12,690 matches
-
Tatăl”; Capitolul VI: „Diferite cărți, tratate sau scrisori pentru folosul tuturor studioșilor” Capitolul VII: Scrisori; Capitolul VIII: Tratate diverse; Capitolul IX: Cuvântări și alte bucăți; Capitolul X: Cuvântări și alte bucăți. Nu știm dacă această împărțire aparține lui Possidius sau editorului prim, care a tipărit acest catalog. Împărțirea e suficient de sistematică pentru secolul V, dacă ea aparține lui Possidius, și e făcută după o ordine mai mult sau mai puțin cronologică. Ea cuprinde opere și cărți mai numeroase decât cele
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
caracterizau guvernul Groza ca pe unul nefast. Byrnes dorea mai multe informații privind situația internă din București. Credea, se pare, că România poate fi privită într-o altă lumină, de către alți ochi. Așadar, îi ceru vechiului său prieten Mark Ethridge, editor la "Louisville Courier-Journal" să viziteze România și Bulgaria. Ethridge era liberal și tocmai de aceea putea vădi multă înțelegere față de strategiile comuniste. Oficialitățile de la Departamentul de Stat au receptat cu o oarecare mîhnire neîncrederea manifestată de Byrnes față de observațiile acestora
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sprijinise o moțiune latino-americană ce arăta necesitatea unui studiu pentru denuclearizarea Americii Latine"1072. În plus, Bucureștiul înlocuise "Timpuri noi", o ediție în limba română a jurnalului sovietic propagandistic de afaceri externe, "New Times", cu "Lumea", scris în română de către editori români 1073. Între timp, președintele Kennedy s-a folosit de puterea sa de decizie pentru a dezvolta comerțul între Est și Vest. După Tratatul de interzicere a experiențelor nucleare, Moscova arătase că era dispusă să cumpere grîu din producția excedentară
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americane 1129. În noiembrie, Comitetul de Relații Externe al Senatului a susținut audieri privind comerțul Est-Vest. Din cei 125 de oameni de afaceri care au compărut în fața comitetului, 105 erau în favoarea extinderii comerțului cu1130 Europa de Est. Totodată, Gaston-Marin i-a spus editorului american William Randolph Hearst că România consideră investițiile "capitaliste" occidentale ca fiind binevenite și este interesată de constituirea unor societăți mixte, împreună cu anumite companii occidentale 1131. Nici căderea de la putere a lui Hrușciov și nici alegerile prezidențiale americane nu au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Germania față de România, 2 aprilie 1946. Dosarul "Policy of Nazis", cutia 3, documentele Harry Howard, Biblioteca HST 141Cordell Hull, The Memoirs of Cordell Hull, The Macmillan Co., New York, 1948, II, 1176 142Francis L. Loewenheim, Harold D. Langley și Manfred Jonas (editori), Roosevelt and Churchill: Their Secret Wartime Correspondence. Barrie\Jenkins, Londra, 1979, p. 478 143Michael Shafir, Romania: Politics, Economics and Society, Political Stagnation and Simulated Change. CO: Lynne Rienner Publishers, Inc., Boulder, 1985, p. 29 144Pentru informații suplimentare vezi FRUS, The
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trimite, totuși, acestuia memorandum-uri în care să-și exprime părerile, care erau, adeseori, într-un dezacord total cu cele ale mareșalului, Wolff, The Balkans in Our Time, p. 238. 158McNeil, America, Britain, Russia, p. 422 159Loewenheim, Langley și Jonas (editori), Roosevelt and Churchill, pp. 502-503 160Ibidem, p. 527 161Ibidem, pp. 528-529; Winston S. Churchill, The Second World War, vol. VI, Triumph and Tragedy, Houghton, Mifflin, Boston, 1953, p. 76 162Memoirs of Cordell Hull, II, 1455-1456; Louis Fischer, The Road to
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
History of the Romanian People, Twayne Publishers, New York, 1970, p. 567; Cristian Popișteanu și Petre Pînzaru, Itinerariu istoric românesc, 1944-1974, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 25 177ChurchillError! Bookmark not defined., Triumph and Tragedy, p. 227 178Loewenheim, Langley și Jonas (editori), Roosevelt and Churchill, p. 585; vezi și Adam B. Ulam, Stalin, the Man and His Era, The Viking Press, New York, 1973, p. 600 179Campbell, The American Outlook on the Balkans, 1988, p. 15 180Wolff, The Balkans in Our Time, pp.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Berry, pp. 12-13, 19 noiembrie 1946, dosare prezidențiale, dosarul 186, cutia 4, Biblioteca HST 292 Ethridge și Cyril Black au relatat în scris acest episod (Negociating on the Balkans, 1945-1947, Negociating with the Russians, Raymond Dennet și Joseph E. Johnson (editori)), World Peace Foundation, Boston, 1951, pp. 171-206 293 Interviu oral acordat de Mark F. Ethridge lui Richard D. McKinzie, 4 iunie 1974, pp. 13-21, Biblioteca HST. 294 Raportul To the President, A Report Upon Rumania from Burton Y. Berry, pp.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pascal și cronologia creștină, se face referire la o Carte despre Paști. Este știut faptul că preocupările învățatului monah depășesc limitele unui sfert de veac, însă cuprinsul unei cărți cu titlul de mai sus nu există. A închipuit-o doar editorul textelor latine din colecția lui J. P. Migne. Cunoscutele epistole pe teme de comput, una adresată episcopului Petroniu, iar cealaltă secretarilor-șefi ai cancelariei pontificale, se repetă și în De ratione Paschae. De aici s-ar putea accepta una din două
