13,535 matches
-
cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. ... (2) Prevederile art. 48 și ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 69 (1) Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav. ... (2) Mandatul primarului încetează de drept în condițiile legii statutului aleșilor locali, precum și în următoarele situații: ... a) dacă
LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195888_a_197217]
-
ani. ... Articolul 10 Răspunderea penală este personală și ea privește pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcției sale. Articolul 11 Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, de la data depunerii jurământului și până la încetarea funcției, în condițiile prevăzute de Constituție. Capitolul III Procedura de urmărire penală și de judecare Procedura de urmărire penală și de judecare Articolul 12 Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală
LEGE nr. 115 din 28 iunie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind responsabilitatea ministerială**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196958_a_198287]
-
ani. ... Articolul 10 Răspunderea penală este personală și ea privește pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcției sale. Articolul 11 Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, de la data depunerii jurământului și până la încetarea funcției, în condițiile prevăzute de Constituție. Capitolul III Procedura de urmărire penală și de judecare Procedura de urmărire penală și de judecare Articolul 12 Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală
LEGE nr. 115 din 28 iunie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind responsabilitatea ministerială**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196957_a_198286]
-
și irevocabilă. -------------- Art. 18 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 70 din 8 aprilie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 11 aprilie 2008. Articolul 19 Cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului de credință. În termen de 3 luni de la data publicării ordinului ministrului justiției în Monitorul Oficial al României, Partea I, persoanele cărora li se acordă cetățenia română vor depune jurământul de credință față de România. Jurământul de credință se depune în
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
2008. Articolul 19 Cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului de credință. În termen de 3 luni de la data publicării ordinului ministrului justiției în Monitorul Oficial al României, Partea I, persoanele cărora li se acordă cetățenia română vor depune jurământul de credință față de România. Jurământul de credință se depune în ședința solemnă în fața ministrului justiției sau a secretarului de stat delegat în acest sens și are următorul conținut: "Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
se dobândește la data depunerii jurământului de credință. În termen de 3 luni de la data publicării ordinului ministrului justiției în Monitorul Oficial al României, Partea I, persoanele cărora li se acordă cetățenia română vor depune jurământul de credință față de România. Jurământul de credință se depune în ședința solemnă în fața ministrului justiției sau a secretarului de stat delegat în acest sens și are următorul conținut: "Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
ședința solemnă în fața ministrului justiției sau a secretarului de stat delegat în acest sens și are următorul conținut: "Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României." După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetățenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de ministrul justiției, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conțin elemente de siguranță și au aplicate fotografii ale titularului. În
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
certificatului conțin elemente de siguranță și au aplicate fotografii ale titularului. În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre ei, aceștia vor fi înscriși în certificatul de cetățenie al părinților și nu depun jurământul. Persoană care a obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 și 101, cu menținerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credință în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țară în care domiciliază, în
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
sau cu unul dintre ei, aceștia vor fi înscriși în certificatul de cetățenie al părinților și nu depun jurământul. Persoană care a obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 și 101, cu menținerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credință în fața șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țară în care domiciliază, în termenul prevăzut la alin. 2. În acest caz, certificatul de cetățenie română va fi eliberat de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
oficiului consular respectiv. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii și până la data dobândirii de către părinți a cetățeniei române, Comisia, la sesizarea persoanei interesate, va analiza cazul, putând decide în legătură cu depunerea de către acesta a jurământului și cu eliberarea unui certificat de cetățenie separat pentru copilul devenit major. -------------- Art. 19 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 20 Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obținut cetățenia română, a jurământului de credință, în termenul prevăzut la art. 19 alin. 2, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză. Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoanele
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
prevăzut la art. 19 alin. 2, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză. Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoanele care nu au depus jurământul în condițiile legii se face de către ministrul justiției, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, sau, după caz, de către șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular. Persoană care decedează înaintea depunerii jurământului de credință față de România este recunoscută ca
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
române față de persoanele care nu au depus jurământul în condițiile legii se face de către ministrul justiției, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, sau, după caz, de către șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular. Persoană care decedează înaintea depunerii jurământului de credință față de România este recunoscută ca fiind cetățean român, la cererea succesorilor legali ai persoanei decedate, din ziua publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiției de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, urmând
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
redobândire a cetățeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetățenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române. Persoană care nu poate depune jurământul de credință față de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obține cetățenia română de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiției de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetățenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoștința a termenului de depunere a jurământului de credință. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului ministrului justiției de acordare sau de redobândire a cetățeniei române. -------------- Art. 20 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 87
