6,555 matches
-
Primul e mai reușit: „D-l Carp, Consilierul,/E mai tare decît fierul,/ Căci cu cît îl ciocănește/ Tot mai mult se întărește”. Al doilea scîrțîie: „Nicăieri nu se lucrează/Mai sever și mai discret,/Decît în cabina rece/La Instrucție și Parchet”. Fără îndoială, în atmosfera destinsă a banchetului, ambele, și la fel celelalte catrene (căci vor fi fost dublul sau triplul numărului „mostrelor”), au plăcut și amuzat. Autorul articolului (probabil și autor de epigrame) pare literalmente încîntat. Relatarea sa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost bătrînul Eminovici, iar botezător a fost preotul Iliutz (= Iliescu) din satul Stîncești 183. Totuși, în cazuri alarmante, venea și poetul pe acasă. Iată, bunăoară, o telegramă urgentă, expediată de poet, din Botoșani, la 26 ianuarie 1876, către ministrul instrucției publice: "Avînd caz de boală grea în familie, rog acordarea unui concediu de zece zile. Eminescu"184. Probabil că începuse greaua boală a mamei sale, Raluca. I s-a acordat concediul, cu condiția de a lăsa un suplinitor. În timpul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unuia dintre cursurile lui Michelet, curs susținut la College de France în 1844: "Copile, aceasta este prima ta evanghelie, este reazemul vieții, este hrana sufletului..." Cu un ton mai temperat, dar cu o aceeași profesiune de credință se deschide Manualul instrucției civice publicat de Lavisse în 1894, sub pseudonimul Pierre Laboi: "Micuțule francez, tmărul meu prieten, frate, copilaș, ascultă-mă: ți-am vorbit mai înainte despre ceea ce este mai mare și mai sfint pe lume, despre Patrie." În mod firesc, la
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și a cărui organizare, din acest motiv, ar fi prea complexă pentru lectură/înțelegere, fără adăugarea unui plan de text. Vom vedea că anumite descrieri adoptă planurile argumentative, conver-sațional-dialogale sau injonctiv-instrucționale, fără ca, prin aceasta, să treacă în argumentație, conversație sau instrucție. B. Definiția textului și a secvențialității 1. Continuitate-repetiție și/vs progresie Printre definițiile textualității, cea care lasă să se facă distincția clară dintre o descriere și un alt tip de structură secvențială, de exemplu narativă, este și cea care, înainte de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mărci locale drept suport de înscriere a operațiilor de anticipare și de control a activităților cognitive ale interpretantului și drept suport de înscriere a instrucțiunilor. Spre deosebire de lucrările lingvistice care se orientează doar asupra studiul mărcilor locale, noi insistăm și asupra instrucțiilor globale legate de secvențialitate; textul se prezintă ca un ansamblu de informații pe care destinatarul-interpretant va putea să și le reprezinte pe baza mărcilor referențiale (care trimit la indivizi, fiecare cu specificul său), a mărcilor argumentative (Nef, 1986) sau a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
validă într-un alt spațiu (M), unde prima reprezentare descriptivă (Rd1) faptul descris în F este văzută ca o cauză a lui non-G (înțelegem prin G faptul descris în q, adică a doua reprezentare descriptivă). Conectorul dă deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le oferă și un conținut asumat din punct de vedere enunțiativ. Actul de respingere prin ȘI TOTUȘI subliniază că reprezentarea descriptivă Rd1, descrisă în p, nu împiedică reprezentarea descriptivă Rd2, descrisă în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1. Activitatea practică sursă a cunoașterii 42 4.2. Libertatea de manifestare a copilului condiție fundamentală a educației 51 4.3. Satisfacerea trebuințelor temei al unei "educații funcționale" 57 4.4. Interesul copilului criteriu principal în organizarea conținutului și desfășurarea instrucției 61 5. ȘCOALA ȘI PEDAGOGIA ROMÂNEASCĂ LA ÎNCEPUT DE SECOL XX 67 5.1. Școala în perioada de aplicare a legislației haretiene și a luptei pentru marea Unire 67 5.2. Pedagogia tendințe spre desprinderea de herbartianism 70 5.2
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 202 15.1. Învățarea ca proces de elaborare a unor structuri operaționale 203 15.2. Învățarea ca proces de formare a "acțiunilor mintale" 207 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică 211 15.4. Instrucția ca organizare a relațiilor de întărire 215 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză 217 16. CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN MACRO- ȘI MICRO-PEDAGOGIE 225 16.1. Relația sistemului de învățămînt cu societatea 225
