6,056 matches
-
fereastră), un gol în arc, decorația plastică a arhivoltei căruia prin bolțari îl scoate în evidență în raport cu restul ferestrelor cu golul rectangular. Deasupra fostei intrări, în nișa de sub portalul format, sunt amplasate figurile sculptate în piatră a doi dragoni înaripați. Fațada orientată spre strada Șciusev are o compoziție simetrică, cu două rezalite laterale, dominate de frontoane triunghiulare pe fundalul unor atice, elemente ale parapetului, partea din grilajul căruia a dispărut. Fațada are șapte axe, toate goluri de ferestre, dintre care ferestrele
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
sunt amplasate figurile sculptate în piatră a doi dragoni înaripați. Fațada orientată spre strada Șciusev are o compoziție simetrică, cu două rezalite laterale, dominate de frontoane triunghiulare pe fundalul unor atice, elemente ale parapetului, partea din grilajul căruia a dispărut. Fațada are șapte axe, toate goluri de ferestre, dintre care ferestrele laterale sunt amplasate în rezalite. Cinci ferestre din partea centrală sunt rectangulare, dominate de cornișe triunghiulare, susținute de console, care intră în componența ancadramentelor. Colțurile casei și a rezalitelor sunt întărite
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
interior prin pilaștri cu aceeași tratare a fusului. Imobilul a suferit multiple intervenții, inclusiv distrugeri în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Clădirea a fost restaurată în stil Art Nouveau, total diferit de stilul inițial. Din punct de vedere arhitectural, fațada nu reprezintă o entitate decorativă integră. Fosta clinică de hidroterapie este o clădire alcătuită dintr-un parter cu etaj, ridicată pe un plan rectangular, amplasat în curtea complexului. Are o fațadă simetrică, cu cinci axe compoziționale, dintre care patru sunt
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
diferit de stilul inițial. Din punct de vedere arhitectural, fațada nu reprezintă o entitate decorativă integră. Fosta clinică de hidroterapie este o clădire alcătuită dintr-un parter cu etaj, ridicată pe un plan rectangular, amplasat în curtea complexului. Are o fațadă simetrică, cu cinci axe compoziționale, dintre care patru sunt goluri de ferestre simple, rectangulare, fără ancadramente, cu amplasarea intrării în axa de simetrie, printr-un rezalit cu o loggie, formă repetată și la etaj. Arhitectura fațadei a fost soluționată în
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
curtea complexului. Are o fațadă simetrică, cu cinci axe compoziționale, dintre care patru sunt goluri de ferestre simple, rectangulare, fără ancadramente, cu amplasarea intrării în axa de simetrie, printr-un rezalit cu o loggie, formă repetată și la etaj. Arhitectura fațadei a fost soluționată în stil modern. Peretele fațadei era încununat de un parapet din piatră cu un atic în centru. În anii 1990, în scopul amplificării clădirii prin construcția unei mansarde în acoperiș, decorația plastică a fost distrusă și fațada
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
axe compoziționale, dintre care patru sunt goluri de ferestre simple, rectangulare, fără ancadramente, cu amplasarea intrării în axa de simetrie, printr-un rezalit cu o loggie, formă repetată și la etaj. Arhitectura fațadei a fost soluționată în stil modern. Peretele fațadei era încununat de un parapet din piatră cu un atic în centru. În anii 1990, în scopul amplificării clădirii prin construcția unei mansarde în acoperiș, decorația plastică a fost distrusă și fațada a obținut un aspect inestetic, cu console false
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
fațadei a fost soluționată în stil modern. Peretele fațadei era încununat de un parapet din piatră cu un atic în centru. În anii 1990, în scopul amplificării clădirii prin construcția unei mansarde în acoperiș, decorația plastică a fost distrusă și fațada a obținut un aspect inestetic, cu console false pentru susținerea acoperișului masiv. Monumentul se regăsește la numărul 235 în Registrul monumentelor ocrotite de stat din Republica Moldova și face parte din nucleul istoric al orașului Chișinău. Restaurarea vilei a demarat la
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
des Vosges). După ce s-a ruinat la joc, Gallet a trebuit sa vândă creditorilor săi palatul neterminat, care a fost cumpărat de consilierul de stat Roland de Neubourg. Acesta a achiziționat, de asemenea, câteva imobile conexe, pentru a ridica o fațadă pe stradă, sub conducerea arhitectului Jean Androuet du Cerceau. Astfel a fost creat aspectul actual al clădirii. În anul 1628 palatul terminat a fost cumpărat de Maximilien de Béthune, primele duce de Sully, care a finalizat decorul sculptat. În 1651
Palatul Sully () [Corola-website/Science/335362_a_336691]
-
