10,921 matches
-
din Ploești, al cărei președinte era I. A. Bassarabescu, membru corespondent al Academiei Române, a decis în unanimitate ca una din străzile muni cipi ului să poarte numele lui Iacob C. Negruzzi și Constantin Ha mangiu. La 15 ianuarie, în ședința intimă, G.Țițeica comunica telegramele de condoleanțe adresate Academiei la moartea regretaților I.C.Negruzzi și Constantin Haman giu. În ședința de sesiune generală extraordinară din 5 februarie 1932, unde Andrei Rădulescu, vicepreședinte, referă asupra a șase legate testamentare în vederea votului pentru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Cred că nimic nu este mai delicios pe lumea aceasta, decât să citești secretele altora. Să parcurgi cu privirea lacomă ceea ce a pus pe hârtie X, pentru a fi citit numai și numai de Y, să pătrunzi deodată în lumea intimă a celor doi... Este pentru noi oamenii ceva ceresc, ceva ce cred că nimeni de pe lumea aceasta nu ar putea să refuze. De unde se vede, că persoanele care au de scris ceva confidențial lui Y, trebuie să aibă mare grijă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
urgent la bancă. Desigur, o să spuneți că e un lucru extrem de simplu să afli, aproape ca bună ziua, te duci la om și-l întrebi. Dar s-a observat, chiar de când au apărut banii ca valoare, că nimic nu-i mai intim și considerat mai agresiv pe lumea asta, decât să-i întrebi pe oameni de banii lor, câți au și unde-i țin. Nici dacă îi surprinzi în pielea goală, în timp ce fac baie, sau în patul vecinului, nu se enervează ca
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
anumite ore ale zilei, dar sala de mese, pe care orice astfel de cerc o are, este un loc unde, la prânz, membrii invită clienți și furnizori pentru a discuta chestiunile cele mai importante. Seara, aici au loc cine mai intime sau banchete unde, în cerc restrâns, se cultivă prietenii utile. Saloanele găzduiesc și rallye-urile adolescenților pentru serile dansante, căsătorii și alte tipuri de ceremonii. După o zi la birou, refugiul la aceste baruri aduce și siguranța faptului că nu vei
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
drept, rostește adevăr, Nu-mi iubești sora? EDMUND: O iubesc cinstit. REGAN: Dar n-ai găsit a fratelui meu cale Spre locul interzis? EDMUND: Nu te-onorează-ăst gînd. REGAN: Mă tem să nu te fi unit cu ea, Să fi fost intimi, cît e cu putință. EDMUND: Fear me not. She and the Duke her husband! Enter, with drum and colors, Albany, Goneril [and] Soldiers. GONERIL [Aside]: I had rather lose the battle than that sister Should loosen hîm and me. ALBANY
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
i se dea răspunsul, sau face să i se dea răspunsul potrivit cu nivelul atins prin eforturile lui. Căci răspunsul echivalează cu înțelegerea ce se ivește în om. Dar sfântul îi prilejuiește și îi confirmă această înțelegere. Aceasta arată din nou intima unire, sau interioritatea reciprocă dintre cel progresat duhovnicește și cel ce-l întreabă. Dar aceasta depinde și de cel ce întreabă ...”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 928, la Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, în Filocalia
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
p. 59). Pentru credincios, Dumnezeu este creatorul care nu-și părăsește creația, o supraveghează, o conduce, își face "lucrarea". Informațiile și faptele pe care se bazează credinciosul nu sunt suficiente pentru o explicație convingătoare. Opțiunea sa este rezultatul unor procese intime, inclusiv intuitive, dar care au o mare valoare și importanță. Chiar dacă este ceva nedefinit, credința e reală, este puterea de a face din ceva dorit ceva existent. Ea se bazează pe cunoștințe, dar și pe intuiții, elaborări spirituale, meditații, sentimente
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
istorie". Nu degeaba a și fost criticată în epocă portretistica practicată de Lovinescu, reproșându-i-se că nu respectă "adevărul", că exagerează și simplifică totodată, caricatural, că trădează o înclinație lipsită de noblețe pentru cancan și detaliile picante de viață intimă. Reproșul, spuneam, nu-i fără rost de vreme ce, în loc să se refere la documente sigure, ferite de microbul colportajului mistificator, memorialistul dă credit mai degrabă surselor orale, de proveniență incertă (sau de cafenea), asemeni talentatului cronicar iubitor de legende. Dar pentru Lovinescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a reconstitui adevărul psihologic în linii și mai categorice decât realitatea amorfă sau variată. Privit, așadar, sub raportul condițiilor genului epic, Bizu e mai puțin decât un roman sau, în orice caz, altceva decât un roman; privit însă prin sensul intim psihologic, prin iradierea atitudinii față de viață, vizibilă în toate episoadele și amănuntele, și convergând spre o filosofie, această carte ar putea fi, cel puțin în intenție, ceva mai mult decât un roman obișnuit, limitat la reproducerea obiectivă a unui crâmpei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la recherche..., cu toate că pornește de la o experiență autobiografică, Bizu nu-i (doar) operă de memorialist. Motivele sunt, de bună seamă, complet diferite. 1.2. Call me "Bizu" Pornind de la același fond memorialistic, romanul lovinescian intenționa să trateze numai experiența eului intim și a spațiului privat (materia epică din Bizu cuprinde, suntem preveniți, al treilea volum de Memorii), de data aceasta cu mijloacele "ficțiunii romanțate" element distinctiv al epicii autobiografice și al literaturii ficționale în genere. Însă reconstituirea memorialistică din creația romanescă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
