5,987 matches
-
un fundament al înțelegerii cerințelor morale și nici un model în vederea elabor]rii unei teorii etice. Motivele sunt în parte evidente. În absența unui legiuitor cu autoritate și ușor de identificat, nu putem cunoaște cu precizie care sunt normele morale (constrângerile deontologice) care trebuie s] guverneze comportamentul nostru. Iar în lipsa unui set de proceduri clare care s] stabileasc] modul de soluționare a conflictelor legate de conținutul normelor morale propuse, dezacordurile în materie de etic] nu își g]sesc rezolvare. Exist] și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ai propriilor noastre virtuți, fiind preocupați în același timp de soarta celorlalți, ca și de soarta comunit]ții în ansamblul ei. Expresia acestei preocup]ri nu este dat] de detașarea pe care o sugereaz] noțiunea primitiv] de respect sau normele deontologice, ci de interesul activ al oamenilor pentru promovarea binelui celorlalți. Trebuie s] respingem, astfel, orice perspectiv] care identific] morală numai cu sau în primul rând cu o povar] impus] asupra vieții. Dac] nu putem „s] tr]im conducându-ne dup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rilor de valoare. În funcție de punctul de vedere exprimat în aceast] problem], teoriile morale se împart de obicei în teorii consecințialiste și teorii non-consecințialiste sau, folosind o terminologie mai veche, teorii teleologice și neteleologice: cele neteleologice se identific] uneori cu cele deontologice, iar câteodat] se subordoneaz] acestora. Acest eseu trateaz] teoriile consecințialiste că teorii ale corectitudinii, iar nu că teorii ale valorii sau ale binelui. S] presupunem c], într-un moment de entuziasm intelectual, ceea ce conteaz] mai mult în viat] este că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apare o prim] greșeal], dar, cel putin, ea este ușor de înțeles și poate contribui la explicarea poziției opuse. A doua observație nu a mai fost prezentat] pan] acum și se încadreaz] foarte bine în concluzia acestui articol. Numeroase teorii deontologice se bazeaz] pe recunoașterea forței teoriei consecințelor asupra justific]rii, dar o restrâng într-o anumit] m]sur]. Un exemplu este furnizat de curentul bazat pe reguli, care restrânge puterea consecințelor la alegerea care este f]cut] între aceste reguli
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazul instituțiilor de guvern]mânt, care, prin ins]și natura lor, trebuie s] conceap] strategii ce vor putea fi aplicate în situații general valabile. În judecarea cazurilor obișnuite se poate observa îmbinarea armonioas] a principiului utilit]ții și a celor deontologice care au la bâz] Decalogul. Referințe Bentham, J.: An Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doctor a intenționat moartea acestuia? Apar probleme filosofice serioase în orice aplicare sistematic] a distincției intenție/previziune, iar literatura de specialitate este plin] de critici și respingeri ale argumentului. Nancy Davis discut] o parte a acestei literaturi în contextul eticii deontologice (caz în care distincția devine crucial]) în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”. Presupunând c] dificult]țile pot fi dep]site, apare urm]toarea întrebare: este aceast] diferenț] dintre rezultatele direct intenționate și consecințele prev]zute relevant] din punct de vedere moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
supoziție.) Kohlberg invoc] aceste trei figuri din istorie ca exemple pentru gândirea din Etapă 6. În ultimul rând, prezentarea lui Kohlberg a dezvolt]rii morale nu este neutr] între teoriile morale. El ne spune c] „etapă 6 este o teorie deontologic] a moralei” (p. 169), pe când în Etapa 5 exist] o teorie moral] utilitar] (p. 175). (Vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”, capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”.) Dar, cum fiecare etap] e considerat] superioar] celei de mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] o teorie moral] utilitar] (p. 175). (Vezi capitolul 14, „Etică lui Kant”, capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, si capitolul 19, „Consecințialismul”.) Dar, cum fiecare etap] e considerat] superioar] celei de mai jos, rezult], în viziunea lui Kohlberg, c] teoria moral] deontologic] este superioar] teoriei morale utilitariste. Aceasta este o supoziție cel putin controversat]. Discuția noastr] critic] despre Kohlberg ar putea începe de aici. iii. Examinarea teoriei lui Kohlberg Foarte mulți susțin c] teoria moral] utilitarist] este necorespunz]toare. Indiferent dac] aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt fondate sau nu, ceea ce pare evident fals de la prima vedere este afirmația lui Kohlberg potrivit c]reia raționamentul moral care accept] utilitarismul este, exclusiv din aceast] cauz], mai putin sofisticat cognitiv decât raționamentul moral care accept] o teorie moral] deontologic], precum cea a lui Kant. Aceast] idee pare ridicol] atunci când se ia în considerare lungul șir de gânditori distinși care adopt] o anumit] form] de utilitarism: Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Henry Sidgwick. Nu este deloc evident de ce Kohlberg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerare lungul șir de gânditori distinși care adopt] o anumit] form] de utilitarism: Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Henry