aspect monumental, treptele de marmură protejate de o copertina despre care se crede că ar fi opera aceluiași atelier de feronerie care a executat marea copertina în formă de scoică de la peronul Palatului Cantacuzino - „Nababul” de pe Calea Victoriei (actualul Muzeu Enescu); fațadele ritmate de pilaștri colosali, grupul statuar alcătuit din doi "putti" - doi amorași din ghips care susțin un scut baroc pe care se presupune că ar fi figurat monograma proprietarului; decorațiile de fațadă cu frunze de laur și ghirlande care încadrează
Ion Nanu-Muscel () [Corola-website/Science/331608_a_332937]
-
Palatului Cantacuzino - „Nababul” de pe Calea Victoriei (actualul Muzeu Enescu); fațadele ritmate de pilaștri colosali, grupul statuar alcătuit din doi "putti" - doi amorași din ghips care susțin un scut baroc pe care se presupune că ar fi figurat monograma proprietarului; decorațiile de fațadă cu frunze de laur și ghirlande care încadrează câte un mănunchi de obiecte simbolice: o vioară, un arcuș, o tolba cu săgeți (descrie arhitectul Dan Ionescu în studiul Institutului Național al Monumentelor Istorice). Lucarnele mansardei, executate din tablă de arama
Ion Nanu-Muscel () [Corola-website/Science/331608_a_332937]
-
și în estul Angliei nu s-au concretizat. Rebelii au ajuns la Trowbridge, dar forțele regaliste le-au tăiat calea, iar Monmouth a fost nevoit să se întoarcă spre Somerset, sosind pe 1 iulie la Wells. Soldații săi au deteriorat fațada occidentală a catedralei din Wells, spărgând vitraliile, distrugând orga și mobilierul și folosind-o drept grajd pentru cai. Pe 30 iunie armatele lui Feversham, inclusiv artileria, au sosit, iar Monmouth a fost împins pe Somerset Levels (același unde Alfred cel
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
la New York, unde cânta sporadic, de multe ori dormind pe străzi. Pe scenă, părea că stăpânește situația, în viața reală însă, comportamentul său era greu de înțeles, făcându-i pe mulți să creadă că este doar un comportament excentric de fațadă, și/sau consecința consumului de droguri și alcool. Ulterior avea să fie declarat în incapacitate de plată și evacuat din apartamentul său din New York, fiind astfel nevoit să doarmă în stradă. Din cauză că sănătatea lui se deteriora rapid, în iulie 1986
Jaco Pastorius () [Corola-website/Science/331823_a_333152]
-
bună) condiție” în timpul ceremoniilor excepționale care marcau istoria abației. Tot acolo erau înhumați capelanii sau persoanele de vază. Starețele erau înmormântate în cor (acoperite cu var, în sarcofage de piatră, sub o dală de marmură neagră), călugărițele în mănăstire, sub fațada de Sud a bisericii, domnișoarele de la pension și călugărițele portărese în cimitirul interior, la căpătâiul abațialei. „În piața din fața abațialei intrând în numita biserică, menționează inventarul, se află o cușcă de lemn cu frânghii pentru a ridica, la geamurile și
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
o primă curte, împodobită în centru cu o fântână cu bazin rotund și jet de apă. De o parte și de alta, clădirile de serviciu se aliniau spre portalul de intrare ajungând până acolo. Și, chiar în față, se înălța fațada de Nord a impozantei biserici abațiale. Construită pe locul cel mai înalt, locuința abațială era clădirea cea mai remarcabilă a mănăstirii: parterul nu era decât o galerie cu arcade, care oferea o trecere deschisă și acoperită între biserică și clădirea
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
apelor), era săpat bazinul mare al crescătoriei de crapi, rezerva de pește. În plus, abația avea 5/6 din pescuitul de la Juvigny, cât și drepturi de pescuit și de vânat la Saint-Laurent. Stâna era o construcție mare care prezenta, pe fațada principală,înspre stradă, 2 porți boltite mari cărora le răspundeau, în fundul clădirii, 2 alte porți boltite mai mici, flancate de lucarne. Inventarul din 1790 numeră acolo 200 de oi și 130 de miei. Erau acolo și un hambar, pod pentru
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
de Vest a "Pensionului din Juvigny", alături de curtea de onoare (cealaltă aripă, dinspre Est, ambele fiind în simetrie, era copia sa făcută în 1877, aproape identică). Din nefericire, clădirea a luat foc în 1903 și, odată ruinată, a fost demolată. Fațada de Nord a acestei clădiri, astăzi dispărută, era ornată cu trei nișe (în fotografie lipsesc unele statui): sus, o "Fecioară cu Pruncul" înconjurată de 2 îngeri aflați în adorație, îngenuncheați pe console, și, de o parte și de cealalta a
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
fost resfințită la 26 octombrie 1954 de patriarhul Justinian al României, împreună cu patriarhul Kiril al Bulgariei. Gramota patriarhului român Justinian precizează că biserica de la Hanul Colței este dată pentru uz temporar, „"până când bulgarii își vor construi o biserică nouă"“. Pe fațadă, deasupra intrării, a fost amplasată următoarea inscripție: Convinsă de rolul important al bisericii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a trimis reprezentanți la București - preoți bulgari care slujesc și propovăduiesc credința ortodoxă pentru credincioșii de limbă maternă bulgară. Biserica „Sf.