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196956_a_198285]
-
LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006. Articolul 40 (1) Înainte de a începe să își exercite funcția, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea depune jurământul în fața conducătorului instanței judecătorești sau al parchetului de pe lângă această, la care este numit. ... (2) Dispozițiile art. 34 din Legea nr. 303/2004 ... , republicata, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. ------------- Alin. (2) al art. 40 a fost modificat de
LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004 (*actualizată*) privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196944_a_198273]
-
judecătorul ales să înlocuiască un judecător al cărui mandat nu a expirat trebuie să ducă la sfârșit mandatul predecesorului său. 3. Conform art. 23 alin. 7 din Convenție, judecătorul ales rămâne în funcție până în momentul la care succesorul său depune jurământul sau face declarația solemnă prevăzută în art. 3 din prezentul Regulament. Articolul 3 Jurământul sau declarația solemnă 1. Înainte de începerea mandatului, fiecare judecător ales trebuie ca, la prima reunire a Plenarei Curții la care judecătorul asistă după alegerea sa sau
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Europene a Drepturilor Omului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196688_a_198017]
-
ducă la sfârșit mandatul predecesorului său. 3. Conform art. 23 alin. 7 din Convenție, judecătorul ales rămâne în funcție până în momentul la care succesorul său depune jurământul sau face declarația solemnă prevăzută în art. 3 din prezentul Regulament. Articolul 3 Jurământul sau declarația solemnă 1. Înainte de începerea mandatului, fiecare judecător ales trebuie ca, la prima reunire a Plenarei Curții la care judecătorul asistă după alegerea sa sau, dacă este nevoie, în fața președintelui Curții, să depună următorul jurământ sau să facă următoarea
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Europene a Drepturilor Omului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196688_a_198017]
-
prezentul Regulament. Articolul 3 Jurământul sau declarația solemnă 1. Înainte de începerea mandatului, fiecare judecător ales trebuie ca, la prima reunire a Plenarei Curții la care judecătorul asistă după alegerea sa sau, dacă este nevoie, în fața președintelui Curții, să depună următorul jurământ sau să facă următoarea declarație solemnă: "Jur" - sau "Declar în mod solemn" - "că voi exercita cu onoare, în mod independent și imparțial atribuțiile ce îmi revin ca judecător și că voi păstra secretul tuturor deliberărilor." 2. Aceasta se consemnează într-
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Europene a Drepturilor Omului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196688_a_198017]
-
au obținut cel mai mare număr de voturi. În caz de număr egal de voturi, în primul rând va fi preferată o candidată, iar dacă nu este niciuna, candidatul cel mai în vârstă. 4. Înainte de începerea mandatului, grefierul depune următorul jurământ sau face următoarea declarație solemnă în fața Plenarei judecătorilor Curții sau, dacă este necesar, în fața președintelui Curții: "Jur" - sau "Declar în mod solemn" - "că voi exercita cu loialitate, discreție și cu conștiinciozitate atribuțiile pe care mi le conferă funcția de grefier
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Europene a Drepturilor Omului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196688_a_198017]
-
definite în articolul precedent. Procedura de revocare din funcție prevăzută pentru grefier se aplică, de asemenea, în cazul revocării grefierilor adjuncți. Curtea se consultă mai întâi cu grefierul în legătură cu aceste două probleme. 2. Înainte de începerea mandatului, grefierul adjunct depune un jurământ sau face o declarație solemnă în fața Plenarei judecătorilor Curții sau, dacă este necesar, în fața președintelui Curții, în condiții asemănătoare cu cele prevăzute pentru grefier. Aceasta se consemnează în proces-verbal. Articolul 17 Atribuțiile grefierului 1. Grefierul asistă Curtea în îndeplinirea atribuțiilor
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Europene a Drepturilor Omului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196688_a_198017]
-
În acest caz, până la momentul desemnării, se prezumă că partea contractantă în cauză l-a desemnat în această calitate pe primul judecător supleant în locul judecătorului ales. 4. Judecătorul ad-hoc, la începutul primei ședințe consacrate examinării cauzei după desemnarea sa, depune jurământul sau face declarația solemnă prevăzută în art. 3 din Regulament, sens în care se întocmește un proces-verbal. 5. Judecătorii ad-hoc trebuie să fie la dispoziția Curții și, sub rezerva prevederilor art. 26 alin. 2 din Regulament, să asiste la ședințele
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Europene a Drepturilor Omului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196688_a_198017]
-
locul de desfășurare a activității. ... (3) Fișa postului aferentă funcției publice parlamentare se anexează la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcționarului public parlamentar. ... (4) La investirea în funcția publică parlamentară, funcționarul public parlamentar depune jurământul de credința, în termen de 3 zile de la emiterea actului de numire. ... (5) Jurământul prevăzut la alin. (4) are următorul conținut: "Jur sa respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, sa aplic în mod corect și fără partinire legile
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193114_a_194443]
-
la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se înmânează funcționarului public parlamentar. ... (4) La investirea în funcția publică parlamentară, funcționarul public parlamentar depune jurământul de credința, în termen de 3 zile de la emiterea actului de numire. ... (5) Jurământul prevăzut la alin. (4) are următorul conținut: "Jur sa respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, sa aplic în mod corect și fără partinire legile tarii, sa îndeplinesc constiincios îndatoririle ce imi revin în funcția publică parlamentară în care
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193114_a_194443]
-
ce imi revin în funcția publică parlamentară în care am fost numit, sa păstrez secretul profesional și sa respect normele de conduita profesională și civică. Asa să-mi ajute Dumnezeu". Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase. ... (6) Jurământul de credința se poate depune și fără formula religioasă. ... (7) Funcționarul public parlamentar depune jurământul de credința în fața secretarului general, care poate fi asistat de secretarul general adjunct și de conducătorul compartimentului în care își va desfășura activitatea. ... (8) Secretarul
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (*actualizată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193114_a_194443]