5,930 matches
-
nu există o definiție universal acceptată a genului; dar acest tip de filme își au originea de cele mai multe ori în literatură. Filmul științifico-fantastic este un gen de film care pune accentul pe realități, extrapolări sau pe știință speculativă și metode empirice, interacționează într-un context social cu cele mai variate aspecte de actualitate, cu transcendentalismul magiei și religiei, în încercarea de a concilia omul cu necunoscutul. O caracteristică a genului este că un film științifico-fantastic poate fi combinat cu multe alte
Film științifico-fantastic () [Corola-website/Science/317002_a_318331]
-
o anume valoare a tensiunii superficiale a unei suprafețe de contact, trebuie specificată explicit și temperatura. Tendința generală este ca tensiunea superficială să scadă cu creșterea temperaturii, ajungând la o valoare de 0 la temperatura critică. Există doar unele ecuații empirice care fac legătura între tensiunea superficială și temperatură: Aici "V" este volumul molar al substanței, "T este temperatura critică și "k" este o constantă valabilă pentru aproape toate substanțele. O valoare tipică este "k" = 2.1 x 10. [J K
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
O variantă a ecuației Eötvös este descrisă de Ramsay și Shields: unde diferența de temperatură de 6 kelvini face formula să corespundă mai bine realității la temperaturi joase. formula 82 este o constantă a fiecărui lichid și n este un factor empiric, a cărui valoare este 11/9 pentru lichidele organice. Această ecuație a fost propusă și de van der Waals, care a propus și ca formula 83 să fie dat de expresia formula 84, unde formula 85 este o constantă universală a tuturor lichidelor
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
Yahyă al-Maghribī, Al-Razi, Ibn Al-Haytham, Al Biruni, Al-Sufi, Nasir al-Din al-Tusi, Al-Kashi, Qăḍīzăda al-Rūmī, Ulugh Beg, Taqi al-Din, Al-Sijzi. De o deosebită importanță a fost Școala de la Maragheh. În Bagdad apare primul observator astronomic. Al-Tusi pune în evidență, în mod empiric, rotația Terrei. Lui Al-Battani i se atribuie descoperirea deplasării apogeului solar, a variației diametrului aparent al acestuia, introducerea geometriei sferice Geografii arabi au moștenit cunoștințele marilor savanți ai antichității, Herodot, Plinius cel Bătrân și Ptolemeu. Printre marii geografi putem enumera
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
promovarea firmelor existente. Rezultatul acestor activități va fi : noi produse, job-uri de calitate mai ridicată și o economie dezvoltată. S-a propus de către R.Stankiewicz (1990) să fie luate în considerare trei moduri principale de transfer de tehnologie : transfer "empiric", "codificat" și "încorporat". În modul empiric sunt transferate cunoștințe și abilități personale. În modul codificat sunt transferate informații articulate, de exemplu documente. În modul încorporat sunt transferate artefacte fizice. S-au realizat modele care pun în evidență componentele esențiale ale
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
va fi : noi produse, job-uri de calitate mai ridicată și o economie dezvoltată. S-a propus de către R.Stankiewicz (1990) să fie luate în considerare trei moduri principale de transfer de tehnologie : transfer "empiric", "codificat" și "încorporat". În modul empiric sunt transferate cunoștințe și abilități personale. În modul codificat sunt transferate informații articulate, de exemplu documente. În modul încorporat sunt transferate artefacte fizice. S-au realizat modele care pun în evidență componentele esențiale ale transferului de tehnologie și factorii care
Transfer de tehnologie () [Corola-website/Science/317564_a_318893]
-
evoluționare sunt marcate printr-un caracter de schimbare continuă, graduală și chiar predictibilă a unei specii, pe care lumea științifică, anterior publicării teroriei echilibrului punctat, căuta să o identifice în modul în care fosilele sugerau o evoluție graduală. Majoritatea cercetărilor empirice ale lui Gould s-a bazat pe studierea melcilor de uscat, "Poecilozonites" și "Cerion". Gould și-a adus contribuții de asemenea la , primind multe aprecieri de valoare la adresa cărții sale "", în română, "Ontologie și filogenie". În teoria evoluționară, Gould s-
Stephen Jay Gould () [Corola-website/Science/317758_a_319087]
-
servea adesea ca explicație. Deși în mănăstire există o înțelegere greșită a evenimentelor, iar călugării cred că trăiau ultimele zile înainte de venirea lui Anticrist ("Apocalipsa după Ioan" era o carte cunoscută în amănunt, și frecvent citată), William, prin concepțiile sale empirice, reușește să demonstreze că, de fapt, criminalii sunt oameni în carne și oase. Adunând fapte și observații, urmându-și intuiția și metoda dialectică, el hotărăște ce trebuie investigat, așa cum era prescris unui scolastic. Totuși, simpla folosire a logicii nu ajunge
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