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
i se reda aspectul inițial. Acestea au durat un an și jumătate. Copacii au fost considerați un obstacol în administrarea străzii, iar jardinierele au fost îndepărtate pentru a se permite construcția de cafenele, mici restaurante și terase. De asemenea, toate fațadele au fost restaurate.
Bulevardul De Keyser (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335782_a_337111]
-
la Palase. El și-a continuat drumul prin Pasul Llogara într-un loc numit mai târziu Trecătoarea lui Cezar. Ca parte a unui proiect regional principal, Banca Mondială și alte instituții finanțează proiecte de infrastructură locală, inclusiv renovarea acoperișurilor și fațadelor caselor tradiționale cu vedere la Rivieră, reproiectarea piețelor orășenești și construcția unor stații de alimentare cu apă și de tratare a apelor uzate. Întreaga zonă costieră a Albaniei are o lungime de peste 476 km și este administrată de către Agenția Costieră
Riviera Albaneză () [Corola-website/Science/335816_a_337145]
-
o nouă cale de acces din direcția a Tallinnului. Mult reconstruitul Castel Toompea - constând din palatul guvernatorial din epoca țaristă, ziduri și turnuri ale cetății medievale, clădirea expresionistă a parlamentului din 1922, plus câteva alte clădiri - găzduiește astăzi Parlamentul Estoniei. Fațada palatului clasicist al guverantorului domină "Lossi plats" („Piața Castelului”), unde are în față catedrala ortodoxă Alexandr Nevski. Catedrala, astăzi principala biserică a , a devenit pentru turiști întrucâtva un simbol al Tallinnului din cauza aspectului exotic, în timp ce opinia estonilor despre ea este
Toompea () [Corola-website/Science/335795_a_337124]
-
care a văzut-o așezată pe pieptul lui într-un vis. Bazilica de la Mariazell a fost recent selectată ca motiv principal al unei monede de colecție: moneda comemorativă austriacă dedicată Bazilicii de la Mariazell, emisă pe 9 mai 2007. Moneda arată fațada bazilicii cu turnul central gotic, flancat de două turnuri în stil baroc.
Bazilica Nașterea Sfintei Fecioare Maria de la Mariazell () [Corola-website/Science/335826_a_337155]
-
Canal Grande au fost construite în diverse stiluri arhitectonice, în funcție de perioada în care au fost ridicate. Astfel, sunt clădiri construite în stil bizantin (secolele XII-XIII) cu arce alungite și "loggii" de dimensiuni mari sau în stilul gotic-venețian (secolul XV) cu fațade din ipsos colorate strălucitor, cu arce ascuțite și coloane înguste, precum "Ca d’Oro" (Casa Aurului). Casele și construcțiile din secolul al XVI-lea sunt realizate în stil renascentist și clasic, acestea fiind caracterizate de fațade albe și ferestre înalte
Canal Grande () [Corola-website/Science/332533_a_333862]
-
gotic-venețian (secolul XV) cu fațade din ipsos colorate strălucitor, cu arce ascuțite și coloane înguste, precum "Ca d’Oro" (Casa Aurului). Casele și construcțiile din secolul al XVI-lea sunt realizate în stil renascentist și clasic, acestea fiind caracterizate de fațade albe și ferestre înalte precum Palazzo Dario și Palazzo Grimani. La sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, au fost adăugate edificii construite în stil baroc pe Canal Grande. Această perioadă a fost cea mai creativă
Canal Grande () [Corola-website/Science/332533_a_333862]
-
1936 arhiepiscopul Alexandru Theodor Cisar a cumpărat terenul și imobilul din strada Turtucaia, nr. 115 (actuala Magnoliei), iar pe 8 noiembrie 1936 a sfințit noul lăcaș de cult. Capela a fost proiectată după planurile arhitectului Carol Cortobius. Basorelieful monumental de pe fațada bisericii, reprezentându-l pe Anton de Padova, a fost realizat de sculptorul Iosif Fekete în anul 1936. Biserica actuală a fost consacrată de arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu în anul 2012. Biserica veche a suferit daune importante din cauza cutremurilor și parohul
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
clopotniță de lemn, înaltă, de plan dreptunghiular, construită în 1675 și reparată în 1761. Ea a fost demolată în 1930, când, după planurile lui László Debreczeni, architect și inginer-constructor în cadrul Eparhiei Reformate din Ardeal, s-a zidit turnul-clopotniță actual, adosat fațadei vestice. Tot Debreczeni, în anul 1935, a deschis două ferestre largi în peretele corului și al navei. Biserica reformată se află în centrul localității Fizeșu Gherlii și este înconjurată de un gard zidit din piatră, de plan ovoidal neregulat. Este
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]