9,370 matches
-
III-a am aflat vestea tragică a morții bunicii mele. Acela a fost sfârșitul visului, căci ea a fost tot ce era mai mistic și mai frumos. Bunicul devenise din ce în ce mai ursuz și mâhnit, iar eu am început să trec prin Lunca din ce în ce mai rar. Totul începea să piară, casa să se risipească, via să se ofilească și bunicul să cadă la pat, care peste puțin timp va fi locul unde-și va da ultima suflare. Acum, din capul străzii, nu-ți mai
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Probotei sunt: Irimia, Colibă, Ungureanu, de unde și denumirea de neamul Irimeștilor, al Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și lucrul în domeniul forestier. Pământul Probotei se dispune pe trei trepte de vegetație: luncă, silvostepă și vegetație de pădure, cu elemente de stejar, gorun și fag. De pe vârful dealului, satul arată ca o frumoasă poveste spusă copiilor în prag de seară. Casele înconjurate de garduri și copaci abia își ridică privirile, surâzând una alteia
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
doar mirositul, pișca, vorba lui Tudor Arghezi, „cu trei furnici“ - sânii și acea podoabă unică - femeile din drum, mirosite de departe, aruncându-le glume când mai În doi peri și când mai de măscară. La fel și Învățătorul bătrân din Lunca Mare, colegul meu de la „cercurile culturale“ și călăuza mea expertă - a „mânzului“ cum Îmi spunea - prin toate bordelurile Ploieștiului, unde acest „apostol al neamului“, clientul lor familiar, era salu tat cu ovații de țațele și fetele „stabilimentelor“, cum li se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Într-un cerc de ostași simpatici și Îndatoritori cum nu-ți Închipui. M-au plimbat cu trăsura lor prin Împrejurimi, la pescuit și la vânat, În păduri de stejari locuite de cocoși sălbatici, prin crânguri; am dejunat cu ei În lunca de tufe din marginea Cealei, smaragd pierdut În stufăriș, pe când soldații Întindeau năvodul. M-am plimbat pe ștranduri de scăldători, prin parcuri, pe undele Mureșului cel[ui] săltat de poduri mărețe. Când am cerut generalului Daschievici voia să vizitez cetatea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
va rămâne scufundat, captiv în mlaștina asta insuportabilă, în lașitatea asta, în frica asta... Ce trăia el nu era viață, ci temniță. Trebuia să încerce să iasă din temniță, trebuia să lupte. În oraș se vorbea că în pădurile din lunca Dunării s-a format un grup de partizani, oameni curajoși cărora nu le e indiferentă soarta țării. Asta avea de făcut: să li se alăture și el, da, da, are să li se alăture. L-a înștiințat pe Stan ce decizie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
măsurarea rezistenței de izolație (megohmmetre), aplicații ale microprocesoarelor in domeniul măsurărilor electrice. 20 contracte de cercetare științifică. Publicații: 3 manuale universitare, 11 articole în reviste din țară și străinătate, 14 articole în volumele unor conferințe internaționale, 12 brevete de invenție. LUNCĂ Costel-Eduard Data și locul nașterii: 6 mai 1978, Piatra Neamț. Studii universitare: Universitatea Tehnică din Iași, facultatea de Electrotehnică, specializarea „Metrologie și sisteme de măsurare”, promoția 2001. Masterat postuniversitar: Universitatea Tehnică din Iași, specializarea „Sisteme informatice de monitorizare a mediului”, promoția
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
particular” la liceul „V. Alecsandri” din Bacău; cazarea și masa era asigurată la parohia noastră „Sf. Nicolae”, din centrul orașului. În scurtele vacanțe de vară îi plăcea să meargă cu tata la cositul ierbii din fâneața ce o aveam în lunca râului Moldova, și la a doua coasă de trifoi, care de altfel erau singurele lucrări de sezon. După ce termină clasa a VII-a de liceu, în anul 1941 ajunge la Săbăoani pentru a studia filozofia și a efectua Noviciatul, iar
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
