5,981 matches
-
auto Gheorghe Braga și al soției sale, Maria (n. Schneider). A urmat studii elementare la Sibiu (1945-1952), Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1952-1955) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1955-1960). A obținut în 1984 titlul de doctor în filologie al Universității din Cluj cu teza "V. Voiculescu. Studiu critic". După absolvirea facultății lucrează ca profesor (1960-1962), redactor la ziarul "Pentru socialism" (1962-1966), instructor cultural (1966-1968) și director al Teatrului Dramatic din Baia Mare (1968-1970). Se transferă în orașul său natal
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
fostul Liceu de Băieți Nr. 2) din Cluj în 1955, apoi a urmat cursurile Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie, secția limba rusă, din cadrul Universității „Victor Babeș” din Cluj, obținând licența în 1959. Mai târziu, în 1982, va obține titlul de doctor în filologie al aceleiași universități cu teza "Opera literară a lui Delavrancea". După absolvirea facultății a lucrat ca reporter și redactor la Studioul de Radio Cluj (1959-1962) și ca redactor la secția de artă și de critică literară a revistei "Tribuna" (1962-1972
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
2002 la gradul de profesor universitar. Acolo predă cursurile de Teoria literaturii și Estetica generală, iar din anul 2005 este conducător de doctorat în specialitatea Literatura română. În perioada 2000-2004 a îndeplinit funcția de prodecan al Facultății de Istorie și Filologie a Universității din Alba Iulia. A fost decorat în anul 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria A - „Literatură”. Profesorul I.D. Sârbu îi remarcă calitățile literare în perioada studiilor liceale și îl îndrumă către cenaclul Filialei Cluj
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
București (1944-1952) și la Institutele Teologice din Sibiu (1952-1954) și București (1954-1956), urmând apoi cursuri de doctorat în specialitatea Bizantinologie (1956-1959). Își continuă studiile la Facultatea de Limbi slave din București (1961-1966), unde obține în 1971 titlul de doctor în filologie. După absolvirea cursurilor de doctorat la Institutul Teologic din București a lucrat în redacția revistelor Patriarhiei și la Biblioteca Patriarhiei (1959-1960), la Asociația Slaviștilor (1961-1968), în redacția revistei "Contemporanul" (1968-1973). A fost ziarist „liber profesionist” în anii 1973-1989, fiind un
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
limba arabă-evreiască, graiul arab al evreilor din Egiptul și Irakul medieval. s-a remarcat prin cunoașterea adâncă a textelor sacre ale iudaismului și a gândirii filozofice și a științelor din vremea sa, El este autorul unor cărți în probleme de filologie și gramatică ebraică, al unor poezii liturgice - piyutim, lucrări filozofice. Saadia Gaon a fost cel dintâi cărturar care s-a ocupat în mod sistematic de gramatica limbii ebraice, fiind influențat de cercetătorii gramaticii arabe care au activat în vremea sa
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
președintele asociației Italia-Libia. În acei ani a scris articole în care s-a exprimat elogios cu privire la instaurarea socialismului în Libia. În 1979 a devenit autorul unei alte inițiative: Asociația Europa-Islam, cu sediul la Veneția. Și-a dedicat mulți ani cercetării filologiei fino-ugrice, lucrând ca asistent la Universitatea din Bologna și scriind aproximativ treizeci de articole și eseuri despre folclorul maghiar și literatura maghiară. Cunoscător al limbii și culturii române, el a devenit în 1979 profesor titular la Institutul Italian de Cultură
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
Oprea și a soției acestuia, Aneta (n. Grigoraș). A urmat școala primară în satul Coarnele Caprei (1940-1945), cursul secundar la Liceul „C. Negruzzi” din Iași (1945-1948), studii medii la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1948-1952) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1952-1956). Ulterior a urmat studii post-universitare de limba engleză (1977-1978). A obținut în anul 2000 titlul de doctor în filologie al Universității din Iași cu teza "Eminescu, omul de teatru". După absolvirea facultății a lucrat ca
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
Iași (1945-1948), studii medii la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași (1948-1952) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din Iași (1952-1956). Ulterior a urmat studii post-universitare de limba engleză (1977-1978). A obținut în anul 2000 titlul de doctor în filologie al Universității din Iași cu teza "Eminescu, omul de teatru". După absolvirea facultății a lucrat ca redactor cultural la ziarul "Flacăra Iașului" (1956-1966), șef secție arte (1966-1969), secretar general de redacție (1970-1979), redactor-șef adjunct (1979-1993) și publicist comentator (1993-1996
