară. Să-mi facă autopsia. Cineva, o femeie, s-a aplecat deasupra mea. A zâmbit și mi-a spus că în cinci secunde voi adormi. Am privit
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
de lângă blocuri. În celelalte anotimpuri, mă rugam de oameni să mă primească în casele lor. La început mă primeau, apoi nu vroiau să aibă probleme. Terifiante erau zilele când vedeam ce nu trebuia: cum mama e chinuită, maltratată, tăiată cu cuțitul pe tot corpul, călcată în picioare... și altele. Nu puteam să fac nimic și fugeam departe. După câteva ore mă întorceam aproape de bloc și, dacă era liniște, începeam să plâng și mă cutremuram gândindu-mă că o voi găsi moartă
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
alinare la oameni iar ei să se ferească de tine, de parcă nu ai exista... Să treacă pe lângă tine oameni, dar să nu te vadă nimeni. „Moare în trei săptămâni” s-a scris repede înăuntrul meu. Fiecare literă era câte un cuțit înfipt în inimă. De auzit, auzeam, de simțit, simțeam, dar de văzut, timp de trei săptămâni, am văzut în ceață. A doua zi, o doamnă pe nume Maria, a cărei mamă era internată la terapie intensivă, m-a întrebat de ce
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
ai fi, ești fratele meu, aceeași nădejde ne unește... nu vrem război". Pepper (trăsnit): A spus asta? Lodge: N-a spus, a cântat. Pepper: Ascultă, Lodge, dacă-i vorba de vreo trăsnaie de a ta, să știi că-ți bag cuțitul și te spintec ca pe un berbec. Lodge: Spintecă-mă, șefule, e dreptul dumitale, dar uite că îmi aduc aminte bine ce cânta: "Eu am fost în război... Pentru cine am luptat? Pe cine am ucis? Pentru cine mi-am
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a fi învățat să utilizeze minereurile feroase superficiale. Ei tratau anumite minereuri ca pietre, adică le priveau drept materiale brute pentru fabricarea de unelte litice 51. Când Cortez i-a întrebat pe conducătorii azteci de unde și-au făcut rost de cuțite, aceștia i-au arătat cerul, într-adevăr, săpăturile n-au dat la iveală nici o urmă de fier terestru în zăcămintele preistorice ale Lumii Noi52. Popoarele paleo-orientale împărtășeau după toate aparențele idei asemănătoare. Cuvântul sumerian AN. BAR, cea mai veche vocabulă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Enlil s-a pierdut. Cât privește pe Upelluri, el narează un detaliu de mare importanță. " Când cerul și pământul au fost așezate în spinarea mea, eu nu am știut nimic. Când cerul a fost despărțit de pământ cu un cuțit, la fel nu ara știut. Acum umărul meu drept suferă, dar eu nu știu cine este acest zeu". Ea îi roagă atunci pe "zeii vechi" să "deschidă depozitele părinților și străbunilor" lor și să-i aducă cuțitul cu care ei au despărțit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
despărțit de pământ cu un cuțit, la fel nu ara știut. Acum umărul meu drept suferă, dar eu nu știu cine este acest zeu". Ea îi roagă atunci pe "zeii vechi" să "deschidă depozitele părinților și străbunilor" lor și să-i aducă cuțitul cu care ei au despărțit cerul de pământ. Se retează picioarele lui Ullikummi, lăsându-1 astfel olog, dar dioritul se laudă mereu că regatul ceresc i-a fost lăsat moștenire de tatăl său, Kumarbi. In cele din urmă este doborât de către
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
episod, 'Anat își amenință propriul tată, El, că-i va mânji de sânge părul și barba (text 'nt: V: Oldenburg, p. 26). Când a găsit trupul neînsuflețit al lui Baal, 'Anat a început să se lamenteze, "sfâșiindu-și carnea fără cuțit și bându-și sângele fără cupă"36. Din cauza comportamentului ei brutal și sanghinar, 'Anat - ca, de altfel, și alte zeițe ale dragostei și ale războiului - a fost înzestrată cu atribute masculine și, prin urmare, considerată ca bisexuală. După o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Așa, de pildă, în Zăt. Spram este vorba de inițierea lui Zarathustra de către acei Amahrspand (avestic, Amesa Spenta): între alte probe, "i s-a turnat pe piept metal topit și s-a răcit", și "i s-a tăiat trupul cu cuțitele, au apărut vederii măruntaiele, sângele a curs; a trecut mâna pe deasupra lui și îndată s-a vindecat" (Zătspram, 22: 12-13, după traducerea lui M. Mole, op. Cit., p. 334). Acestea sunt încercări tipic șamanice. 13 Aceste Entități - sau "Arhangheli", cum au
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
din cauza focului/ din cauza sângelui pe care ți l-ai despletit pe gât/ și dacă aștepți ceva acest ceva nu e maree/ nu sunt mâinile pe care le-ai pierdut mângâindu-te (...)// tu încui toate ușile toate sertarele/ îți pui un cuțit sub fiecare pleoapă/ pentru că ceea ce aștepți e dragostea", A cunoaște). Tehnica prin care se creează un univers ambiguu, în care contururile, deși îngroșate mereu, prin repetiții, gradații, paralelisme, simetrii, nu devin mai clare, ci dimpotrivă se estompează, pentru că trecerile succesive
