6,349 matches
-
negativ. Că există lucruri despre care nu se poate spune nimic, dar care se arată este ceva care, la rândul său, „nu poate fi spus“. Ceea ce rezultă este că propozițiile Tractatus-ului, care nu sunt propoziții ale științelor naturii, ci „propoziții filozofice“, sunt tot atâtea formulări despre ceea ce „nu poate fi spus“. În măsura în care se pretinde că spun ceva despre ceea ce nu poate fi spus, ele sunt nonsensuri. Această observație ne conduce direct la penultimul paragraf al lucrării, paragraful 6.54: „Propozițiile mele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu privire la asemenea subiecte nu constituie o „imagine“, o propoziție cu sens. Ele toate pot fi caracterizate drept o încălcare a „logicii limbajului“67. Deosebit de semnificative, în acest sens, sunt referirile la „solipsism“ și „misticism“. 168 GÂNDITORUL SINGURATIC Solipsismul, ca teză filozofică, este, pentru Wittgenstein, o încercare de a spune ceva care nu se poate spune. Fiecare dintre noi este, pentru a spune așa, „prins în limbaj“, adică poate gândi doar potrivit logicii limbajului nostru. Despre limbaj și despre eu nu putem
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
641). Că limitele limbajului nostru sunt limitele lumii noastre este însă ceva ce nu se poate spune. În formulările pe care i le-au dat filozofii, solipsismul reprezintă, prin urmare, un nonsens. Deși solipsismul nu poate fi susținut ca teză filozofică, „adevărul său“ va putea fi însă recuperat. „Ceea ce are în vedere, de fapt, solipsismul este întru totul corect, doar că nu se poate spune, ci se arată. Că lumea este lumea mea se arată în faptul că limitele limbajului meu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
El valoriza marile opere ale gândirii speculative din aceeași perspectivă din care recepta arta și textele religioase. Contestarea pretenției metafizicii tradiționale de a reprezenta o contribuție la cunoașterea lumii mergea mână în mână cu prețuirea pentru acele realizări ale geniului filozofic în care vedea expresii a ceea ce este „mai înalt“. Prietenului său Drury îi spunea în anii mai târzii: „Să nu credeți cumva că eu disprețuiesc metafizica. Unele dintre marile sisteme filozofice ale trecutului aparțin, după părerea mea, celor mai nobile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în mână cu prețuirea pentru acele realizări ale geniului filozofic în care vedea expresii a ceea ce este „mai înalt“. Prietenului său Drury îi spunea în anii mai târzii: „Să nu credeți cumva că eu disprețuiesc metafizica. Unele dintre marile sisteme filozofice ale trecutului aparțin, după părerea mea, celor mai nobile înfăptuiri ale spiritului omenesc.“73 Nu se poate sublinia îndeajuns că prin calificarea unor teorii drept „nonsensuri“ nu era contestată însemnătatea și valoarea lor. Când aprecia că „marile probleme“ nu sunt
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai nobile înfăptuiri ale spiritului omenesc.“73 Nu se poate sublinia îndeajuns că prin calificarea unor teorii drept „nonsensuri“ nu era contestată însemnătatea și valoarea lor. Când aprecia că „marile probleme“ nu sunt probleme, Wittgenstein viza doar supoziția că sistemele filozofice ale trecutului ar constitui contribuții fundamentale la cunoașterea lumii, adică pretenția lor de a reprezenta știința cea mai înaltă. De îndată ce devenim conștienți că propozițiile nu pot exprima nimic mai înalt (6.42), va trebui TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 171
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
deosebit atenția unora dintre membrii proeminenți ai grupului a fost caracterizarea dată în Tractatus adevărurilor logicii și matematicii, ca și prezentarea științei naturii drept paradigma cunoașterii. Aceștia au perceput lucrarea lui Wittgenstein drept o expresie fascinantă a unora din implicațiile filozofice ale operei logice a lui Frege și Russell. Trebuie să reținem însă din capul locului că nu distincția dintre ceea ce „se poate spune“ și ceea ce „se arată“, pe care Wittgenstein i-o semnala cu insistență lui Russell, a fost cea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nota, tot cu referire la Tractatus: „În consens cu concepția de bază a lui Wittgenstein, noi cei din Cercul de la Viena am fost de acord că una dintre sarcinile principale ale filozofiei este clarificarea și explicația. De obicei, o idee filozofică nu ne spune ceva despre lume, ci reprezintă doar o pătrundere mai clară a semnificațiilor și a relațiilor dintre semnificații.“77 TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 173 Pe continent, inclusiv în țara natală a autorului, Austria, Tractatus-ul va fi perceput
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
