5,988 matches
-
în revista "Viața Românească" (nr. 5-7) un ciclu de articole intitulat „Ideologia tineretului și cultura”, în care atrăgea atenția asupra rolului politic nefast al legionarilor, pe care îi considera ca fiind uneltele fascismului german. El afirma că filozofia mistică a legionarilor pe tema „sensului tragic al destinului”, „mântuirii prin jertfă” sau prin suferință, „singura certitudine și singura realitate”, pregătea atmosfera declanșării războiului și a transformării României într-un protectorat german. „Mugurele verde românesc de pe țeava de tun a axei războiului desigur
Ilie Constantinovschi () [Corola-website/Science/335377_a_336706]
-
de Dan Brudașcu, cu un doctorat la Cluj despre opera lui Goga, care o apără pe Veturia spunând că a aceasta ar fi spionat cu știrea autorităților de la București, cu sprijinul diplomaților români din capitalele europene, exclusiv în interes național. Legionarii considerau că Veturia era agentă a Intelligence Service-ului britanic și că, făcând parte din anturajul intim al generalului Ion Antonescu, a contribuit hotărâtor la declanșarea conflictului între acesta și Garda de Fier. Între anii 1938-1958 Veturia Goga a realizat
Veturia Goga () [Corola-website/Science/331550_a_332879]
-
din România s-a definitivat. Vechii gardieni au fost înlocuiți cu cei adaptați noului sistem, regimul de detenție s-a deteriorat, bătaia și tortura în anchetă au devenit practică curentă, împreună cu procesele aranjate. Inițial, țintă predilectă a regimului o reprezentau legionarii și foștii membri ai partidelor istorice, văzuți ca principalul pericol. Ulterior li s-au alăturat și opozanții colectivizării, "frontieriști" - cei care încercau să fugă din țară, membrii rezistenței armate și în general, cei care se opuneau regimului comunist, chiar dacă în
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
pedeapsa cu închisoarea ca pe o formă de îndreptare a deținutului, ci ca pe o metodă de eliminare a acestuia din viața socială și politică, și, eventual, de convertire, de reeducare a acestuia după linia partidului. La Suceava erau încarcerați legionarii din Regionala Moldova de Nord și Centrală, ajunși aici după marele val de arestări din noaptea de 14-15 mai 1948. Cei doi inițiatori, dintre deținuți, ai reeducării din închisoare au fost Alexandru Bogdanovici, respectiv Eugen Țurcanu. Bogdanovici avea o bogată
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
și pentru participarea nedeclarată la ședințe legionare. Deși în această perioadă anchetele Siguranței erau deja marcate de evenimente violente, reeducarea propriuzisă de la Suceava a fost non-violentă. Începută de Bogdanovici în octombrie 1948, ea consta în: propagandă comunistă în grupurile deținuților legionari, propagandă anti-legionară, comunicări despre tezele materialismului istoric, lecturi din operele lui Lenin și istoria Uniunii Sovietice, compunerea de poezii și cântece comuniste etc. S-a înființat - de către Țurcanu - chiar și "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" (ODCC), care copia fidel structura
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
finalizarea anchetei și a procesului, urmând ca ulterior deținuții să fie repartizați la închisorile de execuție a pedepsei) s-au remarcat: Constantin Bogoș, Virgil Bordeianu, Alexandru Popa, Mihai Livinshi, Maximilian Sobolevski, Vasile Pușcașu sau Dan Dumitrescu. Motivele afilieri acestor foști legionari mișcări de reeducare sunt variate, dar aici de pot încadra speranța unei eliberări mai rapide după pedepsele „generoase” primite în urma proceselor precum și obținerea unor facilități în închisoare (pachete, corespondență). Până în aprilie 1949 aderaseră la reeducare aproximativ 100 de deținuți. Închisoarea
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
încadra speranța unei eliberări mai rapide după pedepsele „generoase” primite în urma proceselor precum și obținerea unor facilități în închisoare (pachete, corespondență). Până în aprilie 1949 aderaseră la reeducare aproximativ 100 de deținuți. Închisoarea Pitești era destinată, începând cu septembrie-octombrie 1948, deținuților "studenți" legionari. Directorul ei, la momentul respectiv, era Alexandru Dumitrescu. Ca urmare a restructurării Siguranței și a apariției Serviciului Operativ, în fiecare închisoare se înființează un Birou Operativ, condus de un ofițer politic. Primul ofițer politic repartizat la Pitești a fost Ion
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
29 august 1951, au condus la încetarea reeducării violente din această închisoare. Bilanțul reeducării de la Pitești: 22 de morți și peste o mie de mutilați fizic și psihic. În 1948, închisoarea din Târgșor devine loc de detenție pentru "elevi", fie legionari, fie din alte organizații considerate subversive de către regimul comunist. Anterior fusese închisoare militară din 1882. Închisoarea era împărțită în două secții, una fiind rezervată elevilor, cealaltă polițiștilor și foștilor membrii ai Siguranței. În prima secție, încarcerații aveau, în medie 16-20
