7,075 matches
-
Europei - și, pe de altă parte, străinul (evreul) exogen, din afara comunității (out group), un evreu generic, abstract, În seama căruia se puneau cele mai groaznice vicii ale „evreului imaginar” (deicid, omor ritual, compromiterea recoltei prin vrăji etc.). Evident, coordonatele „evreului imaginar” nu se suprapun cu cele ale „evreului real”. Acești doi termeni sunt, mai degrabă, teoretici și abstracți. Compararea lor este și ea teoretică, pentru simplul motiv că nu se poate stabili o imagine a ceea ce am numit „evreu real”. Când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
motiv că nu se poate stabili o imagine a ceea ce am numit „evreu real”. Când Încercăm să dăm contur unei astfel de imagini, apelăm inevitabil la aproximări, uniformizări, generalizări, clișeizări. Rezultatul nu poate fi decât o altă ipostază a „evreului imaginar”. Imagologia (cu subramura ei, imagologia etnică) este o știință relativ tânără, care a Înflorit În mediile academice euro-ameri- cane mai ales În a doua jumătate a secolului XX și În special În ultimele decenii. Dar, pe cât este de tânără știința
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etnologice și iconografice, oricât de umile și de, aparent, neimportante, pentru ca - prin punerea lor Împreună, ca Într-un puzzle - să obțin o imagine cât mai nuanțată, mai completă și mai bine conturată atât a „evreului real”, cât și a celui „imaginar”, În Încercarea de a măsura distanța culturală care desparte cele două portrete. Pe de altă parte, pe parcursul efectuării cercetării, am conside- rat adecvată o abordare comparativă a subiectului, pe patru direcții distincte : 1. comparație În timp - este vorba de o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să pun În evidență cauzele care au determinat această evoluție (sau involuție) ; 2. comparație În spațiu - este o Încercare de a pune tema principală a lucrării În context geocultural. Cu alte cuvinte, mi-am propus să văd În ce măsură portretul „evreului imaginar” din cultura tradițională românească se aseamănă cu sau diferă de cel din cultura tradițională a altor popoare europene, mai ales din centrul și estul Europei (Germania, Austria, Ungaria, Polonia, Ucraina, Rusia, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia etc.) ; 3. comparație etnică - prin care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Europei. Există clișee mentale indiscutabile - care se referă la situații evident neadevărate (de genul „evreii au coarne”) - și care supraviețuiesc mai ales În zonele unde nu trăiesc evrei sau unde aceștia sunt foarte puțini. În astfel de cazuri, portretul „evreului imaginar” se poate dezvolta În voie, căpătând dimensiuni de ființă fabuloasă, deoarece nu există posibilitatea ca „evreul real” să corecteze acest portret. Există, de asemenea, clișee mai puțin evidente, care nu exprimă neapărat un neadevăr, ci un adevăr parțial, ridicat la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu câteva sentințe-ștampilă și clasamente morbide, realizate pe baza numărului de evrei morți, Înseamnă a folosi aceleași tipuri de șabloane, de scheme rudimentare și de clișee mentale pe care le reproșăm gândirii antisemite. Înseamnă să creăm, alături de portretul-robot al „evreului imaginar”, pe cel al „românului imaginar”, al „polonezului imaginar”, al „neamțului imaginar” etc. Acestea sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și definit Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un discurs care suferă de evreo-centrism sau de româno-centrism
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
morbide, realizate pe baza numărului de evrei morți, Înseamnă a folosi aceleași tipuri de șabloane, de scheme rudimentare și de clișee mentale pe care le reproșăm gândirii antisemite. Înseamnă să creăm, alături de portretul-robot al „evreului imaginar”, pe cel al „românului imaginar”, al „polonezului imaginar”, al „neamțului imaginar” etc. Acestea sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și definit Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un discurs care suferă de evreo-centrism sau de româno-centrism și care folosește formule globalizante
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
baza numărului de evrei morți, Înseamnă a folosi aceleași tipuri de șabloane, de scheme rudimentare și de clișee mentale pe care le reproșăm gândirii antisemite. Înseamnă să creăm, alături de portretul-robot al „evreului imaginar”, pe cel al „românului imaginar”, al „polonezului imaginar”, al „neamțului imaginar” etc. Acestea sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și definit Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un discurs care suferă de evreo-centrism sau de româno-centrism și care folosește formule globalizante, fie foarte vituperante