analitică în filozofie, o reorientare care a devenit aproape o ortodoxie în filozofia academică, profesională de limbă engleză din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. Întâlnim nenumărate mărturii în acest sens în vaste teritorii ale literaturii filozofice. Aprecieri critice standard la adresa Tractatus-ului, care pot fi găsite în scrierile unor filozofi de orientare speculativă, existențialistă, marxistă sau neomarxistă din a doua jumătate a secolului trecut, pornesc de la presupunerea că lucrarea de tinerețe a lui Wittgenstein ar fi constituit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ale membrilor săi era 174 GÂNDITORUL SINGURATIC transformarea filozofiei într-o disciplină științifică onorabilă, o disciplină cu obiect propriu și cu metode distincte. Obiectul este limbajul, iar metodele sunt cele ale analizei logice. Se considera că soluții satisfăcătoare ale problemelor filozofice, prin clarificarea conceptelor și enunțurilor, vor putea fi obținute nu în mediul limbajului natural, ale cărui expresii sunt ambigue, ci doar prin construcția unor limbaje simbolice precise. Din perspectiva Tractatus-ului, dimpotrivă, limbajul natural este în ordine din punct de vedere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dimpotrivă, limbajul natural este în ordine din punct de vedere logic. Limbajul aparține însă în aceeași măsură domeniului despre care nu se poate spune nimic ca realitatea transcendentă și valorile, care au constituit în mod tradițional obiectul predilect al discursului filozofic. În temeiurile ei, raportarea la metafizica tradițională a susținătorilor „cotiturii filozofiei“ a fost esențial diferită de cea a Tractatus-ului. Din punctul de vedere al acelei critici empiriste a metafizicii pe care o întâlnim în scrierile lui Rudolf Carnap sau ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sau Carnap, prin contestarea pretenției filozofiei speculative de a formula enunțuri adevărate despre absolut, necondiționat, transcendent, despre lume ca întreg. Chiar dacă nu pe temeiul unui criteriu al semnificației cognitive a enunțurilor, a unui anumit criteriu de demarcație, a unui argument filozofic general. El s-a despărțit însă în mod clar de aceștia, de acea reorientare analitică a filozofiei, pe care au promovat-o mai târziu atât empirismul logic, cât și „filozofia limbajului comun“, prin refuzul de a recunoaște analiza limbajului - a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
aceștia, de acea reorientare analitică a filozofiei, pe care au promovat-o mai târziu atât empirismul logic, cât și „filozofia limbajului comun“, prin refuzul de a recunoaște analiza limbajului - a limbajului științei, moralei sau artei - drept „adevăratul obiect“ al cercetării filozofice. Esențială în această privință este afirmația că despre forma logică a 176 GÂNDITORUL SINGURATIC limbajului nu se poate spune nimic. Aceasta „se arată“ însă în simbolism. Putem recunoaște astfel propozițiile cu sens, le putem deosebi clar de nonsensuri. Acest obiectiv
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
înțelegerea acestui lucru, și anume prin formularea unor enunțuri despre forma logică a limbajului și a lumii. Cititorului care îl înțelege pe autor i se cere ca, sprijinindu-se pe aceste enunțuri, „să se ridice deasupra lor“. A formula enunțuri filozofice, a enunța teze doar pentru a depăși prin ele enunțurile și problemele filozofice în genere, iată cea mai originală mișcare a gândirii care a fost propusă prin opera de tinerețe a lui Wittgenstein! Autorul aprecia în „Cuvântul înainte“ rezultatul la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbajului și a lumii. Cititorului care îl înțelege pe autor i se cere ca, sprijinindu-se pe aceste enunțuri, „să se ridice deasupra lor“. A formula enunțuri filozofice, a enunța teze doar pentru a depăși prin ele enunțurile și problemele filozofice în genere, iată cea mai originală mișcare a gândirii care a fost propusă prin opera de tinerețe a lui Wittgenstein! Autorul aprecia în „Cuvântul înainte“ rezultatul la care a ajuns - nu există obiective legitime ale unei cercetări filozofice distincte de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și problemele filozofice în genere, iată cea mai originală mișcare a gândirii care a fost propusă prin opera de tinerețe a lui Wittgenstein! Autorul aprecia în „Cuvântul înainte“ rezultatul la care a ajuns - nu există obiective legitime ale unei cercetări filozofice distincte de activitatea științifică propriu-zisă - drept ceva „intangibil și definitiv“. El era, desigur, conștient că încrederea în posibilitatea de a formula teze filozofice este adânc înrădăcinată în mintea omului modern cultivat. De aceea ea nu va putea fi înlăturată dintr-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Autorul aprecia în „Cuvântul înainte“ rezultatul la care a ajuns - nu există obiective legitime ale unei cercetări filozofice distincte de activitatea științifică propriu-zisă - drept ceva „intangibil și definitiv“. El era, desigur, conștient că încrederea în posibilitatea de a formula teze filozofice este adânc înrădăcinată în mintea omului modern cultivat. De aceea ea nu va putea fi înlăturată dintr-odată. Tot ceea ce se poate face este a-l ajuta pe cel care formulează teze filozofice să vadă că acestea nu sunt propoziții