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
de intelectuali. Părinții săi erau ofițerul Aureliu Călin și profesoara Laura Călin (n. Petrescu), fiica ziaristului Dimitrie E. Petrescu. A urmat școala primară la București (1937-1938; 1940-1941) și Craiova (1938-1940), Liceul „Gh. Șincai” din București (1941-1949) și apoi Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura română (1949-1953), obținând licența în 1953. După absolvirea facultății a lucrat în domeniul editorial, ocupând diferite funcții redacționale la Editura pentru Literatură, apoi redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
ca mai apoi să se înscrie la FreshStar, un concurs organizat de NaționalTV, în cadrul căruia a ajuns în marea finală, printre ultimii 6. Următorul pas l-a făcut în prima zi din clasa a XI-a, când a fugit de la filologie, la liceul de artă din oraș. Astfel, a făcut ultimii doi ani de liceu la Colegiul Național de Artă Octav Băncilă, absolvind la secția de canto, în anul 2008. A continuat să ia lecții de canto și în București, unde
Andrei Leonte () [Corola-website/Science/328436_a_329765]
-
Paweł Huelle (n. 10 septembrie 1957, Gdańsk) este un prozator polonez. Huelle a studiat filologia la Universitatea din Gdańsk, iar mai târziu a devenit ziarist. A lucrat o perioadă de timp la serviciul de presă al Solidarność (Solidaritatea). De asemenea, a predat literatură, filozofie și istorie. A fost directorul Televiziunii poloneze din orașul său natal
Pawel Huelle () [Corola-website/Science/333456_a_334785]
-
a liceului, apoi în suplimentul literar „Preludiu” al „Scînteii tineretului”, este remarcat de Ana Blandiana la Poșta redacției a revistei „Contemporanul” și de Adrian Păunescu în pagina „Ave” a revistei „Tribuna”. În urma eșecului la examenul de admitere la Facultatea de Filologie (pentru care, de altfel, nu se pregătise, intenția sa fiind să dea admitere la regie film - un vis adolescentin -, proiect abandonat pe ultima sută de metri) lucrează din toamnă până în primăvară ca muncitor necalificat la Fabrica de bomboane „Vitadulci”, pentru
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
la regie film - un vis adolescentin -, proiect abandonat pe ultima sută de metri) lucrează din toamnă până în primăvară ca muncitor necalificat la Fabrica de bomboane „Vitadulci”, pentru a nu fi încorporat în armată. În 1972 intră primul la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”- secția română-latină și, începând cu anul al doilea, activează la revista studențească „Echinox”, fiind redactor, apoi secretar de redacție. Este perioada fastă a celui de-al doilea val echinoxist, când este coleg cu alți ucenici ai scrisului
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
(n. 23 februarie 1970, Baraboi, Dondușeni, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova) este o conferențiară universitară, etnologă și politiciană din Republica Moldova, doctoriță în filologie. A deținut funcția de viceministru al Educației a Republicii Moldova de la 20 noiembrie 2009 până în iulie 2015 și a fost ministru al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova între 30 iulie 2015 și 20 ianuarie 2016. S-a născut într-o familie
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
Baraboi, raionul Dondușeni, unde a urmat școala medie de cultură generală, iar, mai apoi, a dorit să-și urmeze visul de a deveni interpretă de muzică pupulară, dar a fost respinsă de Colegiul Muzical „Ștefan Neaga”. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, specialitatea Limba și literatura romană, în anul 1992, iar în perioada 1994 - 1998 face studiile de doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Își susține lucrarea de doctorat în folclor
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
lui Nestor, profesor de fizică și matematici și a Olimpiei Pleșca (născută Batâr), profesor de geografie și biologie la școala din localitate. După ce absolvește cu medalie de aur școala din satul Cuhnești, (r. Glodeni) în 1969, intră la Facultatea de Filologie (secția Jurnalism) a Universității de Stat din Chișinău pe care o absolvește, Magna Cum Laude în 1974 . De asemenea obține în 1995 o bursă din partea Guvernului francez în cadrul Programului “Courants d’Est” al Ministerului Culturii din Franța și Observatorul de