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
respectiv informatorii care urmau să se infiltreze printre aceștia. La ordinul Biroului Inspecții, gardienii făceam mutările necesare. În perioada următoare, în camerele de detenție se crea o atmosferă pro-legionară, susținută de informatori, propice întăriri relațiilor dintre deținuți. Urma apoi "șocul": legionarilor li se cerea să-și facă demascarea. Cei care refuzau erau bătuți și torturați până cedau. Medicul Viorel Bărbos și sanitarul Vasile Mocodeanu, ajutați de deținuții din echipa sanitară, erau singurii cărora li se permitea contactul cu demascații, pentru tratarea
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
a avut loc în noiembrie 1940, în timpul statului național legionar. Economistul și teoreticianul național-țărănist Virgil Madgearu a fost ucis de către o bandă de legionari, în cadrul unui plan mai larg care a vizat distrugerea susținătorilor reali sau închipuiți ai prigoanei anti-legionare a regimului lui Carol al II-lea. Planul a fost pus la cale la sfârșitul lui noiembrie 1940, pentru a coincide cu deshumarea rămășițelor
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
susținătorilor reali sau închipuiți ai prigoanei anti-legionare a regimului lui Carol al II-lea. Planul a fost pus la cale la sfârșitul lui noiembrie 1940, pentru a coincide cu deshumarea rămășițelor pământești ale lui Corneliu Zelea Codreanu și ale altor legionari uciși sub regimul carlist. În dimineața zilei de 27 noiembrie 1940, Madgearu a aflat de la Ion Mihalache și Iuliu Maniu, care îl vizitaseră, despre Masacrul de la Jilava, petrecut în noaptea precedentă. Secretarul său, avocatul Virgil Lărgeanu, l-a vizitat la
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
în aceeași zi, pe la ora 14:00. Aflându-se la masă cu soția sa, Ecaterina Madgearu, șase persoane s-au prezentat, dintre care s-au legitimat Dacu Tudor, informator la poliția legionară din Ploiești, și s-a recomandat (Ion) Tucan. Legionarii au pretextat că îl duc la Prefectura Poliției Capitalei, pentru a-i lua o declarație, și văzând că Madgearu ezită, trei dintre asasini i-au dat cuvântul de onoare de legionari că în decurs de o oră avea să se
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
legionară din Ploiești, și s-a recomandat (Ion) Tucan. Legionarii au pretextat că îl duc la Prefectura Poliției Capitalei, pentru a-i lua o declarație, și văzând că Madgearu ezită, trei dintre asasini i-au dat cuvântul de onoare de legionari că în decurs de o oră avea să se întoarcă acasă. A fost dus cu o mașină a Institutului Național al Cooperației (unde cinci din ucigași erau angajați), cu numărul 6.211 B în pădurea Snagov. În jurul orei 15:30
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
i-a abordat pe bărbați când se întorceau spre mașină, întrebându-i de ce au tras focuri de armă; a primit răspunsul că s-au distrat vânând ciori. Pădurarul a apucat să își noteze numărul mașinii; când au observat acest lucru, legionarii au oprit mașina și doi au coborât, însă Chirilă a fost salvat de un administrator al U.C.B., care în acel moment l-a strigat, ceea ce i-a speriat probabil pe ucigași, care au plecat. Ilie D. Chirilă s-a
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
au coborât, însă Chirilă a fost salvat de un administrator al U.C.B., care în acel moment l-a strigat, ceea ce i-a speriat probabil pe ucigași, care au plecat. Ilie D. Chirilă s-a dus la locul unde fuseseră legionarii și l-a găsit pe Madgearu cu fața în jos. Victima încă „mai horcăia și îi curgea sânge din gură.” În paralel, Virgil Lărgeanu a fost anunțat de Ion Mihalache la ora 14:30 că Madgearu fusese ridicat de legionari
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
legionarii și l-a găsit pe Madgearu cu fața în jos. Victima încă „mai horcăia și îi curgea sânge din gură.” În paralel, Virgil Lărgeanu a fost anunțat de Ion Mihalache la ora 14:30 că Madgearu fusese ridicat de legionari; Mihalache a încercat să-l contacteze pe Ion Antonescu, șeful guvernului, însă nu a putut da decât pe subsecretarul de stat de la Interne Alexandru Rioșanu, care s-a interesat și l-a anunțat pe Mihalache că Madgearu nu era la
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
Porf. Dr. Mina Minovici” din 28 noiembrie 1940 constata că moartea a fost violentă, datorată „”. Despre direcția proiectilelor, raportul preciza că a fost de la „”. În notele inedite ale lui Corneliu Coposu, acesta rememora că la zece minute după ridicarea de către legionari a lui Madgearu, care la vremea respectivă era secretarul general al Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu a fost informat prin telefon de doamna Madgearu asupra ridicării soțului ei. După ce Maniu și Coposu s-au dus la locuința lui Madgearu, președintele