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
decrete pontificale. Se poate spune că motivul fundamental al acestei inițiative a fost preocuparea pentru evidențierea biografiei unor papi cu atitudini conciliante față de Răsăritul aflat atunci în schisma acachiană, impusă de exclusivismul roman. În fața pretențiilor de primat papal, atitudinea editorului canoanelor bisericești exprimă cinste, conlucrare sinceră și înțeleaptă, deschidere ecumenică. Vestitul canon 28 de la Calcedon (prin care scaunul de la Constantinopol a fost socotit al doilea în ordinea onorifică a vechilor scaune patriarhale, bucurându-se însă de aceeași cinste și de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cât și manierei de a le transmite, manieră apreciată, desigur, mai mult de către publicul britanic, deoarece orice traducere deformează, până la un punct, construcția exterioară inițială. În acest sens, Reuben A. Brower atrăgea atenția că doar perspectiva sincronică a criticilor și editorilor din secolul al XIX-lea până aproape de prezentul recent a dus la receptarea Eseului asupra criticii drept un text exclusiv doctrinar, accentuându-se conținutul de idei în defavoarea formei prin care au fost transmise. Cititorii secolului al XVIII-lea contemporanii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Larry L. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, trad. din limba engleză, de Camelia Diaconescu, Editura Rao, București, 2011, p. 239. 321 Am reprodus versurile după ediția voinței auctoriale, realizată de ultimul mare editor al lui Eminescu, Nicolae Georgescu: Poesii de Mihail Eminescu, ediție critică, studiu introductiv, comentarii filologice și scenariul probabil al ediției princeps, de N. Georgescu, Editura Academiei Române, București, 2012, p. 447. 322 De altfel, aproape tot ce se referea la Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
multe ori și avansat locotenent. În martie 1918, a fost strămutat pe frontul italian. Versiunea finală a Tractatus-ului a produs-o în timpul unei permisii din vara acelui an. Este interesant că Wittgenstein și-a dorit ca textul să apară la editorul Jahoda, cel care publica lucrările lui Karl Kraus. Este încă un indiciu că el socotea considerațiile despre etică și valori drept tot atât de importante ca și cele despre logică și credea că primele nu pot fi despărțite de ultimele. Spera că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Jahoda, cel care publica lucrările lui Karl Kraus. Este încă un indiciu că el socotea considerațiile despre etică și valori drept tot atât de importante ca și cele despre logică și credea că primele nu pot fi despărțite de ultimele. Spera că editorul va remarca apropierea de Kraus. Ceea ce nu s-a întâmplat. Din noiembrie 1918, Wittgenstein este prizonier de război în Italia. A fost internat într-un lagăr pentru ofițeri austrieci în sudul Italiei, la Montecassino. Unul dintre camarazii de care s-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că mesajul acestui text extrem de condensat va fi greu accesibil tocmai unor persoane cu cea mai înaltă competență logico-filozofică. Îi venea însă foarte greu să accepte acest lucru. Într-o scrisoare a lui Parak, din aprilie 1978, către Wilhelm Baum, editorul jurnalelor codate ale lui Wittgenstein, există un pasaj semnificativ în această privință: „După ce eu citisem Tractatus-ul și înconjuram pentru a suta oară spațiul liber de sub barăci, Wittgenstein mi-a spus, referindu se la entuziasmul meu: «Dacă și Frege ar primi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a înțeles deloc Tractatus-ul. Știți O VIAȚĂ DE EROU? 41 ce a însemnat asta pentru el, care era atât de dependent de opiniile lui Frege? O cădere în gol.“45a Reîntors din prizonierat, în 1919, Wittgenstein va trimite manuscrisul Tractatus-ului editorului Braumüller, cel care îl publica pe atunci pe Weininger. Dacă modul cum a receptat Russell scrierea sa a constituit pentru Wittgenstein o decepție, apoi reacția editorilor a reprezentat o adevărată umilință. Jagoda a refuzat manuscrisul invocând rațiuni tehnice, iar Braumüller
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cădere în gol.“45a Reîntors din prizonierat, în 1919, Wittgenstein va trimite manuscrisul Tractatus-ului editorului Braumüller, cel care îl publica pe atunci pe Weininger. Dacă modul cum a receptat Russell scrierea sa a constituit pentru Wittgenstein o decepție, apoi reacția editorilor a reprezentat o adevărată umilință. Jagoda a refuzat manuscrisul invocând rațiuni tehnice, iar Braumüller i-a cerut să plătească hârtia și tiparul, ceea ce acesta a refuzat, desigur nu din motive financiare.46 Revista Beiträge zur Philosophie des deutschen Idealismus, unde