începând cu 2002), și la Centrul Internațional de Cercetare Economică International Center for Economic Research,(ICER), Torino-Italia (începând cu 2006). În 1996, a integrat Departamentul de Cercetare al Băncii Naționale a Bulgariei, unde a condus studii de cercetare teoretică și empirică în domenii precum: teorii și politici monetare, modelare și econometrie. A fost avansat ca Director al Deparamentului de Cercetare, în 1997. Nikolay Nenovsky a fost membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Bulgariei și consilier pe probleme economice
Nikolai Nenovski () [Corola-website/Science/318075_a_319404]
-
află Regina. În cadrul acestei povești prezentăm modul în care piesele scrise de contele de Oxford au ajuns să fie atribuite lui 'William Shakespeare.'” Lansarea filmului "Anonymous" a coincis cu terminarea celui de-al 13-lea baktun, data care marchează baza empirică a filmului lui Emmerich "2012", aceasta fiind celebrată de indigenii maiași care au supraviețuit, în special de către populația Quiche. Emmerich a regizat thrillerul de acțiune "White House Down", care povestește despre un asalt realizat asupra Casei Albe de către o grupare
Roland Emmerich () [Corola-website/Science/319178_a_320507]
-
mecanicii cuantice. "Termodinamica", "teoria cinetică" și "mecanica statistică" sunt discipline înrudite prin obiectul de studiu, dar care diferă prin metodele utilizate; adeseori, ele sunt prezentate împreună, sub denumirea de fizică statistică. Principiile termodinamicii, rezultate din generalizarea și abstractizarea unor date empirice, exprimă proprietățile aproximative și comportarea probabilă a unor sisteme macroscopice, alcătuite dintr-un număr foarte mare de componente microscopice: molecule și atomi. Legile mecanicii permit în principiu determinarea completă a stării unui sistem alcătuit din mai multe componente, la orice
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
a entropiei e legată de cantitatea de căldură schimbată de sistem prin relația Aici formula 87 este "temperatura termodinamică", definită de principiul al doilea al termodinamicii, până la un factor constant, ca scară absolută de temperatură, unică printre multele scări de temperatură empirică posibile, definite prin contact termic. În rezumat, în mecanica statistică mărimile termodinamice de natură mecanică sunt considerate variabile aleatorii; valorile lor măsurate macroscopic sunt asimilate cu valorile medii ale mărimilor microscopice corespunzătoare, admițându-se existența fluctuațiilor. Mărimile termodinamice "temperatură" și
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
din statele non-opinii budist. Budismului, de obicei este considerat o religie, dar este de asemenea descrisă de obicei că o " filosofie "spirituală , pentru ca, în general, nu dispune de o religie care cinstește creatorul absolut lui Dumnezeu. Abordarea unui budist este empirica și se bazează pe experiența. În cele Patru Adevăruri Nobile , Buddha a analizat problemă suferinței, ca și a constatat că fiind rădăcina tuturor problemelor și a prescris o metodă de a risipi suferință. El a invatat că, prin introspecție în
Dumnezeu în Budism () [Corola-website/Science/318752_a_320081]
-
cele două stări. Prin raportarea valorii intervalului de temperatură la un număr se poate defini unitatea de măsură pentru temperatură. De-a lungul timpului, în funcție de punctele de reper termometric avute în vedere, au fost construite diverse scări termometrice, numite "scări empirice", cărora le corespund unități de măsură proprii. Cele mai cunoscute sunt scările Kelvin, Celsius, Fahrenheit și Rankine dintre care scara Kelvin, numită și "scară de temperatură termodinamică" este o scară remarcabilă datorită faptului că are originea în punctul numit zero
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
ale carbonului și hidrogenului. Această presupunere s-a dovedit greșită încă din 1845, valorile experimentale diferind cu până la 10 % de cele teoretice. Cu toate astea, această formulă, completată cu influența sulfului, a mai fost folosită încă mult timp: Dintre formulele empirice propuse cea mai cunoscută este cea a lui Mendeleev: În general, stabilirea unor formule empirice nu este dificilă. Dacă se dispune de o serie de valori determinate experimental, coeficienții formulei de interpolare se pot stabili prin metoda celor mai mici
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
diferind cu până la 10 % de cele teoretice. Cu toate astea, această formulă, completată cu influența sulfului, a mai fost folosită încă mult timp: Dintre formulele empirice propuse cea mai cunoscută este cea a lui Mendeleev: În general, stabilirea unor formule empirice nu este dificilă. Dacă se dispune de o serie de valori determinate experimental, coeficienții formulei de interpolare se pot stabili prin metoda celor mai mici pătrate după eliminarea valorilor cu abateri extreme prin metodele statisticii matematice. Evident, formula obținută este
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
