6,141 matches
-
XII 1966 -3 I 1967) stă departe de familia sa. (Anexa 11.11.) în acest sanatoriu s-a simțit bine, a fost iubit și respectat de personalul medical, de colegii de cameră și de familia Neagoe, la care se ducea destul des în vizită. în anul 1966 între 28 martie și 30 iulie este angajat la întreprinderea de electricitate Sibiu unde i se întocmește carte de muncă seria O.g. nr. 327350. (Anexa 11.12.) Astfel situația lui devine oarecum stabilă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și i-au votat în 1946. în țară răul urma răului după un plan al răului impus de puterea ocupantă. Nimic nu rămânea neatins, nimic nu rămânea nespurcat. Nicolae Petrașcu și-a spus și ne-a spus: „ Ne-am odihnit destul!” Și a pornit din nou la reorganizarea Legiunii cu cei în care mai rămăsese chemarea Căpitanului și spiritul de la Dobrina. L-au urmat toți aceia în care acest spirit vibra viu. Au rămas în afară cei cu îndoieli și întrebări
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Liftul în care mă aflam era atât de mare, încât putea servi foarte bine drept birou. Și să fi fost echipat cu o masă, un dulăpior și un scrin, ba chiar cu o bucătărioară, tot ar mai fi rămas loc destul. Cred că s-ar fi putut strecura printre astea și trei cămile și un palmier de talie mijlocie. În al doilea rând, curățenia impecabilă. Parcă ar fi fost un cavou proaspăt finisat. Pereții și tavanul din oțel inoxidabil sclipeau ireproșabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mai dur. Asta era și pace! N-aveam de ce să-mi fac probleme și nici motive de protest. Nu-mi stătea în putere să schimb sunetul și chiar dacă-l schimbam, ce rezolvam? După ce l-am privit și l-am lovit destul, m-am îndepărtat de televizor. M-am dus și m-am așezat pe marginea patului, mi-am pus telefonul în poală și am sunat la Sistem ca să verific agenda de lucru. Agentul meu mi-a spus că o să am ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ca un munte stâncos. Îi zic eu munte, dar nu era chiar atât de abrupt și avea niște pietre săpate pentru a fi mai ușor de abordat. Un fel de gresie mai moale, cu marginile rotunjite de intemperii. Am mers destul până în vârf. Oricum, nu era mai înalt decât dealul de vest unde locuiam eu. Partea de sud a pantei diferea complet de cea de nord. Era lină și acoperită de buruieni, iar dincolo de ea se întindea oceanul nemărginit al pădurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
urmă le-a acceptat. S-a uitat la ceas, la brichetă și apoi la piesele de pe tabla de șah. — Știți cum se folosesc? l-am întrebat. — Nu, dar stați liniștit. Sunt frumoase, așa că deocamdată mă bucur de prezența lor. Am destul timp la dispoziție ca să învăț să le și folosesc. I-am spus că trebuie să plecăm. — Vă grăbiți? întrebă el privindu-ne cu tristețe. — Trebuie să ajungem în oraș până nu se întunecă, să trag un pui de somn și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
echipat pentru a instala un management de administrare a riscurilor și un sistem de control intern eficace în cadrul organizației. Oameni competenți și cu experiență ar trebui să aibă un loc în comitetul de audit și să se asigure că au destul timp și resurse pentru a îndruma și monitoriza contabilitatea, auditul, responsabilitatea, valorile etice și aranjamentele de guvernanță, fără a se isca vreun conflict de interese - real sau probabil. În ultimii ani, rolul comitetului de audit a fost accentuat prin reglementări
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
În profesie și în relațiile interpersonale sunt dominatori față de subordonați și sensibili, lingușitori față de superiori. Evită intimitatea care le-ar produce frustrări sau chiar i-ar face să-și piardă autocontrolul, fapt de neconceput. Au senzația că nu fac niciodată destul; resimt oboseala cronică și incapacitatea de a se relaxa și bucura. Încăpățânarea și zgârcenia sunt congruente dorinței de câștig, însoțită însă de ignorarea confortului și de acumulări materiale care vizează prevenirea oricăror neajunsuri în viitor. Inflexibilitatea morală și axiologică a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