aparțineau de parohia Fodora. Preotul paroh, după hirotonirea mea la 25 decembrie 1946, m-a rugat să-l înlocuiesc. Deci eram preot și învățător. Așa am funcționat până la 1 septembrie 1948, câmd am fost numit preot și învățător în comuna Lunca Cernii de Sus cu filiala Lunca Cernii de Jos, jud. Hunedoara. Am plecat acolo. Se zvonea desființarea bisericii greco-catolice. Mi-am pregătit credincioșii să rămână în credința lor. După două săptămâni am plecat la Lugoj și episcopul Dr. Ioan Bălan
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
după hirotonirea mea la 25 decembrie 1946, m-a rugat să-l înlocuiesc. Deci eram preot și învățător. Așa am funcționat până la 1 septembrie 1948, câmd am fost numit preot și învățător în comuna Lunca Cernii de Sus cu filiala Lunca Cernii de Jos, jud. Hunedoara. Am plecat acolo. Se zvonea desființarea bisericii greco-catolice. Mi-am pregătit credincioșii să rămână în credința lor. După două săptămâni am plecat la Lugoj și episcopul Dr. Ioan Bălan mi-a spus că fiecare preot
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Lugoj și episcopul Dr. Ioan Bălan mi-a spus că fiecare preot răspunde în conștiință de credința lui. Eu am fost urmărit. Am plecat din comună la Cluj și apoi la București pentru a-mi cere transferarea,ca învățător, de la Lunca Cernii de Sus la Cristorel, jud. Cluj. Am primit aprobarea și cu data de 25 septembrie 1948 am funcționat pe mai departe ca învățător în com. Aschileu, satul Cristorel, jud. Cluj. La 1 decembrie 1948, Biserica greco-catolică a fost desființată
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am urmat Academia Teologică din Blaj. În 1945 m-am căsătorit și la 25 decembrie 1946 m-am hirotonit la Cluj de către Î.P.S. Iuliu Hossu pentru Episcopia de Lugoj. La 1 octombrie 1948 am fost numit preot în comuna Lunca Cernii de Sus, jud. Hunedoara. După 2 luni s-a desființat biserica greco-catolică unită cu Roma și toți preoții care nu au trecut la ortodoxie am fost urmăriți. Eu am plecat la Cluj unde era familia și am funcționat ca
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pr. Iosif Simon Huși, 6 august 1994 Dimineața (pastel) Pe pământul plin de rouă, valuri de lumini coboară, Luminând natura verde, până în amurg de seară Vălul negru al tăcerii în văzduh se risipește Lumea iar pe scen-apare și aleargă nebunește. Lunca fumegă alene rotocoale lucii-albe; Murmurul drăguț al apei, tacticos s-aude-n vale; Din tufișuri înverzite se ivesc pe jumătate Animalele fricoase, ce privesc în gol... departe. Muncitorul pleacă vesel cu uneltele spre holdă Aruncând privirea-n treacăt către azuria boltă Un
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ca roua virgină a dimineții, se gândea cu tristețe și adâncă durere la sfârșitul iminent al celei care din fericire nu-și cunoștea sfârșitul: "Coarnele-n țărână or să-i cază, Jalnic se vor stinge ochii buni... Mergând, vaca albe lunci visează Și pășuni mănoase... și pășuni..." (Serghei Esenin) Acum ne-am apucat de cules. Căutam "plăcintele" mai întregi, mai consistente și cât mai uscate. Introduceam ușor lopățica sub materia vizată și o întorceam pe cealaltă parte. Dacă era proaspătă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
băncuța de lemn fixată de Mircea lângă geamul din partea dreaptă al casei, ridicându-mi ochii spre cerul înstelat. Satelitul natural al Pământului ieșise la o promenadă solitară, privind cu o înțelegere aproape umană la furnicarul omenesc de pe Planeta Albastră. "Peste lunca mea sihastră, Sus, pe cerul bărăgan Plimbă-se prin iarba-albastră Luna, bucălat cârlan." (Serghei Esenin) Esenin, care-și încropise un prepeleac acolo "sus pe cerul bărăgan", văzându-mă atât de singur, trist și abandonat, a coborât un moment lângă mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
1958) BRATU Teodor, compozitor „Tocmai de aceea, acum, în ceasurile apropiatei aniversări, răsună pe întinsurile patriei noastre - de la Dunărea bătrână și Marea cea mare până la culmile Apusenilor, în piscurile Rodnei și ale Parângului și ale Ceahlăului, din câmpiile Bărăganului până în luncile Mureșului și Prutului și Someșului și Oltului - atâtea cântece care și-au adunat tot jarul patosului lor patriotic în laitmotivul cu aură de simbol: Partidul, Ceaușescu, România - Poporul, Ceaușescu, România!“ (Scînteia, 15 ianuarie 1978) BREITENSTEIN Ernest, publicist „Ecoul lucrărilor primei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