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dar și a revoltei. Repetiția termenului "strofe", în Autograf, atrage atenția asupra caracterului inedit al poeziei propuse: "strofe înjunghiate, bătute în pari/ scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul;/ strofe scrise lângă hoți și tâlhari/ care-njură de sfinți și dau cu cuțitul.// Strofe de iarbă cu izuri amare,/ v-ați plimbat dezbrăcate prin tristeți de închisoare". Dialogul permanent cu literatura și cultura lumii este evident, la Constant Tonegaru, în redefinirea unor structuri paratextuale clișeizate. Folosirea unor expresii consacrate tocmai în titlurile unor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
consistență a imaginarului, a lumii descrise, prin termeni ca "legănându-se", "se aruncau năvoade (...) într-o zonă din străfunduri cu lumini", "miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale sunt și ele fluide, tranziția se face cu ușurință, "pluteau în desfrunzire prin natura nopții/ din evuri în evuri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mai bine la Cristian Popescu într-o serie de poeme în proză care încearcă să refacă imaginea familiei Popescu: "Toată familia mea benchetuiește la "Local familial". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hârșt, hârșt, cuțit pe cuțit." (local familial) și aici se realizează o mitizare a universului familial: Bunicul spunea că ferestrele sunt lipite pe zidul neted al blocului. Lipite ca niște etichete pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la Cristian Popescu într-o serie de poeme în proză care încearcă să refacă imaginea familiei Popescu: "Toată familia mea benchetuiește la "Local familial". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hârșt, hârșt, cuțit pe cuțit." (local familial) și aici se realizează o mitizare a universului familial: Bunicul spunea că ferestrele sunt lipite pe zidul neted al blocului. Lipite ca niște etichete pe borcanele de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
proză care încearcă să refacă imaginea familiei Popescu: "Toată familia mea benchetuiește la "Local familial". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hârșt, hârșt, cuțit pe cuțit." (local familial) și aici se realizează o mitizare a universului familial: Bunicul spunea că ferestrele sunt lipite pe zidul neted al blocului. Lipite ca niște etichete pe borcanele de compot, ca afișe pentru muzeul înființat în apartament. Spunea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
încearcă să refacă imaginea familiei Popescu: "Toată familia mea benchetuiește la "Local familial". Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe. Verișoare. Bunicul, după tejghea, ascute cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hârșt, hârșt, cuțit pe cuțit." (local familial) și aici se realizează o mitizare a universului familial: Bunicul spunea că ferestrele sunt lipite pe zidul neted al blocului. Lipite ca niște etichete pe borcanele de compot, ca afișe pentru muzeul înființat în apartament. Spunea că de pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aleargă să te găsească și să-ți pupe numai o dată autocamioanele" (Clișeu). Lumea profană a invadat sacrul sufocându-l și înlocuindu-l, nu mai e loc de refugiu în transcedental pentru că acesta a fost cucerit de profan: "singurătățile serii cu cuțitele-n mână/ ne țin de urât" sau "se uită la soare ca la un hoț ieșit, ziua, din mine." (Panopticum). Poezia optzecistă va aduce chiar o celebrare a dispariției laturii metafizice a existenței "și coșul de fabrică era de cărămidă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
găsită „foarte murdar(ă), nemăturat(ă) pe jos, gunoi și hîrtii depozitate prin toate colțurile, toate alimentele ce sînt puse în consumație descoperite, cu praf și roiuri de muște pe ele, bucătăria murdară, în dulapul unde se păstrează farfuriile, lingurile, cuțitele, șervetile și pîinea s-a(u) găsit cămeși și haine murdare peste pîine(a) care se servește la clienți, curtea murdară cu apă stagnată, resturi de zarzavaturi și de mîncare aruncate [...]9). La fel se prezentau restaurantul și hotelul Drăgoianu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
infiltrate supradenivelate (caloase); pot prezenta și atipii în epiteliul de regenerare, fapt care le face suspecte; se vindecă încet și mai sunt numite ulcere cronice caloase; 2) ulcerul acut (de stress) este bine delimitat de epiteliu înconjurător (margini tăiate cu cuțitul), se prezintă frecvent ca leziuni multiple, apare și dispare relativ repede; 3) ulcerul drog-indus este legat de ingestia de antiinflamatorii non-steroidiene, are poziție atipică pe marea curbură gastrică și poate îmbrăca aspectul de ulcer cronic sau acut, putând fi unic
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
descrie un băiat de la țară care a învățat singur să deseneze. Senatorul orașului, plin de admirație față de talentul băiatului, îl primește în casa sa și îi promite o educație formală în artă. Dar același băiat este descris ca luând un cuțit din buzunar și înjunghiind de câteva ori calul care l-a trântit la pământ. După cum notează Pinkney, "Ce neconsecvent este caracterul!". Aceasta este intenția caracterizărilor realistului literar: sunt inconsecvente sau ambigue, reflectând fluiditatea și drumul neștiut al vieții și nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]