5,875 matches
-
după aceea vor putea pretinde drepturi. Sfatul lui era că, din moment ce "el se afla în fruntea naționalismului românesc de 50 de ani, ba, mai de mult, de cînd îl crease", acesta trebuie să rămînă un naționalism românesc și nu să imite modele străine. Nu putem îngenunchea în fața Berlinului". Iorga le amintea tinerilor de nesfîrșita bunătate a poporului român și le cerea să se abțină de la violență. "Poporul român a absorbit creștinismul, nu l-a maimuțărit". "Zvastica nu este Crucea lui Hristos
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
popularei emisiuni umoristice The Goon Show, Peter Eton, a fost mustrat de BBC pentru că Îi permisese „maiorului Dennis Bloodnok” (interpretat de Peter Sellers) să primească Ordinul Imperiului Britanic pentru că „golise pubele În focul bătăliei” (și pentru că lăsase un actor „să imite vocea Reginei În timp ce gonea porumbeii din Trafalgar Square”). Astfel de Îngrădiri, cu aerul lor de strictețe și reformism edwardian, erau, poate, specifice Angliei. Dar tonul lor nu era străin nicăieri În Europa. În școli și biserici, la radioul de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
muncitoare deopotrivă, blugii au bulversat filiera tradițională de transmitere a modei „de sus În jos”: ei s-au transmis „de jos În sus”, fiind inițial o ținută de lucru autentică. Erau, de asemenea, declarat tineri: ca multe alte haine strâmte imitate din filmele de la sfârșitul anilor ’50, ei nu se potriveau celor vârstnici. În foarte scurt timp, blugii - ca și motocicletele, Coca-Cola, părul lung (la femei și bărbați) și vedetele pop - au Împânzit, În variante locale, toată Europa de Vest (filmele americane și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a dovedit efemeră. Însă cu strălucirea ei iluzorie, „Swinging London”, cum o numea revista Time În aprilie 1966, a marcat o epocă. În 1967, În capitala britanică existau peste 2.000 de prăvălii autointitulate boutiques. Majoritatea nu făceau decât să imite magazinele de pe Carnaby Street, perimetru tradițional al aventurilor homosexuale, reciclat acum În epicentru al modei pentru toată lumea. La Paris, magazinul „New Man”, primul semn francez al revoluției vestimentare, s-a deschis pe 13 aprilie 1965 În Rue de l’Ancienne
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
-lea, și tot ea explica În parte atracția exercitată de Revoluția din Octombrie. Dar, În anii ’60, exemplul Orientului Îndepărtat sau al Americii de Sud devenise standardul la care Europa trebuia să aspire. Studenții radicali din Milano și Berlin erau Încurajați să imite stratagemele orientale de succes: cu o combinație revelatoare de retorică maoistă și tactici troțkiste, liderul studenților germani, Rudi Dutschke, le recomanda partizanilor săi, În 1968, să Întreprindă „un lung marș prin instituții”. Pentru Înaintașii lor mai conservatori, recursul nonșalant la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
politici ai Republicii nu au fost atacați, iar instituțiile sale nu au fost puse serios sub semnul Întrebării (cu excepția sistemului universitar francez unde Începuse totul, care a fost destabilizat și discreditat fără să sufere reforme semnificative). Radicalii din 1968 au imitat până la caricatură stilul și accesoriile revoluțiilor trecute - ei evoluau, la urma urmei, pe aceeași scenă. Dar au jurat să nu repete violența lor. Prin urmare, „psihodrama” franceză din 1968 (Aron) a devenit pe loc obiectul nostalgiei În mitologia populară: o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
marxist-leninist” (pentru a se deosebi de comuniștii oficiali, pe care Îi disprețuiau), au apărut În acești ani ca ciupercile după ploaie. Inspirate de Gărzile Roșii din China, ele subliniau interesele identice ale muncitorilor și intelectualilor. Studenții din Roma și Bologna imitau chiar retorica doctrinarilor din Beijing, Împărțind subiectele de studiu În „rămășițe preburgheze” (greaca și latina), „pur ideologice” (istoria) și „indirect ideologice” (fizica, chimia, matematica). Combinația presupus maoistă de romantism revoluționar și dogmă muncitorească era ilustrată În publicația (și mișcarea) Lotta
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cădere vertiginoasă, la mai puțin de 10% la alegerile din anii ’80. Comuniștii italieni s-au descurcat mai bine. În timp ce organizația comuniștilor francezi era de la un capăt la altul dezagreabilă și mediocră - În această privință, ca În multe altele, PCF imita servil modelul sovietic -, Partidul Comunist Italian, de la Palmiro Togliatti la Enrico Berlinguer (secretar al PCI din 1972 până În 1984, când a murit la numai 62 de ani), era binecuvântat cu lideri inteligenți și chiar atrăgători. Ambele partide, ca orice formațiune