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
astfel nu numai ruptura dintre filozofia tinereții și cea mai târzie, ci și îndepărtarea celei din urmă de tot ceea ce a fost până atunci filozofia. Și Rush Rhees, executorul testamentar al lui Wittgenstein și, alături de Elisabeth Anscombe și von Wright, editorul multora din manuscrisele sale, credea că viziunea lui Wittgenstein asupra limbajului s-a schimbat în mod esențial. Wittgenstein privea acum limbajul ca fiind ceva foarte diferit de un calcul, în genere de acele concepte care stau pentru un număr bine
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dat aici o soluție „definitivă“ problemelor pe care le-a abordat. Nimic din toate acestea nu se poate spune despre însemnările pe care le-a lăsat Wittgenstein în grija moștenitorilor săi testamentari, nici despre alte relatări asupra vederilor sale filozofice. Editorii manuscriselor sale sunt cei care au decis asupra selecției și ordonării însemnărilor pe care le-au publicat. Ce anume ar fi ales Wittgenstein să publice și cum ar fi ordonat el materialul nu știm și nu vom ști. Schulte sublinia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
remarcă el ar putea să pună în paranteze expresia nemulțumirii sale prin formulări ca «Asta nu este cu totul corect», «Asta e suspect». El ar oferi cu plăcere cartea prietenilor săi, dar nu intră în discuție să o dea unui editor.“33 Este clar că Wittgenstein nu vedea în ceea ce el a produs cu mari eforturi o operă filozofică de genul Tractatus-ului. 3. Distanța stilistică Diferența dintre Tractatus și texte reprezentative pentru filozofia mai târzie a lui Wittgenstein va putea fi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care importanți comentatori au formulat răspunsuri diferite. G. P. Baker și P. M. S. Hacker susțin că schimbarea este vizibilă deja în Gramatica filozofică, un text a cărui sursă principală o constituie manunscrisul mai cuprinzător produs de Wittgenstein în anii 1932-1933. Editorul, Rush Rhees, aprecia că însemnările pe care le-a publicat sub acest titlu au fost puse pe hârtie mai devreme sau în același timp cu dictarea Caietului albastru, în anul 1933. Joachim Schulte crede că schimbarea se conturează clar abia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pp. 67-69. 64 Ibidem, p. 48. 65 Ibidem, pp. 115-118. 66 L. Wittgenstein, Philosophische Bemerkungen, în Werkausgabe, Bd. II, Suhrkamp, 1984, p. 55. 67 Ibidem, p. 282. 68 Ibidem, p. 113. 69 Ibidem, p. 282. 70 Vezi „Cuvântul înainte“ al editorului, în op. cit., p. 315. 71 L. Wittgenstein, Vorlesungen 1930 1935, p. 34. 72 Ibidem, p. 43. 73 Iată un exemplu: „Propoziția este o judecată despre datele simțurilor, o citire a propriilor date ale simțurilor, de pildă, «Acesta este roșu.». Aici
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
1986 Coșeriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică, București, 1997 Coșeriu, Eugen, Solidaritățile lexicale, în "Revistă de lingvistică și știință literară", Chișinău, 1992, nr. 5, 37-45 Coseriu, Eugenio, Teoria del linguaggio e linguistica generale. Sette studi, Editori Laterza, Bari, 1971 Coșeriu, Eugeniu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004 Coseriu, Eugenio, Textlinguistik, Eine Einführung, Francke Verlag, Tübingen und Basel, 1994 Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române, Editura Academiei, București, 1978 Croce, Benedetto
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Henri, Limbaj și valoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1973 Wald, Henri, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București, 1968 Wald, Lucia, Progresul în limbă. Scurtă istorie a limbajului, Editura Științifică, București, 1969 Williams, Bernard; Montefiore, Alan (eds.), Filosofia analitica inglese, Lerici Editori, Roma, 1967 Williams, Raymond, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1976 Wittgenstein, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, Humanitas, București, 1991 von Wright, Georg Henrik, Logica deontică și teoria generală a acțiunii, în volumul Norme, valori, acțiune, Editura Politică, București
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 160. 125 Eugenio Coseriu, El hombre y su lenguage, p. 27. 126 Ibidem, p. 16 și 32. 127 L'Uomo e il linguaggio, în Eugenio Coseriu, Teoria del linguaggio e linguistica generale. Sette studi, Editori Laterza, Bari, 1971, p.10. 128 Vezi Noam Chomsky, La linguistique cartésienne, Editions du Seuil, Paris, 1966, p. 18. 129 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Humanitas, București, 1995, p. 218 ș. u. Vezi și Eugenio Coseriu, L'Uomo
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]