început drept "produsul unei structuri organice" și al unei "fiziologii normale în jocul tuturor funcțiilor sale", așa încât prezența activă a morții ("latentă, infuză și permanentă") își află o cu totul altă justificare, nefiind provocată "de pricini exterioare și de dezechilibruri intime", de vreo "detracare a mecanismului psihic", de o "speculație intelectuală" sau de "revoltă (în care vorbește simțul acut al vieții)". Abandonând de la început orice fel de luptă cu viața, eroul lovinescian se dovedește un reflexiv și un contemplativ, cu precizarea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acum și mai mult perspectivele și-l silea să se instaleze într-un provizorat și mai redus". Ftizia ("sobolul interior") nu ar constitui, în consecință, decât un "accident" oarecare, adevărata "boală" de care suferă Bizu fiind de natură spirituală ("dorința intimă de a muri"), și nu trupească. De aceea, consider neîntemeiată observația lui Negoițescu privind presupusa "contradicție internă a personajului", care ar oscila între "gustul de neant" ("gest pur și originar") și "satisfacția instalării în boală" înțeleasă "ca o conștiință superioară
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ovreiești (stimul muzical), ca un "miragiu de fericiri pierdute și de iluzii poetice", izvorând "din fundul conștiinței"; 2. în mod voluntar, conștient, aceeași amintire îi revenea de obicei în minte (numai în minte, nu și în suflet) ca o "suferință intimă". Din dorința de a conjuga cele două modalități de reprezentare și de a regăsi timpul pierdut cu mintea și cu inima deopotrivă, înțeleptul, fericitul Bizu plânge ca să poată uita ceea ce știe deja, amintindu-și mai bine. Însă chemarea vieții se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de noutate tehnică se cuvin semnalate atât relativizarea perspectivei narative (episoadele sunt, am văzut, "depozitate în memoria fiecăruia"), cât și atribuirea unui rol mult mai însemnat intrigii în angrenajul romanesc. Drept consecință firească, dispar notațiile cu caracter reflexiv, de confesiune intimă și jurnal de idei, interesul focalizându-se de aici încolo asupra psihologiei feminine (Bizu încetează să mai fie personajul central), privită însă panoramic, din exterior, ca manifestare concretă a unor comportamente tipice, în maniera unui spectacol de teatru. Critica a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de valoroasă ar fi, se vede supusă unui inevitabil proces de eroziune, păstrând intact numai scheletul intelectual, și acela reconstituibil printr-un delicat procedeu de arheologie culturală. Transformarea pare ireversibilă, fiindcă, afirmă apologetul modernizării, "o dată cu scurgerea vremii elementul inefabil, partea intimă a operei de artă ce se adresează sensibilității, elementul de sugestie a limbii, fondul sufletesc mistic se anulează aproape cu desăvârșire"78. Există însă și câteva excepții, pentru că unele opere izbutesc totuși să se salveze și să nu "ruginească" sub
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reprezentativ decât Vlahuță, de pildă, pe motiv că autorul Luceafărului ar fi fost un "individualist" care "a exprimat aproape numai iubirea sa proprie"130. Drept urmare, erotismul eminescian va fi perceput ca o trăire subiectivă, plenitudinar estetică, deși "fondul prim și intim" al poeziei lui Eminescu se vădește a fi unul vitalist, "naturalist"131 (un "naturalism" de felul celui care s-a manifestat în Grecia antică, precizează criticul de la Contemporanul, intuind importanța obsesiei auroralului, a originarului, în creația eminesciană). Pentru Gherea, așadar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
incapabil să asimileze experiența romanului clinic post-proustian". Despre aceeași "primitivitate" vorbește și Ion Biberi, care constată, mai întâi, "identificarea autorului cu Eminescu" (procedeu caracteristic întregii literaturi lovinesciene): "Bălăuca reprezintă un fel de mimetism spiritual menit să constituie proba înțelegerii vieții intime a poetului de către E. Lovinescu și totodată efortul său de a arăta sugestiv regimul cu totul particular de viață sufletească al eroului său". Până aici, nimic neobișnuit. Recenzentul reproșează însă prozatorului un fapt mult mai grav, și anume că "reveria
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