îmbarcate din greșeală în avionul de București. S-ar fi putut întâmpla invers... I-am scris o scrisoare de mulțumire secretarului de stat, am pus în plic și o fotografie înfățișându-ne râzând fericiți, așezați cu toții pe o bancă în lunca Rinului, sub lumina aurie a tipicei toamne renane, lungi și blânde. Răspunsul nu a întârziat. Diplomatul își exprima satisfacția de a ne fi făcut fericiți, speranța că și în România, conform legii dominoului, dictatura comunistă se va prăbuși, precum și, ciudat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să-l blagoslovească cu ospeția Sa, nesperată de muritori, nu era altul decât Cârțișoara noastră. Și cum se întâmpla ca totul să se petreacă tocmai într-o frumoasă zi de vară, în care mai toată suflarea satului se afla în luncă, copiii la scaldă, fetele suflecate pân-la brâu ducând rufele la râu, boresele cu maiul la bătut în unda curată a râului țoalele bărbaților nădușiți de truda treburilor gospodărești de tot feliul, flăcăii trăgând la coasă să culce iarba pentru vitele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela Pietrele Albe până la Casa Societății Carpatine - Cabana Bâlea Cascadă - porțiunea cea mai dificilă, cea mai periculoasă din traseul nostru. În anul 1931, luna iunie, sub supravegherea lui Mock Anton s-a prefigurat și construit plaiul ce pleacă din Fundul Luncii, adică de lângă Glăjărie și duce până la Pietrele Albe, de muncitori localnici, din Streza și Oprea Cârțișoara. Tot în acelaș an, aceeași echipă desăvârșește și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la Piatra Dracului. Abia peste câțiva ani, mai precis
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Olt până pe creastă. Găsim de cuviință a le consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
le consemna în cele ce urmează, spre folosul locuitorilor, ca și spre delectarea cititorului: 1. Căi, drumuri, cursuri de apă și locuri pe hotarele satului Streza. a. partea Sud-vestică, dela sat în sus - Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Lunca Boșcanilor - Braniștea, arabil și fânaț - Pisălug - Lunca oveselor, fânaț și arabil - Câmpulețul, arător cu trei căli curmezișe dela est la vest - Hula din Braniște, dela capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii - Lazu Cocorii - Pârâul Blendii - Pe Sprâncea - Lazu lui Andrei - Lazu Blendeștilor - Lazu lui Irimie - Lazu Benteștilor - Lazu Scorobețeștilor - Lazu Stoicanilor - Lazu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil - La Cornul Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Gardului - Ogrejoară d. Partea Nord-vestică a satului - Groapa, arabil - Râpa, arabil - Grădina Popii - Grădina Boltașului - Lunca dela Râpă - Gura Pajișiștilor, arabil și fânaț - Deasupra Corăbiei, arabil și fânaț - Corabia, arabil - La Mori, arabil și fânaț - Deasupra Morilor - Țăvu Cârței, arabil - Luncile Bâdăceștilor - Fântânița dela Mori - Fântânița dela Pietriș - Fântâna Folanii e. Denumirile locurilor din pădure și munte, începând dela Vărariu în sus. - Lazu Penii - Coasta Penii - Pârâul Adâncat - Lazu lui Ștefan - Pârâul lui Ștefan - Comanda de Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vară - Poiana Stâneicii - Pârâul Comenzii de Vară - Pârâul Stânei - Casa de Vânătoare - Cheia - Deasupra Cheii - Stâna din Arpășel - Pârâul dela Lăcuț - Pârâul lui Gavrilă - Pârâul lui Toader - Preluca - Găvanu - Căldărușa - Ușa din Găvan, trecătoare în Capra - Pânzele - Pârâul Lupoaia - Lupoaia - Luncile Arpășelului - Pârâul Șindilelor - Pârâul Vărețelor - Pârâul Vărețu Sandului - Pârâul Popii - Pârâul Fundăturii - Pârâul dela Lazu lui Man - Fundătura - Lazul lui Man - Lazul lui Romar - Lazul lui Bucurenciu f. Pe Valea Seaca - La Căroi - Cocinile - Pârâul Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]