castele: Scutură pomul nopții de stele!// - Fiule, fiul meu iubit, / Stelele nu-s de ronțăit.// - Doamne, Ți-om da câtă vrei arvună: Umple-ne blidul cu lapte de lună // - Fiule, fiul meu durut,/ Luna, păpușa, nu-i de băut// - Doamne, destul! Murim de foame!/ Fă-ne rost de niscaiva poame!// - Fiule, fiul meu frumos./ Ce cauți tu găsești pe jos”. Negarea absolutului, denigrarea Fulgeratului (Sfântul Pavel) - cum se întâmplă în „lacrimile” nesfințite ale lui Floran (Emil Cioran) - sunt, crede C., mai
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
de obiecte de artizanat, ci de pietre prețioase. Eu fac întocmai ca neguțătorii de pietre scumpe, carii, când îți arată vreun briliant minunat, să simt fără voe îndemnați a rosti mii de laude asupră-i, deși el însuși se recomandă destul ochilor prin frumusețile sale. Nu pot să-ți trimit vre o baladă mai însemnată, fără a o întovărăși de câteva rânduri pline de entuziasm pentru dânsa. Ce să fac? M-am înamorat de poezia poporală ca de o copilă din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e atât de puternică încât se impune ca un loc comun. O găsim în introducerea unei culegeri de folclor din 1859, ...asertațiunile traducătorilor străini care se exprimă foarte favorabil pentru spiritul poetic și limba dulce a poporului român [...] demonstră din destul cât de interesante și plăcute sunt cântecele poporale ale noastre, câtă materie demnă de studiat și respectat întind cetitoriului [...]. Și atunci dară când străinii se interesează așa tare de poezia noastră poporală - să fim noi cu nepăsare către ea?45
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Zidăria asta apăsa uniform pe fundație, nu erau puncte unde apăsa mai mult ca să se rupă fundația ori zidul, pentru că se întărea mortarul acela. Că în mortarul ăsta puneam ciment foarte mult, fără nici un fel de economie, că aveam material destul adus cu camionul. Ei bine, în două zile au fost pereții gata. Apoi a fost fixată fereastra, în golul lăsat, cu mortar de jur împrejur, că nu l-am tencuit, trebuia predat "la roșu". Apoi, ușa. Eram împărțiți pe echipe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a fost toată viața mea de la 18 ani: numai navetă și iar navetă, până când am ieșit la pensie, la 60 de ani. Numai în muncă și chinuri de mic copil. C. I.: Naveta ca naveta, dar mie mi se pare destul dramatic că a trebuit să vă ascundeți, iar frica inoculată în anchetă și în detenție v-a însoțit toată viața. I. N.: Și am avut și noroc de Dumnezeu și de oameni înțelegători și cumsecade. Dar eu am presimțirile astea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Alexandru Drăghici. Au reușit să intre și i-au zis că-s doar un copil de 14 ani... Ăla a luat fișa și le-a zis că m-au băgat pentru reeducare. Ai mei au zis: Domnule, dar a stat destul!" "O să încercăm să vă rezolvăm problema favorabil". Drăghici le-a spus că pot să-mi reiau studiile întrucât cazierul meu va fi alb și că am fost reținut în pedeapsă administrativă. C. I: Și s-a ținut de cuvânt? G.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Când am ajuns acasă l-am întrebat pe tata: "Ce să fac? Să dau carnetul de partid înapoi?" L-am întrebat și pe unchiul meu care mi-a replicat: "Băi, Gelule, dacă faci treaba asta ăștia te condamnă, ai suferit destul, dă-i dracului! Ai grijă de familia ta!" Infima recuperare C. I.: Ați recuperat ceva din averea lăsată la Sighet: casă, teren? G. S.: Nimic n-am recuperat. Am mai fost acum, după Revoluție, dar casa a fost înstrăinată a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
arpacaș decât odată la doi ani. Și a venit o marmidă cu arpacaș iar eu trebuia să împart deținuților cu polonicul. L-am împărțit și la urmă vreo trei deținuți, inclusiv eu, am rămas fără arpacaș, n-a fost adus destul. Iar eu nu puteam să mă zgârcesc și să dau prea puțin, le-am dat mai mult, că știam că toți mor de foame. Și am rămas flămânzi. Caraliul care ne supraveghea a venit la mine, s-a repezit și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii erau o categorie socială coborâtoare din veacuri și despre care documentele vechi nu spuseseră destul, fapt care l-a făcut pe P. Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor" (București), despre „starea actuală" a lor nu se știe nimic „sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
