6,288 matches
-
Catindatul de la percepție (lat. candidatus, prin metateză) ilustrează o procedură specifică epocii aplicată în promovarea funcționarilor după un stagiu neretribuit dar și tipul clasic al naivului (Candide al lui Voltaire strămutat în mahalaua Micului Paris). În comedia Soacra mea Fifina, fantezia onomastică a lui Caragiale secătuiește iar despre personajele piesei proiectate dar nerealizate am referit anterior (Titircă, Chiriac Sotirescu, Spiridon Ionescu...). Mult mai numeroasă decît lumea comediilor este la Caragiale cea a prozei scurte aproape imposibil de sistematizat. Dacă marele scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Frișcă, Cicerone Mazăre, Horațiu Fleașcă, Vică Poponaciu, Tănase Teleleu Atanasiu, Găinață, Haihuiu, Lulete Măcufurescu, Miștoc, Paparudi, Tulumbache, Flecărescu, Palavrescu, Hapurian, Baionetescu, Vaporian, Torpilorian, Mezelicescu, Comestibilian, Dulcețeanu, Prăjiturescu, Versulian, Scrisorescu, Plicurian, Reformian, Clistirescu, Rețetescu, Triluriano, Curcuduș, Mozolescu, Terciulescu, Trînjovici, Sulea... Nedisciplinată, fantezia onomastică devine o mașinărie care produce la nesfîrșit, după principiile locuitorilor celebrei insule Laputa și cu metodele hahamului din Beligrad care ne spune tot Caragiale era nașul Clapon-ului! Este în aceste propuneri onomastice și o supunere benevolă a autorului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lectura unor texte impregnate de umbre mitologice și istorice sau aflate din vechi cronici; Remember actualizează ultimul cuvînt rostit de un rege englez pe eșafod și se dedică unui misterios Aubrey de Vere a cărui personalitate disjunctă pare nutrită de fantezia unor la fel de misterioși pictori și prozatori ca Ruysdael, Mignard, von Dych, Cavalerul Lely, Barbey d'Aurevilly repere ale unui exotism exterior nutrit de experiențe limită; Craii de Curte-veche reconstituie un exotism interior aflat sub semnul nocturnului și al vieților duble
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comentează tot Călinescu de timpuriu cu fumuri aristocratice nemotivate, îi aruncă argumentul înghețat al originii, arătându-i moalele capului", adică, după Ș. Cioculescu "îl dezmeticește necruțător, spunându-i că se trage din neam de plăcintari albanezi"; totuși, "adolescentul își muncește fantezia cu visul compensator al obârșiei nobiliare" și abordează ținute pentru care nu este menajat nici de prietenii familiei: "...mănușile, gulerul, ghietele și pomada mi-au lăsat o impresie desagreabilă" (Delavrancea). Un alt măr al discordiei îl va constitui apetitul fiului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dar și atitudine în fața vieții; ea se traduce printr-un umor exercitat asupra omului și a deșertăciunilor ce-l ispitesc, prin frîna bunului simț care socotește nebunie orice salt peste umbra proprie și peste condiția naturală, printr-un sarcasm al fanteziei, revelator în peripețiile imaginate, dar și prin iluzia esențial orientată că viața după capriciul poftelor ar fi mai frumoasă decît viața cu strădaniile și tihna ei modestă." Călinescu încadrează firesc, atît pe Ion Luca cît și pe Mateiu în tagma
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mai nejustificabile producții literare ale lui Caragiale, nu le pot înțelege decît ca simptom de tradiționalism estetic întins pînă dincolo de absurd." Același Paul Zarifopol ultimul junimist intuiește anormalitatea lui Caragiale ("...era un meridional leneș, înzestrat cu o inteligență și o fantezie hotărît supranaturale") dar zîmbește subțire în fața posturii de estetician ("Desigur, numai în dezbateri de aperitive pot fi luate drept soluții estetice formule ca "îl prinde sau nu-l prinde", ori "expresiunea îmbracă ori nu îmbracă perfect intențiunea""), formule ca cele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a Treia are nostalgia secretă a unui monarh, pe care îl găsește în persoana Parizienei, femeia care este o mitologie 38. Ea se construiește că mit deoarece este recunoscută ca atare de către un public care proiectează în femeia pariziana visele, fanteziile și fantasmele tabuizate. Depășind diferite manifestări individuale care atestă acest mit, mitul Parizienei se ridică la o semnificație colectivă: "C'est que la Parisienne, en ce temps-là, éveille leș désirs du monde entier. On l'invente dans leș steppes du
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Saccard sau Octave Mouret. Parisul concurează cu Veneția că locuri care predispun la întâlnirea și trăirea oricărei iubiri. Tradiția pariziana a fost întotdeauna favorabilă întâlnirii iubirii; indulgent și provocator, Parisul a fost întotdeauna complicele îndrăgostiților. Cadrul urban este propice hazardului, fanteziei, promisiunilor, misterului. Peisajul orașului exprimă și provoacă o posibilitate de aventură în termenii cei mai romantici 99. Această componentă a peisajului urban este un element esențial al farmecului sau. Evoluția sensibilității de-a lungul timpului a făcut că interesul pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