Larisa Turea () [Corola-website/Science/331053_a_332382]
-
din aceeași epocă. Viorel Rogoz (fiul lui Vasile și al Iulianei Rogoz născută Dan) și-a început studiile în satul natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba și literatura română - Limba și literatura franceză, în Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și doctorale, la aceeași universitate clujeană. Folclorul, limba și viața poporului l-au fascinat încă din primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot - s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat un cadru favorabil în care s-au format de-a lungul
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
tezei de doctorat-exemplarul „in extenso”(pt. că tov. acad. ing. dr. Elena Ceaușescu a interzis depășirea a 199 p., scrise pe față și verso, iar teza depășea 800 pag. Avea și un impozant "Corpus de texte")- unde viitorul doctor în filologie sublinia importanța unei teme prezente în întreg spațiul european: mitologia mormântului singuratic , căreia, la vremea aceea, și nici „după”, nimeni, la noi, nu i-a dedicat un studiu competent. Ideea lui V. Rogoz pornește de la legenda "Calul Cioicului" auzită în
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
al lui Nikolai Durov, programator și matematician care contribuie la proiectele lui Pavel. s-a născut la Leningrad (azi Sankt Petersburg), dar și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Torino, Italia, unde tatăl său Valeri (doctor în filologie) era asigurat cu loc de muncă. A frecventat școală primară în Italia, după care s-a întors în Rusia în 2001 și și-a continuat studiile la Gimnaziul Academiei din Sankt Petersburg. În 2006, a absolvit cu merite deosebite facultatea
Pavel Durov () [Corola-website/Science/334348_a_335677]
-
asigurat cu loc de muncă. A frecventat școală primară în Italia, după care s-a întors în Rusia în 2001 și și-a continuat studiile la Gimnaziul Academiei din Sankt Petersburg. În 2006, a absolvit cu merite deosebite facultatea de filologie a Universității de Stat din Sankt Petersburg. Durov are viziuni economice și politice libertariene; de asemenea este vegetarian și este de confesiune taoista. A publicat câteva manifesturi anarho-capitaliste, în care și-a expus idei de dezvoltare a Rusiei. Cu ocazia
Pavel Durov () [Corola-website/Science/334348_a_335677]
-
al lui Tudor Ghimpu. Tot acolo a și copilărit, alături de cei 4 frați ai săi: Gheorghe, Visarion, Valentina și Mihai. În 1957 a absolvit Școala Pedagogică din Călărași. Ulterior, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de Istorie și Filologie (în 1964) și a făcut doctoratul la Academia de Arte din Moscova (în 1969). Simion Ghimpu a fost membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A fost poet liric și a compus texte pentru peste 100 de cântece, conlucrând cu compozitori
Simion Ghimpu () [Corola-website/Science/335076_a_336405]
-
(n. 14 februarie 1931, Cășăria, comuna Dobreni, județul Neamț) este un eseist, estetician și teoretician român. A urmat liceul la Arad, până în 1951, apoi Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, absolvită în 1954, și Facultatea de Filologie a Universității din București (1954-1959). Și-a luat doctoratul în filologie la Moscova, devenind profesor de este-tică la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a fost rector între 1970 și 1976. A debutat în ziarul „Flacăra roșie
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
este un eseist, estetician și teoretician român. A urmat liceul la Arad, până în 1951, apoi Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, absolvită în 1954, și Facultatea de Filologie a Universității din București (1954-1959). Și-a luat doctoratul în filologie la Moscova, devenind profesor de este-tică la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a fost rector între 1970 și 1976. A debutat în ziarul „Flacăra roșie” din Arad în 1951. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor
Gheorghe Achiței () [Corola-website/Science/335153_a_336482]
-
a născut pe 1 octombrie 1949 în satul Cușelăuca din raionul Șoldănești (pe atunci județul Soroca), RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. A terminat școala generală din satul Cotiujenii Mari (raionul Florești). A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția ziaristică (1966-1968), apoi la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Pedagogie și Psihologie (1969-1973). După absolvire, timp de un an a predat psihologia copilului la aceeași instituție, un an a lucrat la Institutul de Cercetări știintifice în
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]