Sidgwick. Nu este deloc evident de ce Kohlberg crede c] a construit o pledoarie pentru opinia potrivit c]reia raționamentul moral deontologic este cognitiv mai sofisticat decât raționamentul moral utilitarist. S] ne amintim c] abilitatea cognitiv] a reversabilit]ții este cea mai important] tr]s]tur] a raționamentului moral al persoanelor din Etapă 6. Judec]țile lor sunt considerate pe deplin reversibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a fi de acord cu o judecat] care ține seama cât de mult cu putinț] de punctul de vedere al celuilalt. O judecat] moral] pe deplin reversibil] nu este una egocentric]. Dar, dat] fiind aceast] caracterizare a raționamentului moral deontologic al Etapei 6, nu exist] nici un motiv de a crede c] raționamentul moral utilitarist nu poate s] manifeste asemenea complexitate și bog]ție cognitiv]. Într-adev]r, Kohlberg greșește în mod clar. (Vezi capitolul 40, „Prescriptivismul universal”.) Desigur, ceea ce Kohlberg vrea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un paralelism universal între dezvoltarea psihologic] și cea moral]. Altă este c], cel putin pan] la un punct, dezvoltarea moral] poate avea loc f]r] vreo leg]tur] cu un conținut moral substanțial. O a treia este c] raționamentul moral deontologic este superior raționamentului moral utilitarist. Deși nu am negat c] exist] etape universale de dezvoltare psihologic] și moral], am contestat cu vehement] teza c] exist] un paralelism între cele dou]. Dac], pe socoteală mea, nu putem numi atitudinile întrupate în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pandanții întru spirit scris ai celor ce dau cu vorba la t.v.) Dacă susnumitei formațiuni îi mai adăugăm și nebulosul regn al celor ce produc sondaje (de opinie, se-nțelege), atunci spectacolul pare complet. Zic nebulos, pentru că bănuitele criterii deontologice ne rămîn oricum neclare, atît privindu-i pe cei ce comandă sondajele, cît și pe cei care le cuantifică. E de-ajuns a vedea cum trecători cu totul nevinovați de limba ce-o vorbesc răspund t.v. unor chestiuni de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
farmaceutic care posedă drept de liberă practică, conform legii; ... j) să informeze asigurații despre drepturile și oblibațiile ce decurg din calitatea de asigurat privind eliberarea medicamentelor, precum și modul de utilizare a acestora, conform prescripției medicale; ... k) să respecte prevederile Codului deontologic al farmaciștilor în relațiile cu asigurații; ... l) să își stabilească programul de funcționare, pe care să îl afișeze la loc vizibil în farmacie, să participe la sistemul organizat pentru asigurarea furnizării medicamentelor în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174543_a_175872]
-
farmaceutic care posedă drept de liberă practică, conform legii; ... j) să informeze asigurații despre drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de asigurat privind eliberarea medicamentelor, precum și modul de utilizare a acestora, conform prescripției medicale; ... k) să respecte prevederile Codului deontologic al farmaciștilor în relațiile cu asigurații; ... l) să își stabilească programul de funcționare, pe care să îl afișeze la loc vizibil în farmacie, să participe la sistemul organizat pentru asigurarea furnizării medicamentelor în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174544_a_175873]
-
farmaceutic care posedă drept de liberă practică, conform legii; ... j) să informeze asigurații despre drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de asigurat privind eliberarea medicamentelor, precum și modul de utilizare a acestora, conform prescripției medicale; ... k) să respecte prevederile Codului deontologic al farmaciștilor în relațiile cu asigurații; ... l) să își stabilească programul de funcționare, pe care să îl afișeze la loc vizibil în farmacie, să participe la sistemul organizat pentru asigurarea furnizării medicamentelor în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174527_a_175856]
-
farmaceutic care posedă drept de liberă practică, conform legii; ... j) să informeze asigurații despre drepturile și oblibațiile ce decurg din calitatea de asigurat privind eliberarea medicamentelor, precum și modul de utilizare a acestora, conform prescripției medicale; ... k) să respecte prevederile Codului deontologic al farmaciștilor în relațiile cu asigurații; ... l) să își stabilească programul de funcționare, pe care să îl afișeze la loc vizibil în farmacie, să participe la sistemul organizat pentru asigurarea furnizării medicamentelor în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174542_a_175871]
-
ulterioare, CNPAS stabilește criteriile de autorizare a asociațiilor profesionale. Articolul 101 (1) Criteriile utilizate în vederea autorizării asociațiilor profesionale sunt structurate după cum urmează: ... a) statutul juridic; ... b) organizare și funcționare; ... c) mijloace și resurse disponibile necesare desfășurării activității specifice; ... d) criterii deontologice pentru personalul implicat în activitatea asociațiilor profesionale. ... (2) În funcție de situația concretă a furnizorilor de servicii de prevenire pot fi adoptate și criterii suplimentare. ... Statutul juridic Articolul 102 Asociațiile profesionale care solicită autorizarea trebuie să fie asociații profesionale române, constituite în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180068_a_181397]