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei morți, Înseamnă a folosi aceleași tipuri de șabloane, de scheme rudimentare și de clișee mentale pe care le reproșăm gândirii antisemite. Înseamnă să creăm, alături de portretul-robot al „evreului imaginar”, pe cel al „românului imaginar”, al „polonezului imaginar”, al „neamțului imaginar” etc. Acestea sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și definit Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un discurs care suferă de evreo-centrism sau de româno-centrism și care folosește formule globalizante, fie foarte vituperante, cu efecte incitatoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverbială” toleranță a românului față de alte etnii și confesiuni, o virtute Înscrisă Într-un soi de „cod genetic” al neamului. Este aceasta o caracteristică reală sau doar unul dintre numeroasele clișee care compun portretul schematic al românului, la rândul lui, „imaginar” ? În 1845, Într-un acces de protocronism avant la lettre, Mihail Kogălniceanu scria că românii (; cf. <endnote id="82, pp. 36-37"/>). Poli- ticianul moldovean spunea aceasta În condițiile În care, din 1831, Regulamentele Organice legiferaseră cumva antisemitismul În Prin- cipatele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De regulă, se crede că cei care au puterea magică de a deochea o au și pe aceea de a blestema. Cu alte cuvinte, nu numai uitătura lor ar fi Încărcată de energie negativă, ci și rostirea lor. Câteodată, „evreului imaginar” - ca purtător de „piază rea” - i se atribuiau ambele vicii. Blestemul proferat de el, de exemplu, era considerat a fi extrem de puternic și de eficient : „Oamenilor le era frică să facă vreun rău evreilor, pentru că, dacă te blesteamă un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
murdar și Împuțit”, dar nu i-au dat naștere. Dosarul problemei este mult prea gros pentru a Încerca să-l rezolv aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul imaginar”. Explicația antropologică Prejudecata că străinul/evreul ar fi urât mirositor este, cred, o problemă de receptare a alterității la nivelul mentalității populare, conform principiului „cel diferit miroase diferit”. Cu alte cuvinte, (se crede că) evreul miroase diferit pentru că (se crede
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
te vrea Că nu ești de legea mea.” <endnote id="(223, p. 14)"/> Erotism exotic Oamenii simpli, cei pentru care „evreul este inteligent”, cred de asemenea că „evreica este frumoasă”. Este Încă o legendă din vasta mitologie creată În jurul „evreului imaginar”. Expresii românești admirative, de genul „Ovreicuță frumoasă !” (În Muntenia) sau „Jidăncuță frumoasă !” (În Moldova), erau uzuale În mediul țăranilor și al târgoveților <endnote id="(3, p. 55)"/>. Pentru țăranii din Bucovina, Sfânta Duminică - o zi sfântă, Întruchipată ca o femeie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care spunea același lucru despre român, referindu-se depreciativ la politicianul român din epoca sa). Etnonimul „evreu” devine deci, din atribut etnic, un atribut profesional (comerciant, cămătar, cârciumar etc.) și unul moral (Înșelător, viclean etc.). În 1884, un interlocutor (poate imaginar) al lui Ion Ghica face distincția clară Între noțiunea de „evreu” și cea de „israelit” (a făcut-o În epocă și Mihai Eminescu ; vezi capitolul „Evreul bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din punct de vedere etnic și confesional. Ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat un agent al Diavolului. Având În vedere faptul că În satele din estul Europei cârciumarul era, de regulă, evreu, demonizarea cârciumarului a adăugat tușe noi portretului demonic al „evreului imaginar”. Reciproca este și ea valabilă (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). În folclorul mitic românesc, nu numai tutunul este „iarba dracului”, ci și vița-de-vie. În legendele populare de origine bogomilică, structurate deci conform unei teologii dualiste, vinul este considerat o coproducție divino-demonică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prim-ministru) atunci când vorbește despre „cârciumarii ovrei”, pe care „Îi lăsăm să corumpă și să omoare” oamenii „cu fel de fel de băuturi otrăvitoare”. Într-un text redactat la Londra În 1884, Ghica Își pune propriile gânduri În gura unui imaginar prieten englez : „Crezi că putem lăsa liberi și nepedepsiți pe cei care distrug cu băuturi otrăvitoare, zi cu zi și oră cu oră, puterea și sănătatea unui bun și folositor muncitor, Îi tâmpesc mintea, Îi amorțesc