modă timpului, dorința de a se impune, dorința de a-i epata și șocă pe altii ș.a.: "Elle restait, d'ailleurs, l'étourdie qui étonnait Paris par șes extravagances" [Zola, La Сurée, p.293]. Explicația acestor trăsături este predispoziția spre fantezie pe care o are Pariziana: "Elles ont sur leș femmes des autres peuples un avantage énorme: c'est la fantaisie" [Hasenclever, p.129-130]. Pariziana nu se lasă ușor înțeleasă. Identitatea femeii pariziene este sursa de confuzie și complexitate. Această trăsătură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să proiecteze o nouă perspectivă asupra evenimentelor, deopotrivă estetică și pragmatică. Liberă în interior de constrângerile impuse de către bărbați, femeia pariziana inventează. Imaginația ei debordanta și întreprinzătoare este în stare să mute lumile, în dorința de a fi fericită. Inițiativa, fantezia și rapiditatea o deosebesc de semenele sale din alte țari [v.Hoffet, p.90]. Ea este o femeie puternică și dinamica, cu abilități și flexibilitate. Pariziana este interesantă prin constituirea unor mecanisme, stratageme, strategii și tactici specifice,prin care se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fac din Pariziana când un model negativ, când unul pozitiv. Caracterele analizate dovedesc o oarecare omogenitate și comuniune a acțiunilor, a conduitei și stilului femeii pariziene, care se regăsesc în toate scrierile artistice analizate. Ideea de originalitate, excentricitate, curiozitate și fantezie, absențe în cultura europeană de dupa baroc, revin în forță și se manifestă la acest personaj. În același timp, descoperim o analiză a structurilor ambiguității narative la fiecare din autorii analizați, după cum, în altă ordine de idei, fiecare din personajele autorilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
supérieur des adultères patriciens et des hautes intrigues. Pour y tenir la première place, îl suffisait d'une femme comme celle-là" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.387]. 140 Treptat, sub influența Parisului viciat, Renée își transforma principiile burgheze oneste în fantezii interzise: "Et c'était dans cette nature que germaient, que grandissaient leș fantaisies prodigieuses, leș curiosités sans cesse renaissantes, leș désirs inavouables" [Zola, La Сurée, p.161]. 141 "Renée, dans șes satiétés, éprouva une singulière sensation de désirs inavouables, à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și este încrezător în abilitățile sale în confruntarea cu anchetatorii. Mai mult, urmărește reportajele de știri privind crima și frecvent ia un obiect personal al victimei pe care îl poate folosi pentru a retrăi evenimentul sau pentru a-și continua fantezia (a se vedea comportamentul violatorilor care de multe ori păstrează lenjeria victimei și îi atribuie valoare de fetiș). Controlul sexual asupra victimei joacă un rol important în scenariul său; evită să lase dovezi și, de obicei, își aduce propria armă
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
De asemenea, descrierea pe care el o face psihologiei copilului în temeiul unor cercetări experimentale propune o imagine a copilului asemănătoare cu cea a primitivului, deși Meumann nu face scop din prezentarea acestui paralelism. Astfel, el susține că la copil fantezia este predominantă; percepțiile sale senzoriale au un caracter fantastic și subiectiv; copilul ține seama prea puțin de impresiile simțurilor, în sensul că el părăsește cu ușurință impresiile reale, iar activitatea lui de reprezentare nu se îndreaptă către asocierea impresiilor reale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regim, Bălănuță nu scapă totuși de Canal, dar supraviețuiește, iar Lică, „prietenul” său, măcinat de o boală care îl va răpune, îi trasează absurd sarcina de a întemeia un partid. Unul burghez. Mitingul ce punctează evenimentul e un spectacol de fantezie, oniric la modul demențial. Nevertebratul politician are o fiică, Ioana Costa, urâtă ca moartea, dar nu lipsită de istețime, știind să se orienteze chiar mai bine decât tatăl ei și astfel ajungând, după pierderea avutului părintesc, din femeie de serviciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
prin Byron). Eroinele, Elena Moldovei (comparată cu Elena Lacedemona) și Doamna Ruxanda, par proiectate în linii clasice, de n-ar fi semnul fatalității - frumusețea ce atrage nenorociri. În nuvele, notabile sunt pictura unor tablouri gigantești („urgia” elementelor în furtună) sau fantezia detaliilor, descrise de un ochi rafinat (etalarea de daruri princiare, ceremonii nupțiale sau îndoliate, arsenalul crimei romantice). Nuvelele istorice ale lui A., amestec nediferențiat de erudiție, elemente legendare cu ținte mitice și romanesc senzațional, sunt relatate linear, într-o compoziție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Religia, Științe ale naturii, acestea fiind grupate în funcție de temă, în măsura în care au servit scopului propus. Parcurgându-se un curriculum specific, s-a atins finalitatea-cheie: accentuarea expresivității și spontaneității în exprimarea elevilor, prin îmbinarea elementelor de noutate, de inedit, a surprizei și fanteziei, caracteristici ce definesc originalitatea și creativitatea. Eficiența programului a fost demonstrată prin produsele elevilor: texte literare în versuri sau în proză, texte nonliterare, îmbinări originale de imagini și cuvânt artistic. Dincolo de colaborarea învățătorilor din diferite școli, de efortul depus de