-
în ceea ce privește: cifra de afaceri, profit sau pierderi, finanțarea activității etc.). ----------- Art. 109 a fost abrogat de pct. 54 al art. I din ORDINUL nr. 213 din 18 februarie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 17 aprilie 2009. Criterii deontologice pentru personalul implicat în activitatea asociațiilor profesionale Articolul 110 Prin criteriile deontologice pentru personalul asociațiilor profesionale se urmărește îndeplinirea următoarelor cerințe: a) asigurarea obiectivității și imparțialității în executarea activității specifice; ... b) păstrarea secretului profesional; ... c) asigurarea independenței personalului în instrumentarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180068_a_181397]
-
a fost abrogat de pct. 54 al art. I din ORDINUL nr. 213 din 18 februarie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 17 aprilie 2009. Criterii deontologice pentru personalul implicat în activitatea asociațiilor profesionale Articolul 110 Prin criteriile deontologice pentru personalul asociațiilor profesionale se urmărește îndeplinirea următoarelor cerințe: a) asigurarea obiectivității și imparțialității în executarea activității specifice; ... b) păstrarea secretului profesional; ... c) asigurarea independenței personalului în instrumentarea activităților și luarea deciziilor aferente. ... Articolul 111 Evaluarea acestor criterii se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180068_a_181397]
-
b) păstrarea secretului profesional; ... c) asigurarea independenței personalului în instrumentarea activităților și luarea deciziilor aferente. ... Articolul 111 Evaluarea acestor criterii se face pe baza prevederilor din documentele interne ale asociațiilor profesionale. Articolul 112 (1) În același timp, prin îndeplinirea criteriilor deontologice se are în vedere nivelul de confidențialitate și securitate al activității și documentelor specifice. ... (2) Nivelul de confidențialitate și securitate se evaluează pe baza următoarelor subcriterii: ... a) asigurarea confidențialității informațiilor vehiculate în cadrul desfășurării activității de prevenire și a celor cuprinse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180068_a_181397]
-
ulterioare, CNPAS stabilește criteriile de autorizare a asociațiilor profesionale. Articolul 101 (1) Criteriile utilizate în vederea autorizării asociațiilor profesionale sunt structurate după cum urmează: ... a) statutul juridic; ... b) organizare și funcționare; ... c) mijloace și resurse disponibile necesare desfășurării activității specifice; ... d) criterii deontologice pentru personalul implicat în activitatea asociațiilor profesionale. ... (2) În funcție de situația concretă a furnizorilor de servicii de prevenire pot fi adoptate și criterii suplimentare. ... Statutul juridic Articolul 102 Asociațiile profesionale care solicită autorizarea trebuie să fie asociații profesionale române, constituite în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180070_a_181399]
-
în ceea ce privește: cifra de afaceri, profit sau pierderi, finanțarea activității etc.). ----------- Art. 109 a fost abrogat de pct. 54 al art. I din ORDINUL nr. 363 din 23 martie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 17 aprilie 2009. Criterii deontologice pentru personalul implicat în activitatea asociațiilor profesionale Articolul 110 Prin criteriile deontologice pentru personalul asociațiilor profesionale se urmărește îndeplinirea următoarelor cerințe: a) asigurarea obiectivității și imparțialității în executarea activității specifice; ... b) păstrarea secretului profesional; ... c) asigurarea independenței personalului în instrumentarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180070_a_181399]
-
a fost abrogat de pct. 54 al art. I din ORDINUL nr. 363 din 23 martie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 17 aprilie 2009. Criterii deontologice pentru personalul implicat în activitatea asociațiilor profesionale Articolul 110 Prin criteriile deontologice pentru personalul asociațiilor profesionale se urmărește îndeplinirea următoarelor cerințe: a) asigurarea obiectivității și imparțialității în executarea activității specifice; ... b) păstrarea secretului profesional; ... c) asigurarea independenței personalului în instrumentarea activităților și luarea deciziilor aferente. ... Articolul 111 Evaluarea acestor criterii se face
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180070_a_181399]
-
b) păstrarea secretului profesional; ... c) asigurarea independenței personalului în instrumentarea activităților și luarea deciziilor aferente. ... Articolul 111 Evaluarea acestor criterii se face pe baza prevederilor din documentele interne ale asociațiilor profesionale. Articolul 112 (1) În același timp, prin îndeplinirea criteriilor deontologice se are în vedere nivelul de confidențialitate și securitate al activității și documentelor specifice. ... (2) Nivelul de confidențialitate și securitate se evaluează pe baza următoarelor subcriterii: ... a) asigurarea confidențialității informațiilor vehiculate în cadrul desfășurării activității de prevenire și a celor cuprinse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180070_a_181399]