par le théâtre boulevardier. Aussi, ne s'agit-il point d'un code littéraire parmi les autres, mais de la vie qui guide l'activité de mise en forme de la littérature. Ce qu'on découvre chez E. Lovinescu est une manière plus intime de la forme de s'insinuer dans l'existence-même de l'écrivain. Néanmoins, la mise en œuvre de cette poétique a un résultat inévitablement négatif car le mélodrame ne peut conduire qu'à une augmentation de la stéréotypie narrative. On constate aisément
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
personajelor e influențat de lectură, fiind tributar unui model livresc. Vezi observațiile Ligiei Tudurachi, în op. cit., capitolul "Teroarea și violența citatului", pp. 65-75: "Între amintire și citat relația e la Lovinescu atât de strânsă încât devine exclusivă. Citatul invadează spațiul intim al personajului, copleșindu-l, tinzând să acopere tot spațiul memoriei. Emergența fragmentelor livrești pune stăpânire pe orizontul amintirii, epurându-l pe reziduuri subiective. [...] Paradoxul relației personajelor lovinesciene cu citatul stă în implicarea deopotrivă a unei interiorități și a unei realități
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înfricoșați". După cum precizează Walther și Boyd (2002), există o serie de beneficii specifice acestui tip de comunități: accesul facil la comunitate, managementul relațiilor sociale care sunt legate de stigmatizare, protecția anonimatului (în special în cazul unor afecțiuni care implică aspecte intime). Exemple de asemenea comunități sunt: Epidermoid (http://www.epidermoidbraintumor.org/) o comunitate inițiată și susținută de pacienți diagnosticați cu o formă specifică de tumoră cerebrală și Healing Well (http://www.healingwell.com/community/default.aspx?f=42), o comunitate ai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunității prin naștere. Identitatea religioasă etnică are granițe corespunzătoare moștenirii culturale, care se negociază pe baze istorice. Identitatea religioasă culturală se delimitează prin comunitatea credincioșilor, care își negociază individual accesul. Identitatea religioasă individuală se formează și se manifestă în spațiul intim al individului, având granițe extrem de permisive, deschise către orice religie organizată pe care o poate alege persoana. Locația interioară a identității religioase înglobează căutările persoanei de a-și realiza propriul eu, granițele fiind stabilite de limitele lumii interioare a individului
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de natură etică. Deoarece în cadrul comunităților virtuale religioase nu există modalități stricte de monitorizare a identității reale a participanților, anonimatul (total sau parțial) facilitează exprimarea liberă a opiniilor și convingerilor dintr-un domeniu foarte personal, care ține de cele mai intime convingeri și opțiuni legate de propria filozofie de viață. În consecință, evaluarea subiecților cu privire la atmosfera relaxată din cadrul comunităților virtuale religioase reflectă tocmai aceste caracteristici ale interacțiunilor din spațiul virtual. Graficul 13. Diferențe între comunitățile religioase locale și virtuale în ceea ce privește atmosfera
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
anumit tip de gândire, denaturarea adevărului, eliminarea receptorului care reacționează la mesaj. "Limba de lemn" e un colaj de clișee, un limbaj artificial, cu un stil vag, abstract, format pe o paradigmă invariabilă. Paul Ricoeur, într-un eseu despre raportul intim dintre știință și ideologie, numește ideologia drept "funcție a dominație, [...] fenomen esențialmente negativ, văr cu eroarea și cu minciuna, frate cu iluzia"241. Ideologia este acțiune și relație socială, întrucât comportamentul unui individ are semnificație pentru și spre ceilalți. Prin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în Unde scurte. Urme ale celorlalte apar printre filele Jurnalului, dar nu suficient de proeminent pentru a putea reconstrui scheletul discursului. Pentru o imagine clară a contemporaneității, autoarea inserează pagini de jurnal în cronicile radiofonice, făcând astfel publice informații menite intimului. Jurnalul dă contur cronicilor, le atribuie coeziune pe axa timpului. Cu aceeași frecvență, fragmente din discursul mediatic sunt inserate în Jurnal pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două tipuri de discurs nu alterează sensul și arheologia internă a limbajului, ci
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sentimental, autoanalitic, ci conțin și consemnări cu importanță istorică, socială, politică, culturală. Se deschide astfel un dialog între "eu", operă și lume cu menirea de a configura canonul exilului și de a produce sens creației culturale. Eugen Simion împarte jurnalele intime în trei categorii, în funcție de gradul lor de deschidere sau de închidere față de istorie: jurnalul vieții interioare care prezintă mica istorie, nesemnificativul din viața cotidiană, actele personale; jurnalul vieții externe care relatează, din cercul său de existență, evenimentele, semnele lumii din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]