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
încrederea în posibilitatea de a formula teze filozofice este adânc înrădăcinată în mintea omului modern cultivat. De aceea ea nu va putea fi înlăturată dintr-odată. Tot ceea ce se poate face este a-l ajuta pe cel care formulează teze filozofice să vadă că acestea nu sunt propoziții. 6.53: „Metoda corectă a filozofiei ar fi propriu-zis aceasta: să nu se spună nimic altceva decât ceea ce se poate spune, adică propoziții ale științei naturii - și apoi, ori de câte ori cineva ar vrea să
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acest sens, și numai în acest sens, filozoful poate să facă ceva important, credea tânărul Wittgenstein. El însuși nu a fost dispus să mai participe la această activitate. TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 177 După încheierea Tractatus-ului, a abandonat preocupările filozofice. Timp de mai mult de zece ani, nu a mai pus pe hârtie nici un gând filozofic. A dat doar unele explicații asupra Tractatus-ului prietenilor lui Paul Engelmann sau Frank Ramsey. Îndeosebi după experiențele pe care le-a făcut cu Frege
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
El însuși nu a fost dispus să mai participe la această activitate. TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 177 După încheierea Tractatus-ului, a abandonat preocupările filozofice. Timp de mai mult de zece ani, nu a mai pus pe hârtie nici un gând filozofic. A dat doar unele explicații asupra Tractatus-ului prietenilor lui Paul Engelmann sau Frank Ramsey. Îndeosebi după experiențele pe care le-a făcut cu Frege și Russell, Wittgenstein a ajuns la concluzia că o bună înțelegere a Tractatus-ului nu este de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Routledge, London and New York, 1990, p. 5.) 3 Percepută în acest fel, lucrarea lui Wittgenstein a fost alăturată tradiției vieneze a criticii metafizice, o tradiție care a fost ilustrată îndeosebi de oameni de știință cu preocupări filozofice, ca Ernst Mach și Ludwig Boltzmann. Atmosfera generală de gândire în care s-a dezvoltat această tradiție este bine redată într-o scurtă notă, publicată de cunoscutul ziar vienez Neue Freie Presse, la 27 octombrie 1903. Filozofia, care pretinde că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
asupra limbajului și o teorie asupra lumii. 33 Ibidem, p. 27. 34 Br. McGuiness, Approaches to Wittgenstein, p. 188. 35 N. Malcolm, Wittgenstein: Nothing is Hidden, Basil Blackwell, Oxford, 1988, pp. 2-3. 36 Este ceea ce Wittgenstein va caracteriza, în Cercetările filozofice, drept o ordine a priori a lumii, ordinea posibilităților comune lumii și gândirii „o supra ordine - pentru a spune așa - între supra noțiuni“. (L. Wittgenstein, Cercetări filozofice, traducere de M. Dumitru și M. Flonta, Humanitas, București, 2004, p. 150.) TRACTATUS
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Blackwell, Oxford, 1988, pp. 2-3. 36 Este ceea ce Wittgenstein va caracteriza, în Cercetările filozofice, drept o ordine a priori a lumii, ordinea posibilităților comune lumii și gândirii „o supra ordine - pentru a spune așa - între supra noțiuni“. (L. Wittgenstein, Cercetări filozofice, traducere de M. Dumitru și M. Flonta, Humanitas, București, 2004, p. 150.) TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 183 37 Iată o însemnare din 21 iunie 1915: „Dificultatea noastră era însă aceea că vorbeam mereu de obiecte simple și nu am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
crede că autorul Tractatus-ului vedea o relație între concepția curentă asupra adevărului logic și înțelegerea filozofiei drept un corp de teze și de teorii. Ea însăși afirmă că aceste două teme sunt de nedespărțit. Respingerea posibilității de a formula „propoziții filozofice“ ar ține de ceea ce desparte înțelegerea logicii la Wittgenstein de cea a lui Frege și Russell. (Vezi op. cit., pp. 201-203.) 68 „Nu caracterul privat, ci faptul că este la dispoziția unui vorbitor și este transparent pentru el este în discuție
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
academic 1926-1927. Pentru informații în această privință vezi lucrarea documentară a lui Friedrich Stadler, Studien zum Wiener Kreis, Suhrkamp Verlag, 1997. 75 M. Schlick, „Cotitura filozofiei“, traducere de M. Flonta, în M. Schlick, Formă și conținut. O introducere în gândirea filozofică, Editura Pelican, Giurgiu, 2003, p. 54. 76 M. Schlick, „Viitorul filozofiei“, traducere de Angela Teșileanu, în op. cit., pp. 75-77. Într-o scriere intitulată An Examination of Logical Empiricism, publicată la Londra în 1936, autorul, J. E. Weinberg, va merge și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]