10,381 matches
-
cu fructe de mare mediteraneene, poate la niște sushi... Da, înghit în sec. Sună... foarte bine. — Și, firește, spațiul poate fi decorat tematic după cum dorești. Face un gest larg spre încăpere. Îl putem transforma într-un carnaval venețian, o grădină japoneză, o sală de bal medievală... orice îți poate trece prin cap! După care revenim în Grand Ballroom, pentru recepție! spune domnul Ferguson vesel nevoie-mare. Dă în lături ușile duble și... Dumnezeule mare! Sala asta e cea mai spectaculoasă dintre toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
sub forma unei biete știri la care cineva schimbă canalul ; mult mai eficient circulă necazul, dat din mînă în mînă odată cu pușca aceea. E drept că bona mexicană are parte și de puțină plăcere (la o nuntă), ca și adolescenta japoneză (în club), dar una plătește scump (pierde copiii pe care-i avea în grijă), iar cealaltă rămîne și mai frustrată ca înainte. în rest, experiența umană pare să se reducă peste tot la aceleași lucruri : ghinion orb, neajutorare extremă, ignoranță
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
am purces înspre Catedrala impozantă care pare a face corp comun cu stânca lângă care a fost ridicată. Peisajul de aici seamănă cu cel de la Meteora din Grecia, iar altitudinea la care te afli te face să gândești la stampele japoneze când privești în jos munții care seamănă cu valurile unei mări. Eram aproape singuri pe străzile localității. Am mers direct la Catedrală și fără să stăm la obișnuita coadă de sute de oameni, care se formează zilnic, am ajuns la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Ești nemuritor (pentru Liviu) 26 februarie 2002 - sala Pruteanu Peste o jumătate de oră ne întâlnim din nou cu Alexander Hausvater, pentru a începe un nou spectacol. Pentru mine este al treilea sub regia lui. Este vorba de „5 piese japoneze, NO moderne” de Jukio Mishima. Am citit textul, de o frumusețe tulburătoare, după care am mai citit două romane ale autorului japonez, considerat ca fiind unul din cei mai mari. La început de drum, când nu știi ce vrea regizorul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
a începe un nou spectacol. Pentru mine este al treilea sub regia lui. Este vorba de „5 piese japoneze, NO moderne” de Jukio Mishima. Am citit textul, de o frumusețe tulburătoare, după care am mai citit două romane ale autorului japonez, considerat ca fiind unul din cei mai mari. La început de drum, când nu știi ce vrea regizorul să facă, sentimentele se reduc la bucuria de a fi fost selectat și la nerăbdarea de a începe lucrul. Știu că vor
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
din armata lui Mishima, pregătită prin tot pentru actul final - sinuciderea lui. Toți suntem membri din cor, numai unii joacă în piesă. Corul manipulează totul: tehnic. Sistem de gândire, mișcare și joc nou (nu știm și nu jucăm în stil japonez). Stare de spirit, disciplina și inocența Orientului. Prin explorare. Zilnic se intră într-un sistem de gândire și înțelegere. În sală va fi o gândire mistică. Mișcări lente, inventate de noi. Această armată face două lucruri: exprimă cele cinci piese
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
În statică se regăsește articulația. La bază orientalul e mult mai expresiv. „Ce fac eu nu e viață, e altă viață, e un țipăt”. Energie mult mai mare ca la Zucco - fără mișcare. Trebuie să găsim universul în noi. Perfomerul japonez e foarte simplu. În el este o experiență de viață enormă. Piesele sunt oprite de autor și personajele trec dintr-o piesă în alta. Suntem într-o societate a viitorului care poate fi identificată prin intermediul nostru. Cel mai important - visul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
japonezii îl reneagă, le e frică de el. Unii îl acuză de comunism, alții de naționalism. El vede o Japonie care se distruge prin comercialism, americanism. Japonezii se războiesc contra fricii, a lașității, a imposibilității de a face ceva. Filmul japonez Imperiul Simțurilor; Insula. Moarte - eliberare. Nu este un sfârșit. Costumele vor juca un rol foarte important. Toți sunt modele ale unei alte societăți. Muzica - complet occidentală, cu mișcări interioare japoneze și muzicalitatea noastră. Această Japonie este aici. Frica actorului de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
