6,525 matches
-
soi de jargon pe care un confrate rus, Semeon Babaevski, îl poreclise „dorohoian”. Uzând de șabloanele realismului socialist, în istoria literaturii, proza lui Ion Istrati își află un loc, în cel mai bun caz, documentar. Atât cât era ea, literatura ieșeană a timpului se mai sprijinea pe câțiva universitari și enciclopediști grupați în jurul revistei Iașul Nou, care, din umbră, dirijau, prin hățișul dogmatismului și schematismului oficial, pe ceilalți. Datorită acestora, în noiembrie 1951, a poposit la Iași un copil de geniu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
a poposit la Iași un copil de geniu: Nicolae Labiș. Era adus din Fălticeni de Const. Ciopraga, viitor academician, el însuși absolvent la „Nicu Gane”, și de Ion Istrati, secretarul filialei Iași a Uniunii Scriitorilor. Cu toată mediocritatea literaturii, cultura ieșeană rămăsese remarcabilă prin Teatrul Național care reușise să-i mențină aproape pe toți marii actori ai vremurilor bune. Dacă un Radu Beligan, un Constantin Ramadan, un Aurel Ghițescu plecaseră la București iar Ștefan Braborescu la Cluj, pleiada actorilor care au
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Lascăr, Nicolae Șubă, Remus Ionașcu, fratele marelui penalist Traian Ionașcu, Marioara Davidoglu specializată în roluri de bătrânică, Nicolae Veniaș, Al. Blehan, Eliza Nicolau, Alfons Radvanski, blonda Virginia Bălănescu care a reușit până la o vârstă înaintată roluri de ingenuă, diva scenei ieșene, Puica Stambuliu, Ion Schimbinschi memorabil ca interpret al personajului Al. I. Cuza, alcătuiau o trupă atât de bine sudată încât nu exista piesă din repertoriul național și universal care să nu poată fi montată cu succes răsunător pe scena Naționalului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Puica Stambuliu, Ion Schimbinschi memorabil ca interpret al personajului Al. I. Cuza, alcătuiau o trupă atât de bine sudată încât nu exista piesă din repertoriul național și universal care să nu poată fi montată cu succes răsunător pe scena Naționalului ieșean. În umbra acestora s-au ridicat mai tinerii Teofil Vâlcu, simpatica Lidia PersofskiNicolau, George Macovei, Adrian Tucă (Tucaliuc) și mulți alții, unii strălucind mai târziu pe alte scene, ca Dan Nasta, Constantin Dinulescu, Margareta Pogonat etc. Datorită nivelului spectacolelor, publicul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
În umbra acestora s-au ridicat mai tinerii Teofil Vâlcu, simpatica Lidia PersofskiNicolau, George Macovei, Adrian Tucă (Tucaliuc) și mulți alții, unii strălucind mai târziu pe alte scene, ca Dan Nasta, Constantin Dinulescu, Margareta Pogonat etc. Datorită nivelului spectacolelor, publicul ieșean era recunoscut ca un public exigent, piatră de încercare în turneele altor teatre. Toți acești maeștri ai scenei continuau tradiția realistă a lui Matei Millo, asemănătoare celei impuse în teatrul rus de Stanislavski, opusă tradiției bucureștene a marelui Nottara, mult
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
turneele altor teatre. Toți acești maeștri ai scenei continuau tradiția realistă a lui Matei Millo, asemănătoare celei impuse în teatrul rus de Stanislavski, opusă tradiției bucureștene a marelui Nottara, mult mai retorică și potrivită unor autori ca Delavrancea. Relieful scenei ieșene a fost construit de câțiva mari regizori, ca Victor Ion Popa. Remarcabilă la Iași rămăsese și o altă școală, cea a artiștilor plastici. Pictori ca Adrian Podoleanu, Nicolae Popa, Constantin Radinschi, Victor Mihăilescu-Craiu, Ștefan Eugen Boușcă, Mihai Cămăruț, Dan Hatmanu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
lăsând urmași cu răsunet. IAȘII ÎN 1951 II În noiembrie 1951, Labiș se mută la liceul Național din Iași (Lebeunu), repartizat în clasa a X-a B (seria A era rezervată elevilor originari din oraș). Destul de reduse ca număr, liceele ieșene nici populația școlară n-o aveau prea numeroasă, cuprinsă doar din două serii la fiecare clasă. În Iași se aflau patru licee teoretice, două de băieți, unul de fete iar al patrulea - în care se studiau limbile clasice - mixt. Din cauza
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ralea, Vladimir Streinu. Despre unii știa din școală, în lectura altora l-a inițiat inteligentul prieten mai vârstnic, poetul și eseistul G. Mărgărit. Fostul colaborator al Jurnalului literar a jucat un rol important în prima fază, să o numim faza ieșeană, de cristalizare a personalității poetului, aceea care l-a transformat foarte repede dintr-un adolescent sigur de sine, dar încă nedesprins de cercul provinciei moldave și de reprezentările naive ale elevului fruntaș, într-un scriitor, conștient de condiția sa. G.