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școlii. Deși sub aspect organizatoric, cu toate împrumuturile efectuate, s-a constituit o mare diversitate de sisteme de învățămînt potrivit trebuințelor și posibilităților fiecărei țări sub aspect didactic se realiza în fapt o uniformitate, acceptîndu-se, mai ales, teoria herbartiană a instrucției. Chiar acolo unde se prețuia intuiția de tip pestalozzian și conversația euristică, susținute cu atîta entuziasm de Diesterweg, învățămîntul avea prin excelență un caracter intelectualist și autoritar. Către sfîrșitul secolului însă, se manifestă o puternică reacție față de acest sistem de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Chiar acolo unde se prețuia intuiția de tip pestalozzian și conversația euristică, susținute cu atîta entuziasm de Diesterweg, învățămîntul avea prin excelență un caracter intelectualist și autoritar. Către sfîrșitul secolului însă, se manifestă o puternică reacție față de acest sistem de instrucție, în diverse țări apar așa-numitele școli noi școli internat, care utilizau procedee didactice mai atractive, mai variate, care îngăduiau copiilor să vină mai mult în contact cu natura, le ofereau condiții pentru alternarea muncii intelectuale cu munca manuală, acordau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
crescuse mult numărul celor cuprinși în învățămîntul secundar, se face constatarea că educația școlară nu reușește să asigure dezvoltarea tineretului sub toate aspectele. Sînt depistate o serie de lacune în dezvoltarea morală, fizică și estetică a tineretului școlar. Insistînd asupra instrucției, școala îl ținea pe tînăr departe de frumusețile naturii, subaprecia necesitatea dezvoltării lui fizice și nu oferea posibilități mai largi de cultivare a civismului. Din necesitatea completării educației școlare se dezvoltă, încă de la începutul secolului, o adevărată mișcare pentru educația
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe unul dintre acestea: - activitatea practică sursă a cunoașterii (J. Dewey); - libertatea de manifestare a copilului condiție fundamentală a educației (Maria Montessori); - satisfacerea trebuințelor temei al unei "educații funcționale" (Éd. Claparède); - interesul copilului criteriu principal în organizarea conținutului și desfășurarea instrucției (O. Decroly). 4.1. Activitatea practică sursă a cunoașterii John Dewey este unul din cei mai mari teoreticieni ai pedagogiei; fiind o expresie a condițiilor specifice din perioada puternicei industrializări a Statelor Unite, concepția sa pedagogică s-a impus încă de la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
domeniul teoriei cunoașterii. Pentru omul de știință, ca și pentru cele mai multe din orientările filosofice relevante, o idee este adevărată nu pentru că este utilă, ci este utilă întrucît este adevărată. Conceptul de experiență, după cum vom vedea, va sta la baza teoriei instrucției a lui J. Dewey. Sistemul pedagogic al gînditorului american nu se explică numai prin concepția sa filosofică. El a căutat să țină seama de tot ceea ce considera ca fiind determinant pentru profilul social, economic și cultural al societății americane de la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se pună pe educarea independenței și inițiativei, școala cultivă cu precădere atitudinea de subordonare a tinerilor față de adulți; lipsește, totodată, preocuparea pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare interumană raporturi pe care Dewey le punea la baza societății democratice. În procesul de instrucție continua pedagogul american critica sa se separă activitatea intelectuală de cea fizică, ceea ce trebuie știut de ceea ce trebuie făcut, nesocotindu-se atît legile cunoașterii umane, cît și cerințele societății industriale. În sfîrșit, urmărind atingerea unui scop al educației, școala tradițională
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care au fost dezvoltate în ultimele decenii. Așa este, de pildă, ideea dezvoltării accelerate a societății contemporane care impune preocuparea pentru o continuă dezvoltare (ceea ce mai tîrziu s-a numit educație permanentă) și pentru o sporire a caracterului educativ al instrucției. Acest al doilea aspect este și mai mult pus în evidență de concepția didactică a lui J. Dewey. La baza acestei concepții se află teoria cunoașterii prin experiență, prezentată succint în prima parte a acestui capitol dedicat pedagogului american. De
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
țesătorie. În procesul acestei activități își însușeau cunoștințele de botanică, de aritmetică și geometrie, de chimie etc. (7). În modul acesta, aprecia Dewey, se înlătură opoziția dintre educația liberală (teoretică) și cea profesională (practică); cunoștințele însușite printr-o astfel de instrucție devin instrumente pentru rezolvarea unor noi probleme ce apar în cursul unor noi experiențe. Educația devine astfel o organizare și o reorganizare a experienței. Pornind de la o astfel de concepție, J. Dewey nu este de acord cu formularea lansată de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pedagogul american consideră că nu se poate face o demarcație netă între conținut și metodă și că nu se poate vorbi separat de metode de învățămînt. Dobîndind cunoștințe în procesul efectuării unei activități, elevul nu "învață", nu are conștiința actului instrucției, ci caută ceva, urmărind să prindă relația dintre încercările sale și rezultatul acestora, să anticipeze aceste rezultate. Evident, în astfel de condiții nu se pune problema unor metode speciale, desprinse de conținutul activității. Cu toate acestea, Dewey apreciază că teoretic