fricii, a lașității, a imposibilității de a face ceva. Filmul japonez Imperiul Simțurilor; Insula. Moarte - eliberare. Nu este un sfârșit. Costumele vor juca un rol foarte important. Toți sunt modele ale unei alte societăți. Muzica - complet occidentală, cu mișcări interioare japoneze și muzicalitatea noastră. Această Japonie este aici. Frica actorului de a căuta (criză actuală). Individul se mulțumește cu ce-i este la îndemână. Nu caută. Uniformitatea corului. Când faci ceva, riști. Din cor ies apoi femei, corpuri diferite, personalități diferite
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
prea există gelozie. Omul oriental trebuie să fie în conexiune permanentă cu divinitatea și asta prin intermediul femeii. Când se află în preajma unei femei, bărbatul se purifică (contrarul filosofiei musulmane). Femeile orientale erau pregătite de mici pentru asta. Chimonoul unei femei japoneze este ca un instrument muzical. Prin femeie, bărbatul se redescoperă. 4. Doamna Aoi Industrializarea dragostei a generat pierderi de altă natură, esențiale. 5. Hanjo Pictura - căutarea sufletului. Așteptarea este la fel de activă ca și neașteptarea. Neașteptarea - alt mod de a acționa
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
fost atât de șocată încât nu am putut să dau o replică. Nu întâmplător am avut puterea să scriu cele cinci miniaturi după citirea romanului în care pe lângă emoția provocată de situații și personaje, pe lângă atingerea imaginară a sufletului japonez, ești informat în subsol, la un moment dat de regulile acestui gen literar. Oricum, mai am douăzeci de minute până la repetiție, sunt acasă și m-am rugat lui Dumnezeu să aflu adevărul. Cred că puterea de a mă exprima și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
final industria, finanțele și serviciile. Sao Paulo își datorează dezvoltarea continuă și bogăția milioanelor de emigranți sosiți din toată lumea, astăzi fiind cel mai mare oraș italian din afara Italiei, cel mai mare oraș arab din afara Orientului Mijlociu, cel mai mare oraș japonez..., care au alcătuit clasa muncitoare și pătura medie a societății. Cu o atare componentă etnică nici nu-i de mirare că Sao Paulo e un conglomerat de religii și secte, afirmându-se că slujbele se oficiază în nu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
tocmai s-a Întors era Inc)rcat cu potas) din Marea Moart). Urma s) aduc) În tar) oțel italian. La nord de Neapole au avut vreme rea și defecțiuni la motor; au ajuns Ins) În port, ancorând lang) dou) vase japoneze. Sf)tuiți de pilot, vasul a fost dus de dou) remorchere ceva mai aproape de ț)rm. În cinci ore, John reparase motoarele, Ins) autorit)țile portuare au pretins c) vasul nu se afl) În condiții bune și i-au cerut
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
În același timp, este str)vechi, esculapian. Cand m) Întreab) despre maseurii din literatur), Îmi vine În minte doar orbul din românul lui Rayner Heppenstall The Blaze of Noon. Și un altul de care Îmi amintesc vag dintr-un român japonez. S) fie oare din Diary of a Mad Old Mân de Junichiro Tanizaki? Acest autor a descris În opera să unii dintre cei mai extraordinari ipohondri din literatur). Îți r)mane În minte imaginea abjectului și perversului crai b)trân
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de care este Îndr)gostit nebunește, Îl stoarce de bani. Avea o infirmier) - era Ins) și un maseur? Nu, maseurul la care m) gândesc apare În A Blind Mân’s Tale a lui Tanizaki. Ins) Îi descriu lui Moshe masajul japonez. Nu trebuie s) te dezbraci; tratamentul se face prin haine. — Inteligent, spune Moshe. Hainele Împiedic) fricțiunea. Nu a auzit niciodat) despre cartea lui Heppenstall și Își noteaz) titlul. Îmi vorbește despre viitorul masajului În aceast) tar) - masajul că o carier
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nu că smaraldul, ci verde-cenușiu În lumina asta. Seam)n) cu o histogram) subțire și este mai Înalt decât o duzin) de aisberguri, așezate unul peste altul. M) face s) m) gândesc la sute de mii de aparate de radio japoneze, puse claie peste gr)mad), așteptând s) fie Inc)rcate pe vapoare. Știu cum s)-mi Inc)lzesc spiritul În acest oraș. Îl caut pe colegul meu de la Universitate, Morris Janowitz, si fixez cu el o Întâlnire - la Eagle, un
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și capricii infantile. De la primul nostru contact s-a legat o prietenie care durează și azi. I-am propus lui Liviu să construiască o punte peste scaunele din sală, inspirată de puntea de flori din teatrul kabuki, care În arhitectura japoneză avea o semnificație dublă: una de a face legătura cu sala, dar și de a clădi un pod invizibil cu lumea spiritelor. Ogășanu, care Îl juca pe Ghicitor, un rol mic, dar care În spectacol avea importanță, era cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
