7,586 matches
-
Aupick, ministrul plenipotențiar al Franței la Constantinopol, care-și somează interlocutorii să respecte Capitulațiile. Demers din care a rezultat și fie spus în treacăt, ai putea să-i fii recunoscător, domnule Baudelaire! statu-quo-ul din 1852, în vigoare încă și acum, fundament al păcii și principal rezultat al acestui război. Firmanul fixează drepturile grecilor ortodocși, respectiv ale armenilor și ale catolicilor latini în diferitele Locuri sfinte și îndeosebi în grota Nașterii Domnului. Iată ce stipulează acest text: "Comunitățile creștine își vor exercita
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
întâmplă și acum în țările protestante. Ea își merită pe deplin subsidiile Republicii, între noi fie vorba modeste. Laicul își face datoria promovând francofonia în afara frontierelor țării. Care francofonie căci excelenta Misiune Laică nu are răspuns la toate are ca fundament notoriu congregațiile catolice: maicile din ordinele Sionului, al Carității, al Revelației, al Sfântului Iosif și călugării din școlile creștine. Încă din secolul trecut, Școala Franceză era invitată de către călugări să participe cu biblioteca și cu ziarul ei parohial. A închide
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să facă bine. Stă la capăt de țară, împreună cu personagiile de-aici, și la urmă atitudinea tuturor într-o răscoală. I Un tânăr (Iancu Dorojan) vine la moșia părintească cu gândul să facă ceva (fără a avea însă într-însul fundamentul necesar pentru înțelegerea țăranului). Drumul spre moșie și gândurile lui. II Pe moșie este o gară. Șeful are o nevastă ca vameșița de la Cornul-Luncii. De la moșie până la gară cinci minute cu calul. O petrecere seara la gară, după pornirea trenului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a cerut regelui să se retragă pe același drum pe care a venit, drum care trecea prin Codrii Cosminului, ca să-i întindă o capcană aici. Într-o altă lucrare C. Rezachevici consideră că ceea ce spun cronicarii moldoveni nu are nici un fundament, de vreme ce și la înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba de o confuzie comisă de cronicarii moldoveni ca să justifice lupta din Codrii Cosminului, deoarece, chiar și cel mai avizat cronicar polon, Wapowski scria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl avertizase pe rege să nu o apuce prin păduri, unde putea fi lesne atacat, ci „pe câmp, căci, deși e mai departe, în schimb locul e mai șes”. Îi putem acuza pe cronicarii poloni că n-au avut nici un fundament, când afirmau că domnul i-a cerut regelui să ocolească Codrii Cosminului ? Pe de altă parte, nu poate fi vorba de o capcană pe care i-a întins-o Ștefan regelui, așa cum reiese din cronicile polone, și nici de o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fecior și de fată mare, baladele fantastice și basmele evidențiază o etapă cathartică fin interțesută la nivel simbolic; eroii își abandonează neputința umană prin recluziune, rătăcire, sete, foame ori prin urcarea în spații consacrate cum e muntele. „Simbolismul morții ca fundament al oricărei nașteri spirituale, adică al oricărei regenerări” va fi și el recunoscut doar la nivelul conotației, disiparea sensurilor în forma metaforică a creațiilor fiind un atribut al evoluției artistice extreme. Moartea omului istoric este momentul culminant al inițierii, după
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De acolo haosul se poate revărsa în momentele de cumpănă dintre timpi, așa cum sunt sărbătorile de iarnă, ca intermezzo al ritmului cosmic, sau trecerea de la copilărie la adolescență în planul uman. Din punct de vedere compozițional, drumul este considerat un fundament al construcției basmului, epopeii sau romanului, deplasarea în sine fiind axul. Voinicul intuiește breșele între spațiul profan și cel sacru, pentru că este un ales și caută acele locuri vulnerabile prin vecinătatea cu haosul. Unul dintre ele este pustiul, care „întrerupe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atât mai mult cu cât chestiunea restituirii Tezaurului a ieșit demult din zona cercetării științifice și a intrat în zona politicului. Se pot face supoziții, se pot formula păreri, puncte de vedere, dar judecățile de valoare nu au încă un fundament solid. În astfel de împrejurări, speculațiile însoțite de “senzațional” au un câmp larg de manifestare. Voi formula câteva puncte de vedere personale, bazându-mă pe cunoașterea istoriei perioadei 1914-1918, a relațiilor internaționale ale Romîniei în care se încadrează chestiunea Tezaurului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai mult sau mai puțin oficiale, verificare ce a condus la concluzia că numărul românilor ce locuiesc în Basarabia depășește în realitate 70% din totalul populației, în timp ce ucrainenii au o proporție infimă. Guvernul Ucrainean va admite cu greu adevărul și fundamentul acestui rezultat, însă Guvernul Regal poate face abstracție de acel lucru și poate rezolva problema indirect, examinând câteva fapte simplu de verificat. [...] În primul rând este neîndoielnic faptul că, până în 1812, Basarabia era, de secole, pământ românesc, în principal agricol