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
aptitudinilor, capacităților psiho motrice și creative. Lucrând cu diferite materiale, elevii vor cunoaște mai bine structura și calitățile lor. Cu cat vor lucra mai mult, cu atât se vor dezvolta mai mult răbdarea, îndemânarea, atenția, spiritul de observație, gustul estetic, fantezia și alte calități ce deschid calea spre creație. Am ales această temă deoarece am observat, din experiența avută la catedră, ca o abordare interdisciplinara a conținuturilor învățării asigura o bună înțelegere a cunoștințelor, precum și formarea de deprinderi temeinice de manevrare
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
de care dispun, mărindu-li-se astfel independența, constiinta și autoîncrederea. Toate activitățile practice antrenează personalitatea, motivația existențiala a micului școlar și lărgesc zonele învățării. De asemenea, activitățile desfășurate oferă posibilitatea elevului de a-și dezvolta imaginația și le stimulează fantezia creatoare. Multiplele probleme ale organizării și desfășurării orelor de abilități practice fac din aceste activități didactice o muncă complexă, de mare răspundere. Pe lângă faptul că aceste ore pot și trebuie să fie un mijloc important de formare al unor priceperi
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
de observație, a atenției, acceptarea ajutorului și a părerii unui partener, stimularea creativității și a spontaneității și multe altele. În ce privește materialul didactic, acesta poate fi confecționat ori procurat cu multă ușurință de către educatoare (uneori cu ajutorul părinților copiilor), prin abilitate și fantezie, cu atenție și interes de reușită a activității. Astfel de resurse pot fi: hârtie colorată, jetoane, carton, zaruri, materiale textile și din piele, scotch, ață, obiecte de îmbrăcăminte, creioane colorate, semințe, sâmburi etc. Ingeniozitatea unei educatoare nu trebuie să aibă
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
lui Macedonski Poezia viitorului (1892) și În pragul secolului (1899), ca și Noul curent literar (1899) al lui Șt. Petică au fost considerate actul de naștere al simbolismului în literatura noastră. Dar Macedonski vedea în simbolism un neoromantism, „triumf al fanteziei și cugetării”. Iar în 1918, după ce simbolismul se impusese pe plan european, el condamna de pe poziții clasice afectarea, poza, lipsa de conținut din poezia decadentă (Versul simfonic). Chiar fără recunoaștere în epocă, în domeniul ideilor literare și al teoriei poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
G. Donna, G. Orleanu, Al. T. Stamatiad, Oreste. Evoluția unor motive romantice și influențe apusene duce la amestecul specific de romantism, parnasianism și simbolism. Parnasiene sunt poemul Levante și Calavryta al lui Duiliu Zamfirescu, poemul macedonskian Ospățul lui Pentaur, o Fantezie blondă a lui Cincinat Pavelescu, Către lună de I.C. Săvescu. La Al. Petroff (Helina), parnasianismul este tulburat de reminiscențe simboliste (exacerbare senzorială, note muzicale). Din satanismul baudelairian - bogat ilustrat în revistă - Macedonski reține implicațiile titaniene și frământările scindării între puritate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
adaugă expresia unui orgoliu creator victorios. La aceeași sursă trimit plăcerile „îngrozitoare”, stările ambigue, Baudelaire fiind receptat ades prin discipolul său, Maurice Rollinat (tradus în L. chiar în 1883, anul apariției Nevrozelor). Th. M. Stoenescu, cu o gesticulație agonică și fantezii macabre (Necrofilul, Prințul Ral), Al. Obedenaru, cu desfășurările sale în fantastic și bizar (Cadavrul și scheletul), se numără printre imitatorii marelui poet francez. Sub influența lui Baudelaire apare (la Mircea Demetriade mai ales) o poezie a spleenului. Peisajul devine proiecție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
130. 6. Ce este Francmasoneria? și Francmasoneria în Țara Românească după război, ambele publicate în 130. 7. Tălmăcirea Apocalipsului, 128. Dincolo de demonstrațiile și realitățile cuprinse în aceste scrieri la care ajunge prin metodele științei sale, Paulescu reușește să înlăture artificiul, fanteziile raționaliste ale epocii și ipotezele neștiințifice sau chiar antiștiințifice cu care opera știința în vremea sa. La toate acestea se adaugă experiența sa de viață și percepția deosebit de acută și chiar dureroasă față de ceea ce se întâmpla cu nația și țara
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]