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
din Maramureș” era superior artisticește operei lui Sadoveanu. Mărgărit în schimb desfășurase modele perene în fața cărora cele ale momentului nu constituiau nimic. Dânsul i-a inoculat lui Labiș răzvrătirea contra oricărui conformism. Nu-i de mirare că tocmai în perioada ieșeană Labiș a tradus din Nicolaus Lenau și François Villon ale căror opere, atât de diferite, pentru dânsul nu reprezentau decât ipostaze ale propriului eu. Încă de pe atunci se trezise acel „spirit al adâncurilor” de care va vorbi Labiș în „Lupta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ion Arhip și un alt cenaclu muncitoresc. La liceul Național, Labiș organizează al treilea cenaclu, al elevilor, din care se vor ridica Vasile Filip, Virgil Cuțitaru, iar, de la Pașcani, Corneliu Sturzu. Când Labiș devine figura de marcă a noii poezii ieșene care, din talentele atrase de centrul universitar, începeau să se înfiripe în jurul revistei Iașul Nou, poetul abia împlinea șaisprezece ani. În vreme ce emulii lui Labiș se căzneau cu subtilități prozodice înghesuite în canoane lozincarde, poetul căuta formula care să-l exprime
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o expresivitate din ce în ce mai bogată. Nimeni însă nu avea anvergura sa, nici măcar la București unde va fi înconjurat de valori pe care urma să le surclaseze. Idilicul eden din Fălticeni în care câștigase conștiința că este un poet, ca și spiritualitatea ieșeană, au avut pentru Labiș un caracter protector. La București îl aștepta însă războiul care l-a maturizat. Ca să-și desăvârșească opera, Labiș trebuia să plece în capitală. Faptul s-a întâmplat în toamna anului 1952. EPISTOLAR MOLDAV În ce privește scrisorile primite
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
combaterea devierii de dreapta, numirea tovarășului Gheorghiu-Dej ca președinte al Consiliului de miniștri etc.”. Dacă G. Lesnea și alți poeți se pretau la astfel de cerințe, Labiș n-a coborât niciodată la acest nivel. I. Friduș ajunsese în fruntea revistei ieșene prin efectele „devierii de dreapta” (Ana Pauker, Vasile Luca, Teoharie Georgescu) pe care acum îi cere lui Labiș s-o combată în versuri. În 1953 va fi dat afară, în locul lui fiind numit G. Mărgărit care îl anunță pe Labiș
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
numai pe bază de invitație dar Labiș făcuse rost de câteva și pentru niște colegi de clasă. Sala era arhiplină când, după multă așteptare, maestrul care candida se îndreptă către scenă pe o intrare laterală. Era înconjurat de staful scriitorilor ieșeni. Cu un cap mai înalt, binecunoscuta-i calabreză cât o roată de car plutea pe deasupra mulțimii. Cu tot așa de binecunoscuta lavalieră care-i încadra fața rotundă, Sadoveanu părea jovial. Ca un lighean de aramă încinsă, plutea, la nivelul umerilor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
scenă în spatele unei mese. Sau ținut discursuri. Când i-a venit rândul, în picioare, maestrul își începu alocuțiunea într-o domoală și fermecătoare limbă moldovenească. Poate ar fi trebuit, în calitatea pe care o avea, să-și amintească de nevoile ieșenilor, multe și mari la ora aceea, poate chiar să le promită rezolvarea unora dintre ele. N-a făcut-o deși, fără ca nimeni să simtă cum trece vremea, Sadoveanu a vorbit mai bine de o oră. Pomenea de aventuri pescărești din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
l-a distanțat de ele. Mereu visa la munții acoperiți de brazi, la pâclele din văi, la masa tâlharilor de pe obcină și la Suha sa. Starea aceasta răbufnea în versuri pline de o sonoritate de tălănci. Și ambientul de la liceul ieșean era altul decât la Fălticeni unde Labiș constituise o glorie a școlii. Și aici colegii îl vor accepta, profesorii însă mai greu. Nici literații de la revistă și cenaclu nu-l încântă prea tare pe Labiș, nu atât pe cât s-ar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
îi plăcea să stea la un pahar de vorbă, pretext pentru o maturitate neîngăduită de vârsta reală, așa cum mai târziu un pretext a fost mustața sa de recuzită. Colegii de clasă îl puteau vedea grizat, niciodată altfel. Deși scurtă, perioada ieșeană i-a deschis și modelat orizontul. La Iași Labiș citea fără restricție, rulând zilnic câte trei titluri la biblioteca universitară. În București, pentru lectura unui autor interzis, era cât pe ce să fie exmatriculat din școală. Din tot felul de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ochii chiaburilor. Curând schemele proletcultiste îl vor dezgusta pe Labiș iar poezia sa anecdotică nu va mai fi selectată în volum. Versurile de acest fel vor rămâne înmormântate în pagini de revistă ori pur și simplu în manuscris. Scurtă, perioada ieșeană a fost