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
libertate el își manifestă natura și numai în libertate și-o afirmă și dezvoltă. Școala însă nu asigură această condiție. Din analiza condițiilor în care se află copilul la școală, Montessori ajunge la concluzia necesității reînnoirii metodelor de educație și instrucție. Cine luptă pentru aceasta, spune ea, luptă pentru regenerarea umană. Să reținem: pentru Montessori regenerarea umană venea de la educație; mai precis de la noi metode de educație, ceea ce, evident, nu e cu putință; educația singură nu se poate constitui într-un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
congresul de pedagogie, care a avut loc în 1907 la Geneva, tînărul medic, dar cu preocupări de psihologie, ÉDOUARD CLAPARÈDE (1873-1940) și-a exprimat dezacordul față de școala contemporană lui, pentru faptul că făcea abstracție de particularitățile individuale ale elevilor, organizînd instrucția la nivelul mediu de dezvoltare al clasei. Propunerile sale au fost exprimate într-o formulă lapidară care a cunoscut o rapidă și largă circulație: școala pe măsură. Această școală urma să creeze elevilor astfel de condiții încît să fie asigurat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
naturale ale copilului, sau cu o expresie a lui Claparède, ce ne amintește de J. Dewey dacă facem din instinctele copilului aliați. Un astfel de instinct este curiozitatea. Ca și J. Dewey, pedagogul elvețian și-a manifestat insatisfacția față de o instrucție separată de acțiune. Însăși natura copilului cere ca instrucția să se realizeze prin activitatea manuală. Calea educației funcționale o arată copilul; de aici necesitatea unei cît mai bune cunoașteri a lui. Această cerință era exprimată de însăși deviza Institutului "J.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Claparède, ce ne amintește de J. Dewey dacă facem din instinctele copilului aliați. Un astfel de instinct este curiozitatea. Ca și J. Dewey, pedagogul elvețian și-a manifestat insatisfacția față de o instrucție separată de acțiune. Însăși natura copilului cere ca instrucția să se realizeze prin activitatea manuală. Calea educației funcționale o arată copilul; de aici necesitatea unei cît mai bune cunoașteri a lui. Această cerință era exprimată de însăși deviza Institutului "J.-J. Rousseau" Discat a puero magister (Educatorul să învețe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vorba de educația morală, domeniu în care, de altfel, Claparède se limitează să schițeze cîteva idei, în care mai mult critică școala tradițională decît să formuleze o teorie nouă. 4.4. Interesul copilului criteriu principal în organizarea conținutului și desfășurarea instrucției Arătîndu-se, de la începutul activității sale, deschis față de tendințele și ideile noi din domeniul educației pedagogie experimentală, pedologie, "educație nouă" O. DECROLY (1871-1932) și-a căutat prin cercetări personale, un drum al său, care, deși face parte din curentul larg al
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în vedere o atitudine globală a acestuia față de obiecte, faptele altora și propriile sale acțiuni. Globalismul este în concepția sa un fenomen esențial al psihicului infantil. De aici locul important pe care l-a acordat în teoria sa tehnicilor de instrucție. "Metodele de învățămînt" aprecia el "trebuie să se inspire după principiul că ceea ce este simplu în sensul obișnuit al cuvîntului, poate să nu fie concret și invers, ceea ce este concret poate să nu fie simplu" (25, p. 137). În școala
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unor tendințe negative, mai ales în procesul cultivării curajului, a capacității de cumpătare, a stăpînirii de sine etc. În astfel de cazuri, educatorul nu se poate lăsa călăuzit de instinctele copilului. În probleme de didactică, Găvănescul se pronunță pentru o instrucție "progresivă", "interesantă", "agreabilă", "practică". În conținutul procesului de învățămînt el include atît clasicismul, cît și realismul. Acestor două aspecte, cu caracter informativ, le adaugă încă unul, cu un caracter educativ, exprimat prin termenul de "humanism". În raportul educație instrucție, pe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o instrucție "progresivă", "interesantă", "agreabilă", "practică". În conținutul procesului de învățămînt el include atît clasicismul, cît și realismul. Acestor două aspecte, cu caracter informativ, le adaugă încă unul, cu un caracter educativ, exprimat prin termenul de "humanism". În raportul educație instrucție, pe primul plan este situată educația humanismul. Deși nu s-a considerat un herbartian, ci, dimpotrivă, a criticat numeroase idei cu această orientare, Găvănescul a propus un plan de lecții care păstrează unele elemente ale "treptelor psihologice". Acesta cuprinde următoarele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]