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
colonelul Rioșianu, care i-a explicat că autoritățile (nelegionare) nu știau nimic despre acest caz. Maniu l-a trimis pe Coposu la Ministerul de Interne, de unde a primit din partea lui Rioșianu două pistoale și cartușe, precum și instrucțiuni să tragă în legionari „ca în cîini”, dacă vin și la Maniu. Ulterior, Coposu a mers în audiență la Horia Sima, care a pretins că nu știe nimic despre acel caz. Seara pe la ora 18 s-a primit înștiințarea oficială a asasinării lui Virgil
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
era atât de măreață încât, atunci când o armată romană sub conducerea lui Gaius Hostilius Mancinus a atacat Numantia în 137 î.Hr, zvonul apropierii unei mari forțe Cantabri-Vaccaei a fost suficient pentru a-i determina pe cei 20.000 de legionari să intre în panică, forțându-l pe Mancinus să se predea în termeni de pace umilitori. De la începutul secolului 1 î. Hr, Cantabrii au început să joace un joc dublu prin împrumutarea serviciilor lor către generalii romani individuali, dar în
Cantabrii () [Corola-website/Science/331900_a_333229]
-
Începând cu adoptarea gladius-ului, împrumutat de celtiberii (spaniolii) în Primul Război Punic (264-241 î.Hr.) sau în cel de-al Doilea (218-202 î.Hr.), lovitura de împungere este preferată celei de tăiș, mai puțin letală: datorita unei lame scurte, late și solide, legionarul pot lovi puternic adversarul. Contrar percepției comune, scrima medievală nu este o luptă grosolană și fără finețe. Manipularea armelor albe - spada lungă, cât și toporul de luptă, ciocanul de luptă, lancea, buzduganul, etc. - necesită competențe tehnice și o învățare lungă
Istoria scrimei () [Corola-website/Science/335684_a_337013]
-
iar echipajele erau recrutate dintre cetățenii claselor inferioare sau chiar dintre sclavi. Tactica de luptă era asemănătoare cu cea a bătăliilor terestre: corăbiile inamice erau prinse și imobilizate cu ajutorul unor bare lungi, prevăzute cu un cârlig la capăt, după care legionarii treceau la bordul acestora, atacând corp la corp, ca pe uscat. Mai târziu, datorită îndeosebi calităților lor organizatorice, concretizate prin reguli precise pentru construcția navelor și printr-o legislație navală, romanii au devenit stăpânii absoluți ai Mediteranei. Principala navă de
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
reali sau bănuiți, ceea ce a declanșat un fenomen de simpatie în toată țara. Prin Ordinul nr.746 din 6 martie 1938, ministrul de interne, Armand Călinescu, a dat dispoziție prefecților de poliție și pichetelor de jandarmi să-i urmărească pe legionari, și în cazul în care nu respectă noua legislație, să-i aresteze. Din exces de zel, autoritățile s-au dedat la provocări, distribuind circulare false, tipărite chiar de ministerul de interne, atribuite liderilor Mișcării Legionare, concomitent cu atacurile din presă
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
zel, autoritățile s-au dedat la provocări, distribuind circulare false, tipărite chiar de ministerul de interne, atribuite liderilor Mișcării Legionare, concomitent cu atacurile din presă, cel mai agresiv ziar la adresa Căpitanului fiind “Neamul Românesc”, editat de Nicolae Iorga. Presiunea asupra legionarilor s-a intensificat și mai mult prin publicarea Jurnalului Consiliului de Miniștri nr. 46.645 din 24 mai 1938, prin care se reintroducea pedeapsa cu moartea. Cu toate că în mod normal articolele contra Căpitanului din “Neamul Românesc”, nu ar fi trebuit
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
emis un ordin de urmărire pe numele lui Corneliu Zelea Codreanu, întemeiat pe acuzația de "“ultraj în baza unei scrisori de amenințare trimisă printr-un curier”." În noaptea de 16 spre 17 aprilie, Corneliu Codreanu, alături de alți 44 de lideri legionari, au fost ridicați de autorități fără nici o înștiințare prealabilă, așa cum prevedea legea. Autoritățile au studiat atent momentul acțiunii, deoarece doreau să “captureze” cât mai multe dintre căpeteniile legionare. S-a hotărât ca operațiunea să aibă loc în seara de 16
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
din 1940, nici cercetările ulterioare nu au reușit să stabilească momentul cert în care a apărut ideea suprimării Căpitanului. Cert este că încercări mai fuseseră făcute. Cea mai cunoscută tentativă de asasinat asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, a aparținut dizidentului legionar Mihai Stelescu, executat sumar ulterior de foștii săi colegi de cuib, numiți Decemviri. Altă tentativă de asasinat asupra Căpitanului, tot la sugestia "Palatului" va fi cea în care a fost implicat Prefectul de Neamț, V.Emilian, abilitat de către Ministrul de
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]