pentru Labiș o perioadă de mari acumulări. Fără ea n-ar fi existat saltul la marea poezie labișiană de mai târziu. În vara lui 1952 dosarul poetului a fost trimis de uniune la școala din Kiseleff 10, urmat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de ani, fapt neadevărat, deoarece, înființat în 1828, colegiul era mai bătrân. Evenimentul a fost sărbătorit cu fast, chiar dacă, oficial, nimic nu trebuia să covârșească cota de popularitate a conducătorului de stat în viață. Prea mare era însă nevoia populației ieșene, care nu-și uitase tradițiile, și de alte altare decât cele politice, așa că sărbătorirea nu numai că a avut loc, dar liceului i s-a îngăduit să poarte și un nume. În privința asta cei în drept s-au gândit la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
așa, mai bine cu bătrânul. Abia după evenimentele din decembrie care, în parte, au confirmat cele spuse de elev, am înțeles că acesta nu mâncase ciuperci: în planurile securității exista o variantă pentru înlăturarea lui Ceaușescu. Dacă varianta aparținea filialei ieșene sau era valabilă pentru oficinele din toată țara, istoria va limpezi lucrurile. Revin acum la Piața Unirii. În ajun de 14 decembrie aproape toată ziua rămăsesem la cerc. Către seară ne pregăteam de plecare, dar informatorul ne-a spus să
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
tot. S-au uitat fioros și la noi. Ocolind piața, am cotit pe strada Horia iar de aici pe Banu. Cum a doua zi aveam liber, am stat acasă. Era 14 decembrie. În Piața Unirii se petreceau evenimentele cunoscute. Cu excepția ieșenilor, toți românii au uitat că revoluția din decembrie a început la Iași. Faptul că miliția și-a masat forțele în acest capăt de țară a ușurat, peste două zile, izbucnirea revoltei la celălalt capăt. Buba era coaptă peste tot iar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sa legat atunci de tema pentru acasă. L-a întrebat pe Gherș cât timp îi trebuie lui să rezolve exercițiul și cât unui elev slab. Răspunsul a picat prompt: - Mie, cinci minute, unui elev slab, zece, iar dumitale, douăzeci. FIGURI IEȘENE DELAVRANCEA LA GOEȘTI O plimbare la Goești nu are nimic spectaculos, satul, ascuns între dealuri golașe ca atâtea altele în ținutul Ieșilor, fiind tăiat de o vale de pârâu. Cursul de apă nu are alt nume afară de cel generic, de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
stabilindu-se în Iași. Ruxanda a ajuns soția colonelului Adam, comandantul Regimentului 13. Alexandru, căruia, ca fecior al unui Toader, în școală i sa zis Teodoreanu, a fost tatăl lui Osvald Teodoreanu, adică bunicul scriitorilor Păstorel și Ionel Teodoreanu. Deși ieșenii păstrau legătura cu rudele din Palanca (ca fecior al lui Neculai Popovici, preotul din Brusturoasa, bătrânul Niculiță Cojocaru era văr drept cu Osvald Teodoreanu), totuși componenta ardelenească a familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
școală, s-a păstrat mult timp o fotografie care imortaliza figurile lui Ionel și Păstorel Teodoreanu în mijlocul rudelor de la Palanca. Din păcate fotografia a dispărut. PĂSTOREL Prețuit mai presus de calitățile sau defectele obișnuite, spiritul are o valoare de care ieșenii au ținut întotdeauna seama cu plăcere. Dacă, între frații Teodoreanu, Ionel rămâne scriitorul, anecdotica lui Păstorel e mereu prezentă în memoria locală. Cu o operă mai degrabă orală, despre Păstorel se vorbește mai des și mai mult. Probabil niciodată nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
l-a prezentat. GHEORGHE AGAVRILOAIE (1906-1981) Poreclit de studenți „Moș Tavan”, ginerele lui Garabet Ibrăileanu, profesorul Gh. Agavriloaie a fost asistentul lui George Călinescu, fiind singurul colaborator menționat în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”. Cu ocazia epurării intelectualilor ieșeni ce nu aderaseră la regimul instalat după război, în calitate de vechi socialist, profesorul Agavriloaie se pare că a contribuit la îndepărtarea unor profesori valoroși, între alții, esteticianul Alexandru Dima. Repus în drepturi, profesorul Dima s-a bucurat din nou de un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
profesorul nu era decât un ghiduș. ȘTEFAN CUCIUREANU Timp de decenii, „nea Fane” a alimentat folclorul studențesc prin comportamentul său boem. Relatarea unor întâmplări incredibile a circulat nu numai printre filologi cărora le era mentor romanistul, ci la întreaga studențime ieșeană. Celor de la arte plastice sau fizicomatematici Ștefan Cuciureanu le era tot așa de cunoscut ca filologilor, mai bine chiar decât Nae Gheorghiu sau Ion Turcuș. Spre deosebire de aceștia, în toate întâmplările al căror erou era, conu Fănică punea un inegalabil umor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]