br>formula 8 funcția "F(U,V)" este soluția <br>formula 9 a ecuației (2.6), iar <br>formula 10(dependența de V - abscisa condiției inițiale - nu o mai scriem explicit pentru simplitatea formulelor). Cu alte cuvinte, cea mai simplă alegere a""entropiei empirice"" este valoarea "U" unde adiabata intersectează linia "V=V"(vezi Fig.2). Evident, orice funcție "monotonă" "F(U)" poate servi drept entropie empirică. ("N(U,V)" trebuie atunci înlocuit cu "N(U,V)/(∂ F/∂U(U(U,V))). Deoarece ∂U
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
nu o mai scriem explicit pentru simplitatea formulelor). Cu alte cuvinte, cea mai simplă alegere a""entropiei empirice"" este valoarea "U" unde adiabata intersectează linia "V=V"(vezi Fig.2). Evident, orice funcție "monotonă" "F(U)" poate servi drept entropie empirică. ("N(U,V)" trebuie atunci înlocuit cu "N(U,V)/(∂ F/∂U(U(U,V))). Deoarece ∂U/∂U → 1 cand V → V, numerotarea adiabatelor prin valoarea U este univocă într-un anumit interval de valori U, presupus suficient de mare
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
alege acolo N(U,V) >0. Principiul al doilea in forma (PP) implică atunci: <br> " Într-un proces oarecare (ireversibil sau nu) în care un fluid izolat adiabatic trece din starea de echilibru "(U,V)" in starea (U,V) entropia (empirică) nu poate decat sa crească." Într-adevăr, la volum constant, energia internă nu poate decat sa crească (PP) și, prin alegerea lui "N(U,V)", entropia empirică "(U(U,V))" trebuie să crească și ea. În particular, în procesul lui
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
adiabatic trece din starea de echilibru "(U,V)" in starea (U,V) entropia (empirică) nu poate decat sa crească." Într-adevăr, la volum constant, energia internă nu poate decat sa crească (PP) și, prin alegerea lui "N(U,V)", entropia empirică "(U(U,V))" trebuie să crească și ea. În particular, în procesul lui Joule, entropia empirică crește. Putem atinge starea "(U,V)" pornind de la "(U,V)" intâi printr-un proces adiabatic reversibil, unind "(U,V)" cu un punct (U',V
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
decat sa crească." Într-adevăr, la volum constant, energia internă nu poate decat sa crească (PP) și, prin alegerea lui "N(U,V)", entropia empirică "(U(U,V))" trebuie să crească și ea. În particular, în procesul lui Joule, entropia empirică crește. Putem atinge starea "(U,V)" pornind de la "(U,V)" intâi printr-un proces adiabatic reversibil, unind "(U,V)" cu un punct (U',V) urmat de un proces ireversibil conducand de la "(U',V)" la "(U,V)". Un astfel de proces
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
și ajungem din nou la o contradicție cu principiul (PP). Deci U*=U, și deci într-adevăr entropia finală este aceeași cu cea inițială. Progresul surprinzător apare când adăugăm principiului al doilea noțiunea de echilibru termic și aceea de "temperatură" ("empirică" pentru început)(Principiul zero al termodinamicii). Cu ajutorul lor, putem vorbi despre ecuația de stare a fluidului, care in forma obișnuită este:<br>formula 11 unde Θ este ""temperatura empirică"", definită prin echilibru termic cu un termometru arbitrar .Temperatura empirică poate înlocui
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
adăugăm principiului al doilea noțiunea de echilibru termic și aceea de "temperatură" ("empirică" pentru început)(Principiul zero al termodinamicii). Cu ajutorul lor, putem vorbi despre ecuația de stare a fluidului, care in forma obișnuită este:<br>formula 11 unde Θ este ""temperatura empirică"", definită prin echilibru termic cu un termometru arbitrar .Temperatura empirică poate înlocui energia internă sau presiunea drept parametru negeometric al fluidului. Până acum, factorul integrand "N(U,V)" poate fi diferit de la sistem la sistem. Putem atinge însă concluzii independente
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
de "temperatură" ("empirică" pentru început)(Principiul zero al termodinamicii). Cu ajutorul lor, putem vorbi despre ecuația de stare a fluidului, care in forma obișnuită este:<br>formula 11 unde Θ este ""temperatura empirică"", definită prin echilibru termic cu un termometru arbitrar .Temperatura empirică poate înlocui energia internă sau presiunea drept parametru negeometric al fluidului. Până acum, factorul integrand "N(U,V)" poate fi diferit de la sistem la sistem. Putem atinge însă concluzii independente de sistem, folosind stările de echilibru care apar punând două
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]
-
folosind stările de echilibru care apar punând două sisteme în contact termic unul cu celălalt. Este important că o stare de echilibru a unui astfel de sistem compus are doi parametri geometrici și unul negeometric: cele două volume și temperatura empirică comună. Un astfel de sistem este ""simplu"" în sensul lui Carathéodory și prin urmare, forma diferențială a cantității de căldură este integrabilă, drept consecință a principiului (PC), prin intermediul lemei sale: integrabilitatea este acum o afirmație "netrivială": nu orice formă diferențială
Principiul al doilea: Planck versus Carathéodory () [Corola-website/Science/320567_a_321896]