simțurile până-l reduc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pariul cu agricultura”. În condiții hidro-climaterice nu tocmai favorabile, ei au dezvoltat În Israel una dintre cele mai performante agriculturi din lume. Portretul moral și intelectual 1. Inteligent, dar viclean „Cap de evreu” Majoritatea clișeelor care compun portretul-robot al „evreului imaginar” sunt negative. Nu lipsesc totuși stereotipurile pozitive, dar acestea nu sunt mai puțin false, iar mentalitatea care operează cu ele nu este mai puțin nocivă. Mai ales că, așa cum vom vedea, unele dintre aceste clișee sunt doar aparent pozitive, ele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cale afară, contrabalansând deșteptăciunea celorlalți, ca Într-o blestemată compensație” <endnote id="(638)"/>. Din nou, un stereotip aparent pozitiv se dovedește a fi negativ. Atribute Înnăscute sau dobândite ? În 1892, Moses Schwarzfeld Încerca să demonstreze că inteligența pusă pe seama „evreului imaginar” ar fi, de fapt, o trăsătură autentică a „evreului real”. În acest sens, În studiul său de „psichologie populară”, el aducea câteva argumente mai mult sau mai puțin discutabile. Schwarzfeld susținea ideea ridicolă conform căreia evreul ar beneficia de o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(70, p. 158)"/>. Interesant este faptul că În legendele populare românești lupul nu Îl hăituiește pe evreu, ci pe Diavol, mușcându-l de călcâi <endnote id="(259, p. 25)"/>. Nu ar fi aceasta singura asemănare Între portretul „evreului imaginar” și cel al Diavolului, nici singura legendă referitoare la deficiențele evreului la mers. De fapt, În această privință s-a dezvoltat o Întreagă mitologie. Mai ales În spațiul german a supraviețuit clișeul potrivit căruia evreii ar suferi de platfus. Dramaturgul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
români pe drum, ca să nu fie atacați de tâlhari <endnote id="(709, p. 530)"/>. Interesant este faptul că și În imaginarul colectiv al Europei Occidentale apare motivul „oastea evreiască”, mai ales În secolele XIV-XVII. În mod cumva paradaxol, această armată imaginară nu era privită batjocoritor, ci receptată ca o amenințare autentică. La jumătatea secolului al XIV-lea, de exemplu, Jean de Mandeville (The Voyages and Travailes of Sir John Mandeville Knight, prima traducere În engleză În 1496), autor foarte citit În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În timpul unui război pe care ei l-au considerat a fi „al patriei lor” și, pe de altă parte, modul dureros de nedrept În care au fost receptați de către o bună parte a opiniei publice românești. Din nou, viciile „evreului imaginar” au prevalat, punând În umbră virtuțile „evreului real”. Când Nicolae Iorga - pe care nu-l putem bănui de filosemitism - a vizitat SUA În 1930, el a fost profund surprins de puternicele sentimente de nostalgie, dragoste de țară și loialitate pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(331, pp. 70-76)"/>. Expresia franceză être bien juif are cu totul altă semnificație decât aceea de a fi un evreu cumsecade și onest. Înseamnă, de fapt, „a fi un adevărat evreu”, adică, dimpotrivă, a avea toate defectele atribuite „evreului imaginar” (cf. Emile Littré, Dictionnaire de la langue française, 1863-1873, s.v. Juif). Și În limba engleză, a fi receptat ca „evreu veritabil” Înseamnă mai degrabă să ți se pună În cârcă un set de vicii stereotipe. „E evreu, mon ami - spune un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
om bun, chiar dacă e evreu”, „Dacă toți evreii ar fi ca tine...” sau „Nu toți evreii sunt răi” definesc o excepție (un evreu e bun) de la regulă (evreii sunt răi). Sau, altfel spus, „evreul real” este rareori bun, În timp ce „evreul imaginar” este Întotdeauna rău. În termenii cerce tătoarei poloneze Alina Cata, acesta este „un mod de a reconcilia realitatea cotidiană cu stereotipul”. „Evreul bun” contra zice stereotipul ; deci primul termen al acestei ecuații trebuie să fie o excepție, pentru că cel de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stranie operație de «familiarizare» - comentează Alina Cata - a servit la reconcilierea opiniilor nefavorabile despre evreu cu practica de zi cu zi, În cadrul căreia continua ostilitate ar fi fost imposibil de menținut” <endnote id="(70, p. 65)"/>. În confruntarea dintre evreul „imaginar” și cel „real”, raportul de forțe este inegal. Ultimul n-are nici o șansă. Imaginea evreului este atât de puternică, Încât evreul Însuși este devorat de ea. 4. Caracteristici etnice și etice Explozia descoperirilor geografice și a campaniilor comerciale din preajma și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]