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prezenta ca un partid „din sistem”, poate chiar (cum se temeau Henry Kissinger și alți observatori din străinătate) ca o alternativă la guvernare 6. Noua abordare a Partidului Comunist Italian și eforturile mai puțin convingătoare ale comuniștilor francezi de a imita succesul, dacă nu ideile lor au devenit cunoscute sub numele eurocomunism: termen lansat la o Întâlnire din noiembrie 1975 a comuniștilor francezi, italieni și spanioli și acreditat de Santiago Carrillo, secretarul general al comuniștilor spanioli, Într-un eseu intitulat Eurocomunismul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu o competiție sporită, ci pur și simplu un transfer de forță economică puternic concentrată din sectorul public În cel privat - ceea ce s-a și Întâmplat. Grație aranjamentelor complicate de acționariat Încrucișat, multe firme private mari din Franța, de exemplu, imitau comportamentul vechilor companii de stat. Ele monopolizau sectoare Întregi și erau la fel de puțin răspunzătoare În fața micilor acționari precum fuseseră În fața consumatorilor sau plătitorilor de impozite pe vremea când erau administrate de stat. În mod ironic, privatizarea și competiția sporită nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dintre comuniștii prezenți acolo erau aceiași care, cu doar câțiva ani Înainte, se zbăteau să falsifice revoluția pe care acum o proslăveau. și acesta era adevărul. Ieșirea Ungariei din comunism a fost, În mod curios, opera comuniștilor: abia În iunie, imitând cu bună știință precedentul polonez, ei au convocat convorbiri la masa rotundă cu partidele de opoziție. Gest care a stârnit un oarecare scepticism În rândurile maghiarilor anticomuniști: pentru ei, reînvierea lui Nagy, ca și execuția sa, reprezenta o afacere internă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
simțeau neapărat bătuți de soartă. Ca multe alte economii est-europene, și cea cehoslovacă a fost orientată În mod deliberat, Începând cu anii ’70, spre producția de bunuri de consum elementare (și nu numai, În cazul cehilor). Mai mult, Cehoslovacia comunistă imita În mod conștient, deși la un nivel mediocru, aspecte ale societății de consum occidentale, Îndeosebi În ceea ce privește programele de televiziune și petrecerea timpului liber. Viața În Cehoslovacia era anostă, mediul Înconjurător se deteriora, iar cenzura omniprezentelor autorități călca pe nervi tineretul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Moscova părea inevitabilă. și totuși, ea s-a produs extrem de lent. În 1989 mișcările pentru independență din țările baltice au Încercat marea cu degetul. Când sovietele supreme din Lituania și apoi din Letonia, Înclinând acum spre independență, au Încercat să imite o lege estonă din noiembrie 1988 care autoriza privatizarea Întreprinderilor de stat locale, Moscova a anulat decretele, așa cum respinsese Înainte și inițiativa estonă; În rest, guvernul s-a abținut de la orice intervenție. Pe 8 octombrie 1989 (ziua În care Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înțelege nazismul, insistau ei, trebuie să Îl plasăm În contextul său temporal și spațial. Conform lui Nolte, ascensiunea național-socialismului și manifestările lui cele mai grotești erau În primul rând o replică la bolșevism: ele urmau și, Într-o anumită măsură, imitau exemplul și amenințarea reprezentate de Lenin și urmașii săi. Acest lucru nu șterge crimele nazismului, argumenta Nolte Într-un articol celebru publicat În Frankfurter Allgemeine Zeitung În iunie 1986, Însă fără precedentul bolșevic ele nu pot fi explicate complet. Sosise
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ușor conică, cu gâtul îngust, cu o capacitate de 750 ml. Vioi, plin de prospețime, lejer, floral, acest vin tânăr se servește între prieteni, într-o atmosferă relaxată, într-un cadru nepretențios. Succesul acestui vin a fost invidiat, urmat și imitat de alte vinuri cu denumire de origine, cum sunt unele vinuri din categoria vinurilor de masă, dar și de alte băuturi (de exemplu, cidre nouveau 51 sau bière de mars52). Cu toate acestea, lansarea vinului "Beaujolais Nouveau" rămâne un eveniment
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii: "Per carnaval, tot s'hi val" (pentru carnaval, totul este permis). Pe durata carnavalului, populația vechii Franțe avea obiceiul să imite justiția și să dea sentințe burlești, parodii ale celor emise de către judecătorii reprezentanți ai regelui. Tagma oamenilor legii, în speță comunitatea de clerici dependentă de curțile de justiție, înscena, într-o zi din timpul Carnavalului un "proces-caricatură". Acesta era în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
selon lequel l'étrangeté de la poésie source doit être maintenue en traduction, le traducteur respecte soigneusement la présence des tirets ; nous avons identifié seulement quelques situations isolées où Paul Miclău élimine leș tirets de son texte-traduction.1429 Parfois, le traducteur imite le style de Blaga et introduit dans le texte cible des tirets à fonction créative : Și truda lor e rugăciune. (Cariatide) (Blaga, 2010 : 345) Leur prière travail ardent. (Cariatides) (Miclău, 1978 : 483) Leș vers en miroir șont respectés avec précision