curaj, fredona singur: Time, o time, where did you go?. A doua zi, cum era de așteptat, cronicile au fost dezastruoase, deși soțiile celorlalți critici nu suferiseră aceleași umilințe. Puțini erau cei care au Înțeles la acea epocă semnificația punții japoneze sau a nisipului mișcător. Era de așteptat. Vina nu era a lor, ci a mea. AMN: Totuși, unii au fost impresionați de felul În care ai transformat Teatrul Bulandra de la Izvor, care este tradițional, Într-o arenă deschisă. Era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
salut, fiecare aducând o culoare specifică țării de origine. Am propus ritmuri și pași simpli de dans, Încercând să spargem stereotipurile culturale, și am Învățat unii de la alții cuvinte și sunete proprii diferitelor limbi. Ioshi Îmi dădea lecții de dans japonez, eu Încercam stângaci să-i arăt o versiune suprarealistă a călușarilor și amândoi Învățam cum se spune În limba celuilalt „Mulți ani trăiască“/ Akemashite O-me-de-tou. Dar mai presus de aceste mici glume culturale, simțeam că vocile noastre vibrau Împreună, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
La fel ca la Epidaur, poți să șoptești și să fii auzit de departe, chiar din vârful stâncii sau din gaura Întunecoasă a portalului mormintelor. Dacă În prima parte din Orghast atmosfera era hieratică, nobilă, interiorizată ca Într-un spectacol japonez Nô, cu forma auster controlată, poate puțin prea rigidă, aici, la Naqsh-e Rustam, energia era intenționat lăsată să circule liber. Medeea În Trilogia mea avea să corespundă În nemișcare și interioritate primei părți din Orghast, pe când Troienele urmau să aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Femeia șarpe de Gozzi În Boston). Ea mi-a făcut cunoștință cu cercuri de artiști și erudiți și cu ajutorul lor am avut șansa să fiu acceptat acolo unde nici un turist nu poate pătrunde. Am fost invitat În intimitatea familiei tradiționale japoneze, experiență pe care am resimțit-o ca pe o mărturie a unui nucleu de civilizație din altă epocă, de parcă aș fi călătorit În timp. Văzute din interior, casele aveau ceva imaterial, parcă deveneau transparente - era probabil impresia creată de hârtia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Începeau să danseze cu o viteză și o vigoare ce mă uimeau. La sfârșitul zilei, după lunga reprezentație, imagini și sunete erau Întipărite extrem de viu În memorie și, deși nu le Înțelegeam, aceste manifestări găseau un ecou În mine. Tinerii japonezi cu care discutam erau surprinși de interesul și pasiunea mea pentru Nô. Ei nu-l frecventau deloc. Pentru ei era o artă muribundă, care le amintea că bunicii lor intonau asemenea sunete lungi și monotone, pe care ei, copii fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pasiunea. Japonezii indică delicat, ca În desenele sau litografiile clasice, unde se simte doar sugestia, ca un ecou indirect, ce permite astfel imaginației să intre În teritoriul pur poetic. Priscilla era foarte interesată să aibă experiența directă a antrenamentului actorului japonez. A fost acceptată În mod excepțional, căci fiind străină și femeie (În tradiția japoneză, toate rolurile sunt jucate de bărbați), În mod normal ușa i-ar fi rămas Închisă. Ea a participat la câteva ședințe de antrenament Kyogen conduse de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sugestia, ca un ecou indirect, ce permite astfel imaginației să intre În teritoriul pur poetic. Priscilla era foarte interesată să aibă experiența directă a antrenamentului actorului japonez. A fost acceptată În mod excepțional, căci fiind străină și femeie (În tradiția japoneză, toate rolurile sunt jucate de bărbați), În mod normal ușa i-ar fi rămas Închisă. Ea a participat la câteva ședințe de antrenament Kyogen conduse de șeful școlii, Meșterul Okura. Kyogen e un stil considerat inferior Nô-ului, jucat de obicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dintre cei mai remarcabili actori din teatrul kabuki, i-am cunoscut după câțiva ani, când am revenit la Tokyo să montez Livada și Pescărușul de Cehov (În japoneză!!) cu actorii companiei Shiki, condusă de Keita Asari, cel mai influent producător japonez. Ennosuke era actorul total, idealul lui Meyerhold, un virtuoz suprem al instrumentului său. Tamasaburo avea o mare finețe și o grație care se apropia În spirit de Nô. El era de departe cel mai popular actor japonez și se specializase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]