șugubinarii executau și adunau gloabele sau amenzile pentru deșugubine sau crime și erau deosebiți de funcționarii care se numeau globnici: „scriem slugilor noastre care umblați pentru deșugubină prin ținutul Fălciului... că învăluiți satele Sfintei episcopii de deșugubinărie și le faceți destul valu"... scria Radu Voievod într-o carte a sa, din anul 1618, dată Episcopului Mirofan în sprijinul apărării satelor Episcopiei de deșugubinărie. Cartea de protecție era scrisă în termeni drastici: .„să lăsați satele Sfintei Episcopii foarte în pace, că apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unde găsea o mângâiere și un sfat bun la nevoie. La 20 februarie 1734, Mitropolitul Antonie făcuse cunoscut Domnului Constantin Mavrocordat că ar dori împodobirea bisericii Mitropoliei cu zugrăveală și înconjurarea ei cu ziduri de piatră, „să facă chilii din destul" și alte case, „ca să fie pentru școala slavonească". „În secolul al XVIII-lea, 3 cărturari dăneșteni (de la Dănești - Vaslui n.n.) stabiliți în Iași se alătură efortului general de răspândire a scrisului și limbii române în biserică, școală și în viața
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a studia mijloacele de propășire ale deosebitelor localități. Negreșit că organisația noastră este încă neperfectă, că mijloacele de care Domnia-Voastră puteți dispune sunt mici, că chiar pentru executarea măsurilor celor mai bune, vă lipsesc oamenii, însă Domnule Prefect, este destul ca să dovediți că tot ce v-au fost prin putință ați făcut, că toate mijloacele, ce ați avut sub mână, le-ați întrebuințat și prin însu-și aceasta, populațiile vor ține seamă de greutăți deoparte și buna noastră voință de altă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de aceea și noi eram cinstiți. Minciuna era necunoscută. Era în 1856 un Martie admirabil: soare continuu și pământul uscat. Profesorul ne atrage atenția în clasă că un astfel de martie e foarte primejdios. Te îndeamnă la joc, dar e destul să asuzi și să bei apă rece, ori să lepezi haina cea groasă și atunci junghiul e gata; prin urmare, poruncă să nu jucăm mingea. Peste câteva zile aveam mai multe probleme la numerele complexe. Mai mulți conșcolari au venit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu prea îți vine la îndemână. Din a doua categorie fac parte orașele așezate pe mai multe dealuri. Din prima - orașele de câmpie. Desigur, împărțirea de mai sus e valabilă pentru Europa modernă, adică până la granița României cu Ungaria. E destul să vezi vagoanele de tren din Ungaria, care au o secțiune separată pentru biciclete, ca să înțelegi atâta lucru. În orașele mari din România, orice încercare de a circula cu bicicleta e un act de curaj, o provocare, o aventură eroică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
a scos în evidență lipsa de unitate a presei românești. Ținând cont de contextul social-politic existent în statul român (precum și de gradul de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în care să se trateze și subiecte social-politice. Concluzii Conștientă de schimbările produse
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Au rămas împachetate!" (Ibidem). 845 Comparația dintre publicațiile românești și cele ale statelor vecine, realizată de Pal, este relevantă: "Noi latinii din România aveam loc între țările din Europa, așa cum și suntem puși printre țările balcanice. N-am avut material destul. Un perete din micul nostru pavilion s-a dat catolicilor din Bulgaria și Grecia. Suntem pe altă parte alături de Ungaria, Polonia, dar cu material mult, mult, mai modest. Nici nu ne supărăm, nu ne putem măsura cu munca și producția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răchită, umplută cu flori naturale și înconjurată de farfurii cu fursecuri și cu bomboane, de compotiere umplute de fructe, etc." - contribuie la punerea în valoare a mâncărurilor. Bineînțeles, albeața feței de masă este indispensabilă, șervetul pliat (cu pâinea în interior), destul loc pentru fiecare conviv ca să nu fie înghesuit, diferitele pahare care îi lasă libertatea de a alege băutura (carafa cu apă este obligatoriu prezentă) și care anunță varietatea vinurilor. Serviciul nu trebuie să fie grăbit și fiecare trebuie să aibă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]