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
porte) (Villard, 2009 : 59) Mă vie a été tout ce que tu veux, [...] parfois cloche qui se disputait avec le ciel. (Le vieil ermite me parle tout baș sur son seuil) (Pop-Curșeu, 2003 : 61) Îl arrive aussi que le traducteur imite le style de Blaga et insère des tirets à fonction créative dans son texte-traduction : [...] și știu că și eu port în suflet [...] căi lactee, minuni ale întunericului. (Mi-aștept amurgul) (Blaga, 2010 : 31) [...] et je sais que je garde dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une " répétition " du poème respectif dans la langue d'accueil, en étroite liaison avec l'original. V. Michael Edwards, Ombres de lune : réflexions sur la création littéraire, op. cît., p. 69 : " Une bonne traduction influe sur l'original. [...] La nature imite l'art. De même, si la traduction du poème répète le poème, le poème répète aussi să traduction, et change, ne serait-ce que très peu, la rencontre. " C'est nous qui soulignons. 539 V. Édouard Glissant, Introduction à une poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Se pot distinge mai multe moduri de a; efectua acest transfer. Unul constă în încercarea de a se atinge idealurile generale de obiectivitate, impersonalitate și certitudine ale științei, încercare ce stimulează colectarea faptelor neutre. Altul constă în strădania de a imita metodele științelor naturii, studiindu-se antecedentele cauzale și originile ; în practică "metoda genetică" justifică stabilirea oricărui fel de relații în cazurile în care lucrul este posibil pe baze cronologice. Aplicată mai rigid, .cauzalitatea științifică este folosită pentru explicarea fenomenelor literare
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
arbori cu tulpini groase, ficuși, dar cu un aspect fitomorf de lăstari uriași, de o senzuală suculență și cu frunze cărnoase care incorporează în vegetal o aparență de corporalitate, așa cum îi plăcea să constate lui Des Esseintes la plantele exotice, imitând diverse maladii venerice, afectând direct epiderma. Carnalitatea transferată astfel elementului vegetal se încarcă de o molatecă senzualitate, lăsând corpului nud să respire o perfecțiune sustrasă unei precise determinari sexuale. Tabloul face parte din seria Contemplativilor, cum îi numește Serafina Brukner
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
afirmă că este o capodoperă. Explicația o dă autorul Într-un eseu („Echlibrul Între antiteze”) când abordează relația „tradiționalism și modernism”. Acestea devin „sub raport estetic formule inutile și oțioase”, dacă nu se realizează un raport dialectic: „ori o epocă imită servil... formele trecutului și atunci... devine manieră, ... ori vechea poetică se adaptează... și avem de a face numai În aparență de o artă veche, În realitate, fiind vorba de o cugetare poetică modernă.” Privit din perspectivă „mimetică”, adică pornind de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau Achim nu sunt scutiți de ironiile tatălui lor. Paraschiv se gândește la un moment dat să se Însoare cu o fată foamfă și lălâie, fiică de chiabur, Manda lui Bodârlache. Moromete joacă, precum un artist, o scenă În care imită vorba și mersul fetei, Încât feciorului dornic să fie bogat Îi piere pofta de a se mai Însoți cu progenitura chiaburului. Din sfera ironiei lui Moromete nu scapă atributele negative ale unor indivizi, printre ele numărându-se scurtimea minții, pripeala
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
amintite În prima comedie, din 1879, „O noapte furtunoasă” unde jupân Dumitrache este un reprezentant tipic. În „Conu Leonida față cu reacțiunea”, aceeași lume este În Întregul ei ridicolă prin Leonida. În „D-ale carnavalului”, se dezvăluie, caricatural, o burghezie imitând mediile sociale ale așa zisei lumi bune, cu Întregul ei ridicol. Capodopera „O scrisoare pierdută” pune În lumină un mediu mai larg din punct de vedere social și o lume aflată Într-o luptă interioară, pentru afirmare politică. Schițele sondează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ori al iluziei, un orizont al așteptării (vezi „Bătrânul și marea” al lui Ernest Hemingway). Peștele, motivul fundamental, Întârzie să apară și Iona, prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul. Din acvariul adus de acasă, vânează câte o „fâță”, imitând gestul ancestral, aruncândul În năvod. Acvariul este un model redus al universului pervertit. Neputând pescui peștele mitic, Iona ia În derâdere propiul destin. Un pește uriaș, ieșit din hăul apelor, Îl Înghite, arătându-i fața nevăzută a lumii, un spațiu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]