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
au făcut cunoscut Căimăcămiei unele nereguli din administrația locală. Astfel, la 7 noiembrie 1857, Administrația districtului Fălciu, cu reședința la Huși, a informat Ministerul de Interne, arătând că jalba adresată caimacamului de deputatul pontaș de Fălciu, Niculae Popovici, nu are fundament, delegații sătești depunând o efectivă „formă de propagandă spre tulburarea liniștii societății”. Cere instrucțiuni în legătură cu arestatul Niculae Popovici. Rezoluția ministerială recomanda eliberarea deputatului pontaș: „de sub arest, pe chizășie că nu se va mai abate la asămine urmări, făcându-se cunoscut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a creat o organizație pentru producția de cocoși de lupte, activitate aprobată de Consiliul de Stat și de Miniștri și de Rezoluția nr.255 a Ministerului Agriculturii, care menționa: "ideea generală că lupta de cocoși este un joc nu are fundament, în realitate fiind un sport bărbătesc, egal cu oricare. Este sportul prin excelență al tânărului cubanez''! Pe lângă "Comisia Națională Consultativă pentru Cocoși'', cu atribuții de "ase-sorare, control, reglementare și supraveghere'', aveau să apară, de 3 ori pe an, "Târgurile Naționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
utilizat într-o serie de alte contexte oficiale din Europa. Commissarii erau agenți care acționau în numele demnitarilor medievali: împărați și regi, papi și episcopi 10. În studiul său istoric clasic despre Commissarius, istoricul prusac Otto Hintze 11 a arătat că fundamentul teoretic pentru delegarea de puteri speciale către commissarius poate fi găsit în instituția ecleziastica a iudex delegatus, așa cum a fost descrisă în Decretaliile gregoriene 12. Cu toate acestea, motivul care a sta la baza unei conexiuni între commissarius și doctrina
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
critic consacrat și bine orientat în fenomenul receptării lui Eminescu, al cărui reper este opera sau biografia eminesciană, în jurul cărora propune un construct critic fundamentat teoretic și aplicat la obiectul său"), făcând observația că "eminescologia ontologică" în calitatea sa de fundament critic, ideologic și metodologic al eminescologiei de sinteză, pare să aducă în momentul de față suflul nou care să revigoreze întreaga cercetare a scrisului eminescian". Urmând firul istoric al eminescologiei, Cornel Munteanu e de părere că după momentul maiorescian și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
se încadrează Geniu pustiu, roman tezist, o proză cu caracter programatic. Cea de a doua direcție este "proza fantastică și metafizică" (Umbra mea, Sărmanul Dionis, Archaeus), epică ce glisează în "vaste panorame cosmice și de reflecții care pun în discuție fundamentele lumii și morala istoriei". A treia direcție, cea a "fantasticului erudit", deosebit de "fantasticul oniric" întâlnit în Avatarii faraonului Tlá, prezintă "sugestia de vis fără determinări logice", care "este facilitată de ideea migrației archaeului, în timp și spațiu, de reîncarnarea imprevizibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și să se complecteze una pe alta, să aibă într-un cuvânt un fir de legătură între dânsele, precum de exemplu vedem în anul al treilea, 1865, pe Maiorescu în discursul său introductiv, Privire teoretică 103, expunând care anume sunt fundamentele de existența istorică ale unui popor și apoi în discursurile următoare aceleași fundamente la diferitele popoare istorice. Pe la începutul anului 1865 fui transferat de la Curtea de Apel din Focșani la aceea din Iași. Imediat frații Iacob și Leon Negruzzi, rude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fir de legătură între dânsele, precum de exemplu vedem în anul al treilea, 1865, pe Maiorescu în discursul său introductiv, Privire teoretică 103, expunând care anume sunt fundamentele de existența istorică ale unui popor și apoi în discursurile următoare aceleași fundamente la diferitele popoare istorice. Pe la începutul anului 1865 fui transferat de la Curtea de Apel din Focșani la aceea din Iași. Imediat frații Iacob și Leon Negruzzi, rude cu mine, precum și V. Pogor, coleg din Curte, m-au introdus în societatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ele pot fi realizate în cît mai bune condiții. Alături de pedagogia filosofică, E. Meumann situează alte ramuri ale pedagogiei științifice: știința despre tineret, știința acțiunilor educative, metodica educației și învățămîntului etc., fiecare dintre ele primind sprijin din partea pedagogiei experimentale ca "fundament empiric al pedagogiei". Cercetările întreprinse l-au condus pe Meumann la o concluzie care venea să confirme teza fundamentală pe care se construia, în aceeași epocă, teoria "educației noi", și anume, munca spirituală este cu atît mai valoroasă pentru individ
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ei. în astfel de condiții, copilul nu mai este pus în situația de a recepta cunoștințele în vederea unei "aplicații" ulterioare; ele se dobîndesc în procesul activității. Claparède vede în această teorie asupra educației, care ia jocul ca model de activitate, fundamentul unei pedagogii cu adevărat științifice. Tocmai din perspectiva acestei teorii critică el unele teze ale altor reprezentanți ai educației noi. Astfel, el apreciază că termenul de "școală activă", propus de Pierre Bovet și larg răspîndit de Ad. Ferrière este deosebit de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
flegmatic, melancolic), teorie interpretată prin prisma "științei spirituale", precizînd că educației îi revine sarcina de a echilibra și armoniza tendințele dominante ale celor patru tipuri de temperament. După cum se poate constata, teoria lui R. Steiner cu privire la educație nu are nici fundament filosofico-etic (ca la Kant și Herbart), nici unul socio-cultural (ca la Durkheim și Dewey), nu se sprijină nici pe o psihologie empirică (așa cum întîlnim la Claparède și Montessori); ea este desprinsă dintr-o neomitologie antroposofică, în care educatorul apare ca un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
istoric. Vechii teoreticieni ai educației etichetați ca idealiști și reacționari au fost îndepărtați, treptat afirmîndu-se alții (unii pentru scurt timp), pînă ce în anii '30 au fost elaborate noi "directive" de partid și de stat care s-au constituit în fundamente "științifice" pentru "pedagogia sovietică". Dintre teoreticienii acelei perioade, cu contribuții la așezarea pe temelii marxiste a teoriei despre educație, amintim pe N. K. Krupskaia (1869-1939), A. V. Lunacearski (1875-1933) "comisar al poporului pentru învățămînt în perioada 1917-1929 -, P. P. Blonski
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca principiu educativ. Predarea religiei se efectua scria G. G. Antonescu într-o manieră potrivită mai curînd pentru pregătirea unor teologi, decît pentru educarea unor buni creștini. Pentru ca religia să devină un principiu educativ accesibil, ar fi trebuit să fie fundament nu pe simpla cunoaștere și recunoaștere a principiilor creștine, ci pe aplicarea lor în viața socială. Întemeindu-se pe afirmația lui Tertulian Anima est natura liter christiana (sufletul este de la natură creștin), G. G. Antonescu aprecia că în fiecare om
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe ideea unei "reforme în noi înșine". 11.2.2. Pedagogia sociologică 11.2.2.1. Implicațiile unor cercetări și reflecții sociologice în domeniul educației Încă din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, C. Dimitrescu-Iași făcea din sociologie un fundament al construcției pedagogice (8, pp. 345-352). Ideea a fost reluată și dezvoltată în al patrulea deceniu al secolului XX cînd, în România, luaseră o deosebită amploare cercetările sociologice, îndeosebi prin școala monografică de la București, condusă de DIMITRIE GUSTI (1850-1955). Aceste
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului și a pedagogiei. 17.2.1. Preocupările de filosofia educației pot fi împărțite în două direcții una prezentă mai ales în perioada 1948-1970 care punea accentul pe relevarea necesității unității metodologice a cercetării pedagogice, altfel spus, pe adoptarea ca fundament filosofic a unei singure concepții: materialismul dialectic și istoric. Cealaltă direcție s-a orientat spre analiza unor concepții filosofice contemporane care și-au elaborat teorii proprii asupra educației. Este adevărat, în cadrul primei direcții n-au fost scrise studii cu deosebită
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost relevate atît elementele care sînt în concordanță cu obiectivele învățămîntului românesc, cît și acelea care contrazic aceste obiective. Totodată, instruirea programată a fost analizată, încă de la început, din perspectivă cibernetică, ceea ce a oferit o bază largă de interpretare a fundamentelor sale teoretice, depășindu-se limitele behaviorismului (STANCIU STOIAN, VASILE BUNESCU) (7). În aceeași perioadă, s-au întreprins cercetări experimentale pentru aplicarea instruirii programate la limba română, limbi străine, botanică (8). Este adevărat, în anii care au urmat, cercetările nu s-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și educație, cap. "Experiența și gîndirea". 7. Cf. J. DEWEY și EVELYN DEWEY, Școlile de mîine, trad. G. I. Simeon, 1937. 8. A se vedea Democrație și educație, cap. "Gîndirea și procesul de educație". 9. A se vedea J. DEWEY, Fundamente pentru o știință a educației, antologie, traducere, studiu introductiv, bibliografie critică de VIOREL NICOLESCU, E.D.P., București, 1982. 10. I. GH. STANCIU, VIOREL NICOLESCU, NICOLAE SACALIȘ, Antologia pedagogiei americane contemporane, E.D.P., București, 1971. 10 bis. YVES BERTRAND, PAUL VALOIS, "John Dewey
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]